Anna Atkins, prima femeie fotograf

Raul Ștef

Redactor

Biologa engleză Anna Atkins (1799-1871) este considerată prima persoană care a ilustrat o carte cu propriile fotografii, „British Algae: Cyanotype Impressions”. Ea fotografia în primul rând pentru că imaginile îi erau folositoare în profesie, ca mijloc de studiere a speciilor botanice de care era interesată.

Atkins l-a avut mentor pe chimistul William Henry Fox Talbot , unul dintre pionierii fotografiei, care a îmbunătățit dagherotipul inventat de francezul Daguerre printr-un proces denumit calotipie.

Dar ea s-a specializat într-o altă tehnică, a cianotipiei, pe care a învățat-o chiar de la inventatorul ei, Sir John Herschel.

Anna Atkins.

„Cianotipul este un procedeu de tiraj pozitiv. O foaie de hârtie (în general se folosește hârtie grea, de 300 de grame) este acoperită cu un amestec de citrat de fier amoniacal şi de fericianură de potasiu.

Foaia este uscată la întuneric înainte de a fi expusă prin contact sub un negativ la lumina zilei. Lumina transformă sarea ferică în sare feroasă, fericianura este transformată în ferocianură şi precipită cu sarea ferică pentru a forma o imagine bleu.

Timpul de expunere este destul de lung ajungând la mai multe minute. După expunere, imaginea este vizibilă. Se spală sub apă curentă care dizolvă sărurile neimpresionate de lumină. O simplă spălare de câteva minute permite developarea şi fixarea imaginii. Cianotipul capătă culoarea finală (albastru de Prusia) prin oxidare în aer”. (Sursa)

Astfel, Anna Atkins a fotografiat alge așezând plantele direct pe hârtia pregătită cu amestecul de substanțe chimice descris mai sus.

Prima parte a studiului „British Algae” a apărut în 1843, impunând fotografia ca mijloc de ilustrare a experimentelor științifice.

Unele surse o dau pe Anna Atkins ca fiind prima femeie care a făcut fotografie, altele o rețin pe soția lui William Henry Fox Talbot, Constance Talbot.

Volumul „British Algae: Cyanotype Impressions” a fost publicat de însăși Anna Atkins într-un număr limitat de cópii, cu text scris de mână.

În prezent se știe despre existența a 17 exemplare din această carte rară. British Library l-a publicat și online pe al său.

Legăturile chimice, sociale, artistice și conceptuale ale industriei chimice din România, într-o expoziție ce vine de la Timișoara la București (P)

Al treilea capitol al programului Design Signals - după automotive (2023) și textile (2024) - îi e dedicat și ajunge la București, la Bucharest Design Festival, între 28 mai și 21 iunie. Am vorbit cu Oana Simionescu, directoarea FABER, despre ce s-a întâmplat în treizeci de ani de industrie chimică românească, de ce statul e „marele absent și marele prezent", și ce mai poate face designul cu o industrie care pare că a rămas în urmă.

De la „plecăm azi“ la „avem asigurare?” Cum se schimbă vacanțele în cuplu când apar copiii (P)

Georgiana și Ionuț sunt doi părinți din București, cu doi băieți de 3 și 5 ani. Experiențele lor, prezentate în acest material, construiesc o realitate pe care mulți părinți o împărtășesc, dar o descoperă pe parcurs: în vacanțele de familie, protecția e o necesitate care aduce liniște.