Aniela Crișan, de la Cluj-Napoca la vârful unei companii globale de IT: „Am învățat că nu trebuie să stai în cutia în care te afli și că unele cazuri de succes vin din eșecuri”

S-a născut și a crescut în Cluj-Napoca, acolo unde și-a făcut și studiile. Dar a ajuns în partea cealaltă a continentului, ca șef de echipă de inginerie pentru una dintre cele mai mari companii globale de IT care se ocupă de anunțuri. Și are o experiență formidabilă în privința clădirii de echipe pe mai multe continente.

Am stat de vorbă cu Aniela Crișan despre cum este să pleci din Transilvania și să lucrezi tocmai în Portugalia, despre cum poți crește echipe ca femeie în IT, despre mult-discutatul leadership, dar și despre diferențele culturale care fac atât farmecul companiilor întinse global, dar pot să le și amenințe. A rezultat o discuție extrem de utilă celor care conduc echipe, indiferent că e vorba de IT sau nu.

Aniela este doar unul dintre speakerii care vor veni la Techsylvania anul acesta, evenimentul major de tehnologie cu care PressOne este partener media de foarte mulți ani de zile.

Te-ai născut și ai crescut în Transilvania, în Cluj-Napoca, cum ai ajuns să conduci departamentul de inginerie pentru anunțurile auto la OLX, tocmai din Lisabona?

Am ales să fac un curs post graduate în Lisabona pe Sisteme și Tehnologii în Organizații. De ce Lisabona? Pentru că îmi plac limbile străine, am studiat la un liceu cu profil de italiană, licența în informatică în română, masterul în Management în Engleză și apoi am făcut modulul opțional de de Portugheză la Facultatea de Limbi Moderne Aplicate. Toate în Cluj-Napoca.

De ce Sisteme și Tehnologii în Organizații? Pentru că mi-am dat seama destul de devreme că vreau să cresc pe partea de management în organizații, pentru că voiam ca munca mea sa aibă mai mult impact. Așa că am combinat cele două și am ales să studiez în Lisabona.

La început am continuat să lucrez pentru firma din Cluj, dar remote și nu mi-a plăcut deloc, simțeam că nu profit deloc de țara nouă unde mă aflam, nu știam să îmi gestionez bine timpul, așa că m-am decis să mă angajez la o firmă din Lisabona.

Am ales OLX Group pentru că este o firmă care are produse proprii, entitatea portugheză tocmai fusese achiziționată de Naspers și intra într-un proces de creștere.

Am fost primul angajat străin, a doua fată în IT. Acum în echipa mea sunt colegi din peste 20 de țări.

Am lucrat ca inginer software la început, apoi am condus echipa care se ocupa de produsul portughez de anunțuri auto, Standvirtual. Ulterior am centralizat produsele, iar echipa mea a început să lucreze pe cele 3 mari branduri de anunțuri: Autovit în Romania, Otomoto în Polonia, Standvirtual în Portugalia. La un moment dat am lansat produse în India și America Latină. Apoi am investit în creșterea unor categorii noi (de exemplu Piese Auto) și să ne apropiem de la anunțuri la tranzacții online (în Polonia avem toată gama: anunțuri, vânzări online de mașini noi sau uzate).

În timpul acesta compania a crescut mult, și eu o dată cu ea. De ceva vreme conduc departamentul de Motors din Europa. Am terminat cursul postgraduate, dar am decis să mai rămân puțin. După aproape 10 ani sunt tot în Lisabona, sunt și cetățean portughez și vin cât de des pot în Cluj.

Cum te poți adapta unei culturi diferite și să transformi diversitatea într-un atu

Cum ai reușit să te adaptezi la această trecere? Mai sunt români la OLX în Lisabona, aveți grupuri de culturi apropiate sau pur și simplu cultura companiei permite o adaptare rapidă?

Portughezii au o cultură foarte deschisă și m-au primit foarte bine. Își iubesc țara și le place să o împărtășească cu restul lumii. Au avut foarte multă răbdare cu mine când învățam limba și mă încurajau, mă ajutau să vorbesc și să îi înțeleg mai bine.

Pentru ei munca nu e doar muncă, contează toate activitățile din jurul ei. Dimineața începea cu micul dejun la birou, la prânz toată lumea se oprește ca să ia masa împreună, de-a lungul zilei iau pauze de cafea. Ceaiul de la ora 5 tot ei l-au inventat – Catarina din Bragança, o nobilă portugheză a dus obiceiul în Anglia, după ce s-a căsătorit cu regele Charles II.

În OLX group există mai mulți români, ori în echipele locale de Business ori împărțiți prin diversele huburi de Product&Tech. În Hubul din Portugalia nu suntem mulți români. Dar suntem un hub destul de bine reprezentat internațional, cu persoane din peste 20 de țări.

