"Antisocial": spectacolul care demască ipocrizia din școlile românești

E adevărat, se întâmplă, dar nu la noi în școală.

Aceasta este reacția întâlnită cel mai adesea în discuțiile cu public care au loc după vizionarea spectacolului „Antisocial”.

Regizată de Bogdan Georgescu, această producție a Teatrului „Radu Stanca” din Sibiu are la bază „cazul Șincai”: peste 60 de adolescenți care învățau la unul dintre cele mai bune licee din Cluj-Napoca („Gheorghe Șincai”) au fost sancționați, la începutul acestui an, după ce conducerea școlii a aflat că își băteau joc de profesori într-un grup secret constituit pe Facebook.

Spectacolul „Antisocial” se află într-un turneu prin țară, pe care organizatorii l-au intitulat „Manifest pentru dialog”. A fost văzut deja în 21 de orașe, iar pe 14 decembrie se va juca în București, la ArCuB, unde reprezentația va fi urmată de o discuție cu reprezentanți ai Ministerului Educației.

Regizorul Bogdan Georgescu. Foto: Raul Ștef.

Teatrul ajunge, astfel, arena în care elevi, părinți și profesori sunt invitați să își argumenteze opiniile și să propună soluții pentru „reperarea onoarei Educației”.

„Ce mi se pare clar e că sala de teatru poate fi un spațiu de dezbatere și negociere. Și asta e important, pentru că sala de teatru are o distanță în raport cu societatea. La teatru îi scoți pe toți din mediul lor și câștigi un pic de neutralitate și un echilibru, apropo de ierarhii, de topuri, condescendență, autoritate. E cam ca pe Facebook, unde toată lumea e egală”, a declarat, pentru PressOne, regizorul Bogdan Georgescu, care este și autorul piesei „Antisocial”, inspirată din evenimentele de la „Șincai”.

Drama e concepută ca intersecție a trei „cercuri”: primul este cel al elevilor, care-și caută scuze, apoi cel în care profesorii se plâng că nu sunt respectați și, în fine, al treilea cerc este al părinților care își apără odraslele cu prețul obiectivității.

Cercul elevilor

Acuzați că ei sunt cei care au administrat pagina secretă de Facebook, șapte elevi încearcă să afle cine i-a turnat la direcțiune. În spațiul virtual, fotografiile unor profesori au fost măsluite să poarte mesaje referitoare la ticurile lor verbale. Aceștia erau ironizați pentru felul în care arată sau li se asociau replici cu conținut pornografic.

La masa cu elevi recunoaștem tipologii: revoluționarul care bate moneda libertății de exprimare, olimpica-tocilară care vrea să fie cool, șmecherul grupului, fata de la țară care vrea să se integreze printre orășenii fițoși, băiatul popii – repetent, dar credincios, fata de bani gata sau tânărul care se adaptează majorității.

Bogdan Georgescu, care e bistrițean de origine, s-a convins că povestea de la „Șincai” are potențial dramatic citind discuțiile apărute în spațiul online, din care răzbătea dorința de a „salva prestigiul liceului”.

Istoricul Mădălin Hodor: În 1989 a avut loc o diversiune militară executată de "armata secretă" a Partidului

Conspirațiile Revoluției: "turiștii sovietici" sau "Ceaușescu, vinovat pentru tot". Dar Securitatea?

Tatiana Niculescu: "Dacă n-ar fi fost asasinat, Codreanu ar fi rămas în istorie cel mult ca un personaj excentric"

INTERVIU. Autoarea recentei biografii a lui Codreanu vorbește despre legionarul care a ajuns idolul unui protestatar din orașul american Charlottesville.

„Salvatul aparențelor e o boală foarte veche la Cluj. Și în Bistrița e la fel. Mi se pare simptomatic pentru Ardeal. Nu cred că e chiar așa în tot restul țării. Cred că se întâmplă și din proasta înțelegere a ceea ce înseamnă bun simț și comunitate. Presiunea de gura lumii – ce-o să spună celălalt? – mi se pare mult mai apăsătoare în Ardeal decât în alte părți”, este de părere tânărul regizor.

