Apartamentul 17

Valentin Șchiopu

Redactor

În aproape fiecare dintre locuitorii Clujului se va naște, mai devreme sau mai târziu, tentația de a deveni dezvoltator sau speculant imobiliar.

Există însă și oameni fără nicio înclinație pentru așa ceva.

La începutul anului trecut, un el şi o ea, soţ şi soţie, au moștenit un apartament. S-au trezit astfel în postura de proprietari a două spații locative. Asta dacă nu punem la socoteală faptul că, în cazul primului, cel în care locuiesc, la „întreținere” e trecută și banca, pe vreo 30 de ani.

Chiar și așa, uite că viața i-a adus în situația de a schimba viteza. Când deții două apartamente în Cluj, poți începe să faci planuri, să visezi.

Mai vechii locatari din bloc au început să şuşotească şi să arunce priviri pe gaura cheii.

Ce se va întâmpla cu apartamentul 17 de la etajul al doilea? Se vinde, se închiriază?

Pentru că nici un metru pătrat din oraș nu poate avea o situație incertă, vecinii i-au chestionat din prima zi pe moştenitori.

− Ce faceți, vindeți? Știți, m-ar interesa…

− Nu, nu vindem.

− Ah, atunci îl dați în chirie, da, am înțeles. Dar să știți că nu e indicat. Chiriașii nu au grijă, distrug, ce mai, își bat joc…

− Nu, nu îl dăm în chirie.

Interviu. Cristian Hatu, co-fondator Centrul de Evaluare și Analize Educaționale: „Am vrut ca elevii să gândească structurat, nu doar să memoreze"

Cristian Hatu, co-fondator CEAE, povestește cum programul „Fizica Altfel” a schimbat felul în care fizica este predată în România. Lansat acum 14 ani, proiectul folosește metoda învățării prin investigație (IBL), care pune accent pe gândirea critică și curiozitatea, nu pe memorare. Peste 70% dintre profesorii de fizică aplică acum această metodă, făcând lecțiile mai interesante pentru elevi. Programul a devenit un model de succes pentru reforma educațională din România și alte discipline.

Ioana Bauer, eLiberare: A „decide” între a-ți vinde trupul sau a nu-ți hrăni familia nu este o alegere

Ioana Bauer s-a alăturat eLiberare în 2014. Timp de un an, a fost voluntară în cadrul asociației, apoi a avut roluri de project manager, de director pe advocacy și prevenire, de director executiv, iar la final de 2016 a preluat funcția de președintele al Consiliului Director.

− Poate veți locui dumneavoastră…

− Nu!

Variantele, odată epuizate, lăsau loc unei sincere nedumeriri.

Ea şi el s-au apucat de renovat. Au păstrat doar o parte din vechiul mobilier, câteva tablouri, o fotografie veche și un ficus.

Au reutilat complet bucătăria și baia, cumpărând mobilă şi obiecte sanitare noi. Lucrările au durat vreo nouă luni.

Apoi, în primăvara lui 2018, asociația MagiCAMP, condusă de Melania Medeleanu și de Vlad Voiculescu, făcea următorul anunț:

„Când sentimentul siguranței pe care-l reprezintă cuvântul «acasă» este la sute de kilometri distanță, când o masă caldă și un duș devin un lux inaccesibil, când singurul gând pe care-l ai este «oare se va termina cu bine?», când toate puterile care ți-au mai rămas sunt concentrate pe un scaun de spital și pe a pune un zâmbet pe fața copilului tău care trece prin încercări prea grele, prea timpuriu… toate aceste momente dificile și dureroase sunt aproape imposibil de imaginat pentru cei care au norocul să nu treacă prin ele.

Cu aceste gânduri în minte, suntem bucuroși să vă anunțăm că ne-am mărit cartierul de suflet MagicHOME din Cluj cu un apartament de două camere situat foarte aproape de primul MagicHOME din Cluj.

Acest lucru a fost posibil mulțumită generozității unor oameni care au pus căsuţa aceasta primitoare la dispoziția familiilor afectate de cancer.

