Anna Atkins, prima femeie fotograf

Raul Ștef

Redactor

Biologa engleză Anna Atkins (1799-1871) este considerată prima persoană care a ilustrat o carte cu propriile fotografii, „British Algae: Cyanotype Impressions”. Ea fotografia în primul rând pentru că imaginile îi erau folositoare în profesie, ca mijloc de studiere a speciilor botanice de care era interesată.

Atkins l-a avut mentor pe chimistul William Henry Fox Talbot , unul dintre pionierii fotografiei, care a îmbunătățit dagherotipul inventat de francezul Daguerre printr-un proces denumit calotipie.

Dar ea s-a specializat într-o altă tehnică, a cianotipiei, pe care a învățat-o chiar de la inventatorul ei, Sir John Herschel.

Anna Atkins.

„Cianotipul este un procedeu de tiraj pozitiv. O foaie de hârtie (în general se folosește hârtie grea, de 300 de grame) este acoperită cu un amestec de citrat de fier amoniacal şi de fericianură de potasiu.

Foaia este uscată la întuneric înainte de a fi expusă prin contact sub un negativ la lumina zilei. Lumina transformă sarea ferică în sare feroasă, fericianura este transformată în ferocianură şi precipită cu sarea ferică pentru a forma o imagine bleu.

Timpul de expunere este destul de lung ajungând la mai multe minute. După expunere, imaginea este vizibilă. Se spală sub apă curentă care dizolvă sărurile neimpresionate de lumină. O simplă spălare de câteva minute permite developarea şi fixarea imaginii. Cianotipul capătă culoarea finală (albastru de Prusia) prin oxidare în aer”. (Sursa)

Astfel, Anna Atkins a fotografiat alge așezând plantele direct pe hârtia pregătită cu amestecul de substanțe chimice descris mai sus.

Prima parte a studiului „British Algae” a apărut în 1843, impunând fotografia ca mijloc de ilustrare a experimentelor științifice.

Unele surse o dau pe Anna Atkins ca fiind prima femeie care a făcut fotografie, altele o rețin pe soția lui William Henry Fox Talbot, Constance Talbot.

Volumul „British Algae: Cyanotype Impressions” a fost publicat de însăși Anna Atkins într-un număr limitat de cópii, cu text scris de mână.

În prezent se știe despre existența a 17 exemplare din această carte rară. British Library l-a publicat și online pe al său.

„Nu merge așa”. Cum a ajuns România în criză energetică și ce trebuie să facă statul român până la vară, ca să evite o situație similară

Întărirea rețelei, grăbirea investițiilor în capacitățile de stocare, contorizarea inteligentă, dar mai ales curajul de a face loc rapid investițiilor în capacități noi de energie alternativă - doar câteva dintre soluțiile pe care statul român le ignoră. De ce?

Nu au plecat „de tot”, dar nici nu se mai întorc. Cum arată migrația românilor care n-au plecat din România de nevoie

Ce i-a împins să părăsească țara pe românii care n-au plecat „de nevoie”? Am stat de vorbă cu 27 de români stabiliți în Olanda pentru a înțelege.