Am lucrat foarte mult să avem o cultură deschisă în OLX, în care să primim bine colegii (toată lumea are un onboarding buddy, o persoană care se ocupă de nou-veniții în firmă), și punem bazele pe comunicare și colaborare. Asta ajută mult pe oricine vine nou în echipa să se adapteze. Facem chestionare de wellbeing să urmărim cum se simte echipa. Înainte de pandemie aveam multe activități împreună (boardgames night, quizz night, cocktails night, echipa de fotbal a firmei etc). În timpul pandemiei le-am adaptat la lucrul de la distanță, iar acum, de ceva luni le continuăm în varianta hibridă.

Care ar fi cele mai interesante diferențe de mentalitate între România și Portugalia când vine vorba de muncă, în special munca în echipe distribuite geografic?

Au unele obiceiuri aseamănătoare cu ale noastre, altele foarte diferite.

Una dintre marile diferențe e lipsa femeilor din IT din Portugalia. În Romania media e în top în Europa (28%), media europeană fiind de 17%, în Portugalia doar 15%.

Colegii îmi spuneau cum la ei în an la Informatică erau doar 4-5 fete.

Asta am încercat să schimb, la mine în echipă sunt femei în aproape toate rolurile. Am creat programe să atragem studentele ca să continue o carieră în tech, sau elevele să își aleagă informatica drept specializare.

Portughezii sunt mai puțin direcți decât românii, mai diplomați. Nu sunt foarte buni la setat procese, dar au multă bunăvoință. Adaptarea a însemnat și cum să colaborăm, să creștem punctele forte și să le reducem pe cele slabe.

La muncă, pentru portughezi worklife balance nu înseamnă neapărat să lucreze cât mai eficient în cât mai scurt timp, ca să aibă timp de familie și prieteni în afara muncii. Mai degrabă ei includ familia și prietenii în muncă. Relațiile cu colegii de la birou sunt foarte importante, la fel timpul petrecut cu colegii, nu neapărat muncind (la prânz, în pauze, la berea de la chioșc după muncă, la jucat fotbal seara, sau padel în weekend, sau făcând surf împreună).

Cum a schimbat pandemia modul în care se lucrează la OLX, cel puțin în echipa de inginerie? Ați apelat la un mod de lucru remote, mixt sau care ar fi alte modificări de abordare interesante?

În martie 2020 am facut un test într-o vineri să lucrăm remote, de la distanță. Luni a început lockdown, totul s-a închis. Deci am rămas toți remote de pe o zi pe alta. A trebuit să ne adaptăm repede.

Nu a fost foarte greu, pentru că OLX are hub-uri în Portugalia, Germania, Polonia, Spania, India, și lucrăm mult împreună. Aveam deja unelte software care ne-au facilitat tranziția. Am primit acasă scaune de birou, monitoare etc, orice ne putea ajuta să avem un birou acasă.

Am analizat foarte mult bunăstarea anagajaților, avem programe de suport psihologic, traininguri despre cum lucrezi sau conduci echipe remote etc.

Cum toată lumea era remote, ne-am extins echipa în toată Portugalia, de la Porto la insule (avem colegi în Azore sau Madeira). După o vreme am hotărât să ne extindem remote în toate țările din Europa unde avem entități legale, gen Romania, Spania etc

Cum poți crește rapid echipe fără să dai organizația peste cap

Să vorbim puțin despre scalare și mai ales despre experiența ta cu echipe care cresc rapid – care ar fi elementele cheie pentru succesul unei astfel de creșteri – în special atunci când vine vorba de a clădi echipe care să reziste în timp?

Acesta e unul dintre subiectele mele preferate. Scalarea vrei să fie rapidă, dar trebuie să optimizezi pentru viitor. E nevoie de mult echilibru, iar optimizările pentru viitor se văd după ceva vreme, bineînțeles.

Unul dintre lucrurile importante e ca fiecare echipă să știe de ce e acolo, care e misunea ei, asupra căror metrici are impact. Misiunea și metricile lor să fie conectate cu cele ale organizației, ale produsului, ca să fie clar impactul lor.

Alt lucru important e să putem măsura eficiența echipei. Pentru asta noi am ales să folosim DORA metrics, care măsoară patru aspecte: de câte ori pe zi lansăm cod, cât timp ia să lansăm codul, câte lansări de cod sunt eșuate (trebuie să revenim la versiunea anterioară) și cât timp ne ia să rezolvăm un incident. Există mai multe niveluri în care sunt catalogate echipele după aceste metrici, de la low performers la elite performers.

Ambiția noastră a fost și este să fim în top, adică elite performers. Asta ne arată care e sănătatea proceselor pe care le avem. Urmărind aceste metrici putem lua decizii informate cu privire la unde trebuie să investim.