Cadru din spectacolul „Antisocial”. Imagine de pe site-ul oficial facebook.com/AntisocialManifest

*

Spectacolul a ajuns, independent de intenția creatorilor săi, un manifest pentru educație. Nu i-a interesat „să dea lecții”, ci să deschidă o dezbatere la nivel național:

„Pentru mine a fost importantă contextualizarea, și nu datul de soluții sau de spus – Ah, profesorii! sau Ah, părinții!. Important e să vedem lucrurile în ansamblu și din cât mai multe perspective. Asta a fost miza: de a nuanța și de a da cât mai multe perspective asupra proiectului. Și de a provoca o discuție.

Problema nu e că nu știm, de fapt, ce s-a întâmplat la Șincai și de unde au pornit toate lucrurile. Nimeni n-a încercat să înțeleagă de ce s-a ajuns în acea situație. Ei voiau doar să găsească un vinovat și să pedepsească pe cineva. Din punctul lor de vedere, asta a rezolvat totul”.

Cercul profesorilor

În jurul aceleiași mese, rolurile se schimbă. Suntem într-o cancelarie în care cadrele didactice beau cafea și fumează. Din nou, îi recunoaștem: profesoara autoreferențială, profesorul-prietenul-elevilor, aproape-pensionatul-alcoolic, profa-sexy, profu’ de istorie, profa de mate care le dă ore elevilor olimpici.

Ruptura dintre elevi și profesori devine grotescă atunci când, minute în șir, adulții citesc de pe foi abrevieri folosite de adolescenți din „limbajul” internetului. De pildă, ROFL: Rolling On Floor Laughing, adică râd de mă prăpădesc pe podea.

Cum spuneam, spectacolul „Antisocial” s-a jucat deja de zeci de ori, în peste 20 de orașe ale țării. Profesorii care l-au văzut au constatat cu o tristețe amuzată că situațiile de pe scenă, deși fictive, sunt surprinzător de reale.

De altfel, textul în sine, chiar dacă e bazat pe povestea de la Cluj, are un background autobiografic. Cei șapte actori și dramaturgul și-au transcris o parte dintre propriile amintiri din liceu.

Confirmarea problemei de mentalitate din învățământul românesc a venit chiar la Colegiul Național „Liviu Rebreanu” din Bistrița, unde a învățat Bogdan Georgescu. Acolo, „Antisocial” s-a jucat în urmă cu o lună, iar elevii care l-au văzut fuseseră selectați de conducerea liceului.

„A venit un profesor cu o listă cu 100 de elevi și la intrare îi bifa. Nu știu exact care au fost criteriile de selecție. Faptul că eram în școală, faptul că erau toți profesorii acolo a creat un fel de disconfort de toate părțile”, povestește Georgescu.

Cercul părinților

Autiști la nevoile reale ale copiilor lor, părinții încearcă să gestioneze situația: cel mai ușor este să dea bani cuiva.

Rolurile sunt iarăși amestecate, iar ce rezultă sunt tot câteva tipologii: cuplul cu tată autoritar și mamă supusă, mama singură care își ține fiica la școală, părintele ocupat, dar cu bani, mămica organizată care adună fondul clasei, cumpără cadourile pentru profesori și organizează banchete.

Dezbaterile care s-au iscat în urma fiecărei reprezentații cu „Antisocial” au fost moderate de specialistul în comunicare Vlad Tăușance (cel care a gestionat campania online a lui Klaus Iohannis).

Că a fost vorba despre Constanța, Tulcea, Brăila, Galați, Iași, Botoșani, Suceava, Brașov, Bistrița, Târgu Mureș, Sfântu Gheorghe, Ploiești, Pitești, Râmnicu Vâlcea, Craiova, Timișoara, Arad, Baia Mare, Cluj-Napoca sau Sibiu, dezbaterile au ajuns la aceleași dileme.

De regulă, discuția era deschisă de profesori, iar, spre final, elevii aderau în număr mare. „Mie mi-a plăcut strategia asta instinctuală. Peste tot se simte nevoia de a dialoga. Se simte și faptul că nu există o educație și o cultură în acest sens, că nu suntem obișnuiți să dialogăm și să ne susținem argumentele”, crede tânărul regizor Bogdan Georgescu.

Spectacolul „Antisocial” rămâne în repertoriul Teatrului „Radu Stanca” din Sibiu. Din distribuție fac parte actorii Cristina Blaga, Paul Bondane, Anton Balint, Călin Mihail Roajdă, Alexandra Șerban, Cristian Timbuș și Maria Tomoiagă.

Un trailer al spectacolului „Antisocial”:

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€