Atacurile armate din Serbia: abordarea lipsită de etică a unor tragedii fără precedent de către presă și politicieni. Corespondență din Belgrad

Ivan Subotić

Redactor

Autorul acestei corespondențe din Serbia pentru PressOne este Ivan Subotić, jurnalist și fact-checker pentru portalul sârb FakeNews Tracer (fakenews.rs).

You can read the English version of this story here.

Mii de oameni s-au adunat în prima zi de miercuri a lunii mai în piețele orașelor din Serbia, pentru a-și exprima condoleanțele față de familiile victimelor tragediei fără precedent care a avut loc la o școală elementară din Belgrad: un băiat în vârstă de 13 ani și-a pus în ghiozdan două pistoale și patru cocktailuri Molotov în loc de rechizite școlare și a ucis apoi opt colegi și un agent de securitate al școlii. Alți șase copii și un profesor au fost răniți, unii grav. 

Din nefericire, escaladarea violenței în Serbia nu s-a încheiat odată cu tragedia de la școală. În noaptea de joi spre vineri, un tânăr de 21 de ani a deschis focul asupra oamenilor din satele din jurul orașului Mladenovac, din centrul țării. Potrivit informațiilor oficiale ale Ministerului sârb de Interne, opt persoane au fost ucise și alte 14 au fost rănite. Potrivit unor informații media neverificate, printre morți se află și un băiat născut în 2008. Suspectul a fost arestat în această dimineață în apropiere de orașul Kragujevac.

Polițiști înarmați stau de gardă în satul Dubona, lângă Mladenovac, Serbia, pe 05 mai 2023. Un atacator înarmat, identificat de autorități doar ca U.B., a ucis opt persoane și a rănit paisprezece într-un atac în seara de 04 mai 2023. EPA/ANDREJ CUKIC

Tragediile care au cutremurat o țară întreagă sunt acum exploatate cinic de o mare parte a presei, de președintele țării și de celelalte autorități. Toți vor să câștige ceva, însă nimeni nu vrea să-și asume și o responsabilitate.

Cum acoperă mass-media atacul armat din școală

După cum a raportat poliția sârbă, nu există un motiv oficial pentru crima comisă și nici băiatul nu a anunțat vreunul. Cu toate acestea, mass-media din Serbia speculează cu privire la diverse posibilități, folosind informații neoficiale. În presă au ajuns diverse povești, inclusiv că suspectul ar fi primit o notă proastă la istorie sau speculații potrivit cărora ar fi fost victima bullying-ului. Cu toate astea, oricât de mult ar fi publicul interesat de motivele pentru care băiatul a decis să comită un astfel de act, nu există încă informații sigure despre motivele crimei.

Ca de nenumărate alte ori, într-o situație de criză, în loc de empatie și etică în relatare, presa sârbă și-a arătat partea întunecată, orientată spre profit. Potrivit unui studiu al organizației Reporteri fără frontiere, în 2023, Serbia a căzut de pe locul 79 pe locul 91 în topul indicelui libertății presei, iar jurnaliștii suferă presiuni politice și sunt îngrijorați de lipsa pedepselor pentru infracțiunile comise împotriva lor. Scena mediatică sârbă este extrem de polarizată și colorată politic, iar cele mai citite și urmărite sunt mediile private pro-regim, cunoscute pentru nivelul scăzut al standardelor etice și pentru distribuirea de știri neverificate.

Câteva lucruri pe care ar trebui să le știi înainte să comanzi de pe Shein și Temu

Pe fundalul scumpirii costului vieții aproape peste tot în lume, cei doi giganți chinezi, Temu și Shein, au avut parte de o creștere masivă, datorată, în mare măsură, unor strategii agresive de preț. Însă în spatele prețurilor mici se ascund câteva detalii importante, pe care ar trebui să le știm cu toții înainte să comandăm.

Știri din cealaltă Românie. La Băile Tușnad, guvernul maghiar a donat autorităților locale o vidanjă, iar la Sibiu o directoare și-a pus aer condiționat în birou din banii pentru copii

Știri din cealaltă Românie e o revistă a presei locale concentrată pe comunități și viața lor reală, separată de ce se întâmplă la București sau chiar în marile orașe. Iată ce-am găsit săptămâna asta.