Acest gest minunat ne-a reîntărit convingerea că împreună avem puterea de a face o schimbare în bine”.

Așadar, soarta apartamentului 17 fusese hotărâtă printr-un contract de comodat cu o clauză specială: udarea ficusului, din când în când.

MagiCAMP îl folosește pentru a-i ajuta pe copiii cu afecțiuni oncologice și pe aparținătorii lor. Proprietarii nu au nici o pretenție financiară.

Apartamentul 17. Foto: Pagina de Facebook a MagicHome

Doi dintre primii beneficiari ai apartamentului 17 au fost Călina Volner și băiatul ei, Ionuț.

Femeia primise trei lovituri crunte în decurs de doi ani și ceva. Îşi pierduse mama, unul dintre frați, iar în ianuarie 2017 aflase diagnosticul copilului ei, care avea 9 ani și 3 luni la acea vreme: leucemie acută limfoblastică, o formă de neoplazie a celulelor sanguine.

A urmat „protocolul” de chimioterapie, până în august, apoi puncții medulare, puncții lombare.

„Când e la vârsta la care înțelege lucruri, e complicat pentru un copil să treacă prin așa ceva. Îmi spunea că îi vine să se arunce pe geam. «Nu, nu vom face asta, noi doi o să ne facem bine». Asta-i spuneam”.

Două luni, Ionuț n-a putut merge pe picioarele lui. A pierdut un semestru la școală, dar, încet-încet, tratamentul a funcționat.

Acum e mai bine: vine periodic la Cluj pentru control, iar atunci el și mama lui locuiesc pentru două zile în apartamentul 17.

„Știi, am putea veni cu Salvarea de la Sighet, avem acest drept. Dar preferăm să facem pe cont propriu drumul acesta. Mă gândesc: dacă se întâmplă ceva în acea zi? Sau dacă cineva chiar are nevoie de o ambulanță?”, mărturisește femeia.

Călina Volner e o stâncă. Spune că s-a înmuiat doar când a văzut toată suferința din lume adunată pe holurile și în saloanele clinicii de oncopediatrie.

I s-a părut mult prea mult, de neîndurat. După aproape un an și jumătate de luptă cu boala copilului ei, pronunță rar cuvintele „greu”, „dificil”, „imposibil”.

În schimb, rostește des „mulțumesc”.

A fost femeie de serviciu în Sighet, dar a trebuit să renunțe la slujbă pentru a avea grijă de Ionuț. MagiCAMP îl sprijină pe puști și cu o bursă școlară de 500 de lei pe lună.

„Nu găsesc suficiente cuvinte pentru a le mulțumi acestor oameni. Nu toată lumea știe să aprecieze efortul și dedicarea lor.

Dacă ți se întinde un deget, nu e normal să încerci să profiți de tot. E bine să ne mulțumim cu cât este.

Ne-au pus la dispoziție un loc primitor, unde Ionuț se simte ca acasă, un loc izolat de toată suferința aceea din spital. Acolo vezi foarte multe lucruri, foarte multă suferință. Sunt imagini care mă vor urmări toată viața”, spune Călina.

Când vine la Cluj, Ionuț insistă să facă o plimbare la mall și să mănânce o supă de tăiței. Tratamentul lui va mai dura cel puțin până la începutul anului viitor.

În toamnă va începe clasa a patra. E talentat la desenul în creion și vrea să învețe să picteze pe sticlă.

Călina și Ionuț. Foto: Arhiva personală

*

Într-un univers paralel, se mobilizează comitetul de întâmpinare pentru festivalul Untold, care va avea loc la începutul lui august. Sunt sute de oferte pe site-urile imobiliare.

Clujul își așteaptă musafirii cu apartamente de închiriat în schimbul unor sume extravagante. E vara fierbinte a speculațiilor.

Toate sunt la „maximum 10 minute de mers pe jos de stadion” și se dau cu sume cuprinse între 600 și 2.000 de euro.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€