Cu toate acestea, în fața noii situații de criză, chiar și presa centrală, care respectă în mare măsură standardele etice profesionale, a cedat. Astfel, ediția online a televiziunii prin cablu Nova a anunțat la doar câteva ore după crimă că „profesoara de istorie Tatjana Stevanović a fost ucisă în această dimineață într-un schimb de focuri de armă la școala Vladislav Ribnikar”, deși la momentul respectiv nu exista nicio confirmare oficială. Ulterior s-a dovedit că profesoara nu a fost ucisă.

Grave încălcări ale normelor deontologice și în presa tabloidă din Serbia

Tabloidele pro-regim au avut grijă ca numele complet al băiatului suspect să fie publicat la doar câteva ore după comiterea crimelor, cu titluri precum „ȘASE MORȚI ÎNTR-O CLASĂ: A intrat la ora de istorie, prima țintă a fost profesorul, iar apoi... (FOTO)”. 

Presa nu s-a oprit aici, fiind publicate în cascadă titluri senzaționaliste: „ÎN SEARA DINAINTEA MASACRULUI, KOSTA A DAT O PETRECERE DE ZIUA DE NAȘTERE CU PRIETENII PE CARE I-A UCIS. Noile detalii însângerate. Vecinii: Ce ar trebui să facem dacă îl vedem aici”. Au fost publicate și videoclipuri cu un conținut tulburător, cu titluri precum „SÂNGE PE HAINELE COPIILOR - Imagini inedite după masacrul de la școala din Vračar”.

Nici a doua zi mass-media nu a încetat să exploateze tragedia într-un mod lipsit de etică. În ediția sa tipărită, cotidianul Večernje Novosti a publicat numele și prenumele complete atât ale victimelor crimei, cât și ale răniților, în timp ce cel mai citit tabloid pro-regim, Informer, a făcut același lucru pe prima pagină, prescurtând numele de familie până la prima literă. 

Toate acestea reprezintă încălcări grave ale Codului deontologic al jurnaliștilor sârbi, care stipulează că jurnaliștii sunt obligați să respecte și să protejeze drepturile și demnitatea copiilor și a victimelor infracțiunilor. De asemenea, codul stipulează că, atunci când relatează despre o faptă penală comisă, jurnaliștii trebuie să fie atenți să nu dezvăluie identitatea victimei și identitatea suspectului în conversația cu potențialii martori.

Reacțiile oficialilor sârbi. Cum e statul, așa și presa: ministrul Educației acuză influența culturii occidentale

La fel ca în alte situații de criză, oficialii au au părut să se inspiră din strategiile ziariștilor de scandal. ministrul Educației, Branko Ružić, a fost primul care a apărut în mass-media, iar în discursul său a acuzat influența culturii occidentale în societate pentru tragedia creată, dând naștere astfel la narațiuni similare în mass-media.

Copii se îmbrățișează în fața școlii primare "Vladislav Ribnikar" din Belgrad, Serbia, pe 4 mai 2023. Un elev adolescent a împușcat mortal șapte fete, un băiat și un paznic de securitate folosind două pistoale, pe care le luase de la tatăl său. Șase copii și un profesor au fost, de asemenea, răniți în atac. EPA/ANDREJ CUKIC

În cadrul aceleiași conferințe, Veselin Milić de la Departamentul de Poliție al orașului Belgrad a făcut și el o greșeală, dezvăluind numele și prenumele complet al băiatului suspect. Informația se scursese deja în spațiul public.

Mai târziu, în cursul zilei, președintele Republicii Sârbe, Aleksandar Vučić, s-a adresat publicului și, în discursul său din fața jurnaliștilor, a justificat acțiunile tuturor instituțiilor de stat. Vučić a pozat într-un „părinte îngrijorat al tuturor copiilor din Serbia” și a insistat că autoritățile și-ar fi făcut bine treaba. 

În discursul său, Vučić a dezvăluit veniturile aproximative ale părinților băiatului suspect, dar a citat și date confidențiale din fișa medicală a acestuia în fața jurnaliștilor, în încercarea de a dovedi că băiatul nu a fost victima bullying-ului și că nu avea probleme psihologice.

De unde a făcut rost băiatul de armă și cum este reglementată deținerea de arme în Serbia?

Potrivit unui studiu realizat de programul The Small Arms Survey al Institutului pentru Studii Internaționale și Dezvoltare din Geneva (IHEID), publicat în 2018, Serbia, împreună cu țara vecină Muntenegru, împarte locul trei în lume în ceea ce privește rata estimată a deținerii de arme de foc de către civili. 

Un investigator de la locul crimei verifică situația în satul Dubona, lângă Mladenovac, Serbia, pe 5 mai 2023. Un atacator identificat de autorități doar ca U.B. a ucis opt persoane și a rănit paisprezece într-un atac cu împușcături efectuate din mers, în seara de 4 mai 2023. EPA/ANDREJ CUKIC

După cum a explicat pentru cotidianul Danas directorul de cercetare de la Centrul pentru Politici de Securitate din Belgrad, Predrag Petrović, „instabilitatea politică și socio-economică din Balcani din ultimii 30 de ani și amenințările politice frecvente și zilnice cu un nou război au făcut mulți cetățeni să nu fie pregătiți să renunțe la arme, ci să le păstreze pentru «Doamne ferește»”.

De asemenea, Serbia este adesea zguduită de scandaluri legate de exportul de arme, care a crescut în ultimii ani, precum cel de la mijlocul verii anului 2020, legat de exportul de arme către Armenia, care se află într-un conflict constant, mai mult sau mai puțin intens, cu Azerbaidjanul, în legătură cu teritoriul Nagorno-Karabah.

În acest an, în documentele scurse de la serviciile secrete americane au apărut informații potrivit cărora Serbia ar fi exportat arme în Ucraina, ceea ce autoritățile sârbe au negat.

Conform Legii privind armele și munițiile din Republica Sârbă, pistoalele precum cel folosit de băiat în atacul de la școala din Belgrad fac parte din categoria B a armelor care pot fi achiziționate, deținute și purtate, dar numai cu permise valabile de la autoritatea de stat competentă. 

Pistolul semiautomat de 9 mm, precum și pistolul de calibru mic pe care tânărul îl avea în geantă, aveau un permis valabil și aparțineau tatălui băiatului, care susține că le ținea într-un seif, a precizat poliția sârbă.

Pentru ca o persoană din Serbia să dețină în mod legal o armă de foc, trebuie să îndeplinească o serie de condiții prevăzute de legea menționată anterior. Pe lângă dispozițiile referitoare la vârsta posesorului de armă (minim 18 ani) și la cetățenia Republicii Sârbe, există, de asemenea, reglementări referitoare la sănătatea mintală a posesorului armei, la pregătirea acestuia pentru deținerea unei arme, justificarea motivelor pentru care arma e deținută și condițiile pentru păstrarea și depozitarea în siguranță. 

De asemenea, persoanele care doresc să dețină arme de foc în Serbia nu trebuie să fi fost condamnate la pedeapsa cu închisoarea pentru infracțiuni împotriva vieții și integrității corporale, a libertății și drepturilor omului și cetățeanului, a libertății sexuale, a sănătății persoanelor, a siguranței generale a persoanelor și a bunurilor, a ordinii publice și altele.

Cum a fost posibilă această tragedie și cum am fi putut preveni această escaladare a violenței

Serbia a fost marcată, în ultimii ani, de o creștere a violenței în școli. Luna noiembrie a anului trecut a fost marcată de un videoclip care arată cum elevii liceului tehnic din orașul Trstenik își hărțuiesc profesoara și îi alunecă scaunul în timpul orelor de curs. Apoi, în luna martie a acestui an, presa tabloidă a fost inundată de o înregistrare video din orașul Smederevo, care arată cum un profesor și un elev se bat în clasă.

Violențele frecvente din școli au escaladat, din păcate, în luna mai, cu o tragedie care nu a mai fost înregistrată în istoria învățământului sârbesc. Potrivit rapoartelor mass-media, în aceeași zi, un băiat dintr-o școală primară din provincia sârbă Voivodina i-a amenințat pe ceilalți elevi că va comite un masacru precum cel din Belgrad. 

De asemenea, a doua zi după tragedie, a avut loc un atl ata într-un liceu din Belgrad, cu un cuțit - un fost elev al școlii, născut în 2007, a rănit un profesor și un alt elev. În aceeași zi, după un minut de reculegere într-o sală de clasă din orașul Obrenovac, un elev a scos un pistol de plastic. 

Din cauza violenței frecvente între colegi, a bullying-ului și a conflictelor dintre profesori și elevi, Grupul de lucru pentru violența în școli a convenit asupra unor măsuri de combatere a fenomenului. Sistemul educațional sârbesc este însă într-o criză atât de profundă, încât măsurile ar fi trebuit luate ieri. În schimb, pasivitatea statului, birocrația și lipsa de interes, dar și felul în care înțelege să relateze presa, au contribuit și vor contribui la noi escaladări ale violenței în școli. 

Forțat de împrejurările tragice, președintele Aleksandar Vučić a enumerat 10 măsuri pe care urmează să se ia în urma tragediei din școală. Printre ele, introducerea unui moratoriu privind eliberarea permiselor de deținere și port armă în următorii doi ani, revizuirea tuturor permiselor de deținere de arme eliberate deja, controlul modului în care persoanele care au permisul poartă armele, posibilitatea scăderii vârstei de răspundere penală de la 14 la 12 ani - dar și obligativitatea testelor antidrog odată la șase luni în licee. 

O parte aceste măsuri au fost adoptate astăzi. 

Cum s-a desfășurat tragedia din școală

Potrivit datelor prezentate de reprezentanții poliției din Serbia, elevul școlii primare "Vladislav Ribnikar" din Belgrad, suspectat de nouă crime, a venit la școală puțin după ora două și jumătate dimineața. Imediat a scos arma și l-a împușcat pe paznicul școlii. Apoi s-a îndreptat spre eleva de serviciu. A tras în ea și în alte două fete care se aflau în acel moment în hol. Niciuna nu a supraviețuit atacului.

Oamenii se adună pentru a lăsa flori și a aprinde lumânări în memoria victimelor în fața școlii primare "Vladislav Ribnikar" din Belgrad, Serbia, pe 4 mai 2023. Un elev adolescent a împușcat mortal șapte fete, un băiat și un paznic de securitate folosind două pistoale pe care le luase de la tatăl său. Șase copii și un profesor au fost, de asemenea, răniți în atac. EPA/ANDREJ CUKIC

Apoi băiatul s-a îndreptat înspre sala în care, în acel moment, avea loc ora de istorie a clasei sale. După cum a descris șeful Poliției din Belgrad, Veselin Milić, băiatul a înlocuit încărcătorul armei, a intrat în încăpere și și-a ucis alți cinci colegi (patru fete și un băiat). 

Directorul adjunct al școlii sunase deja la poliție și raportase împușcăturile. Cu toate astea, după atac, băiatul a părăsit școala, a pus arma jos și a sunat și el la poliție. A informat forțele de ordine că a comis crimele din școală. Abia după acest apel poliția a sosit la locul tragediei și l-a arestat.

În declarația procuraturii se afirmă că "în conformitate cu Legea privind infractorii minori și protecția juridică penală a minorilor, K.K. (băiatul) este iresponsabil din punct de vedere penal, deoarece nu a împlinit vârsta de 14 ani".

„Ancheta la fața locului a fost efectuată de către procurorii adjuncți de serviciu ai Departamentului pentru Criminalitate Generală și Departamentului pentru Minori din cadrul Parchetului Superior din Belgrad, care au dispus luarea unei declarații de la K. K. în prezența unui angajat al Centrului de Asistență Socială și efectuarea unui examen medical, după care Centrul va decide ce măsuri să ia în continuare în cadrul jurisdicției sale", a precizat Parchetul.

Această instituție mai precizează că pentru tatăl băiatului „a fost dispusă reținerea pentru o perioadă de până la 48 de ore, fiind suspectat de comiterea de infracțiuni grave la adresa securității generale”, care prevede o pedeapsă de până la 12 ani de închisoare. 

De asemenea, el poate fi sancționat în temeiul Legii privind armele și munițiile pentru depozitarea inadecvată a armelor de foc cu o amendă de până la 150.000 de dinari (puțin mai puțin de 1.300 de euro) sau o pedeapsă cu închisoarea de până la 60 de zile.