Printre alte metrici la care ne uităm sunt Availability, Costs Efficiency, Security & Compliance. Ideea principală e că trebuie găsit un set de metrici care să aibă sens pentru produsul pe care lucrăm și care să ne ajute să urmărim progresul în timp și să luăm decizii informate.

Și ce e esențial la creștere sunt persoanele. Aici am investit mult în a crea o cultură care să se alinieze cu valorile companiei. E important să avem aceste valori aliniate și apoi acțiunile aliniate cu ele.

Noi am investit mult în onboarding, în dezvoltare în carieră, în a crea oportunități interne de creștere, în traininguri, în wellbeing în general.

Persoanele trebuie să aibă autonomie, cunoaștere și un scop pentru a fi motivate. Noi facem tot posibilul să le oferim asta. Și la fel, măsurăm ca să știm cum stăm, să putem lua decizii. De exemplu măsurăm implicarea angajaților, ne uităm la NPS – nivelul de loialitate, ne uităm la procentul de retenție etc.

Ce ajută mult e simplificarea. E mai simplu să menții un singur tool care să rezolve o problemă, un limbaj de programare pentru microservicii, un cloud provider, un fel de a rezolva incidente sau a scrie decizii de arhitectură.

Ce ai învățat despre leadership în urma experienței de la OLX? Un exemplu concret, cu o situație reală, ar ajuta foarte mult.

Am învățat foarte multe. Am învățat că dacă știi de ce faci un lucru, cum și ce vin de la sine. Că e important să ai experiențe, să înveți din ele și apoi să le extinzi.

De exemplu la un moment dat al creșterii am avut nevoie sa garantăm că toți angajații, actuali și noi sunt evaluați în mod obiectiv, indiferent de cine le e manager, sau hiring manager.

Așa că am făcut un framework al competențelor pentru fiecare nivel de senioritate al inginerilor de software și al managerilor. L-am aplicat în Motors pentru angajați, am învățat, l-am adaptat. Apoi l-am extins la toate unit-urile din Europa și mai apoi global. Același cadru l-am extins și în angajare, la fiecare pas evaluând anumite competente din matrice.

Am învățat că nu trebuie să stai în cutia în care te afli și că unele cazuri de succes vin din eșecuri.

Am avut la mine în echipă o colegă engineering manager care a început să aibă greutăți cu rolul ei și performanța ei a început să scadă, nu se îmbunătățea cu niciun plan. Până într-o zi când am stat de vorbă și am hotărât să-și facă o listă cu ce îi face plăcere la jobul ei, ce nu îi face plăcere și să descrie cum ar suna un anunț de angajare pentru asta.

După puțină introspecție a desenat un rol nou, de engineering ops lead. Am decis să îi schimbăm rolul cu cel nou desenat de ea. A fost un succes total, a creat procese, unelte cu care am mărit eficiența echipei. Apoi am creat o arie specializată în asta și am extins rolul și la alte echipe din grup.

Despre piața auto și rolul tehnologiei în transformarea ei

În România, mai mulți importatori încep să mute vânzările online, showroom-urile fiind destinate doar consultanței în vederea achiziționării unei mașini. E un trend care poate schimba felul în care își cumpără românii mașinile. Ne încadrăm aici la un trend european sau este ceva specific pieței noastre?

Există un trend global de a facilita tranzacțiile în general. Noi am început cu anunțuri, cu conectarea vânzătorilor și cumpărătorilor și ne extindem pe partea tranzacțională. Ce am învățat de la alți playeri de pe piața globală e că e nevoie de un ecosistem de produse care să acopere toată sfera de ownership, de deținere a unei mașini. Astfel fiecare vânzător sau cumpărător poate alege soluția ideală pentru el.

Cumpăratul mașinii e un proces nu tocmai ușor, deși de obicei e cea mai mare investiție pe care o persoană o face, după achiziționarea unei case. Cumpărarea unei mașini uzate e un proces și mai complicat.

În primul rând din lipsa încrederii că lucrul pe care-l cumperi e ce primești, probabil toate mașinile au fost deținute de o bunicuță care le ținea în garaj tot timpul și mergea doar duminică la biserică cu ele. Altă componentă e prețul, dacă acesta e just. Apoi urmează toată partea de finanțare a creditului, a contractului etc. Noi oferim toate aceste lucruri.

Noi rezolvăm asta prin datele pe care le avem despre mașini: de la caracteristicile fiecărui model de mașină, la istoricul de proprietari, accidente etc. De asemenea, în Polonia avem puncte unde facem inspecția mașinii pentru a avea statusul real al ei.

Avem și o parte a Otomoto, Otomoto Klik, unde cumpărătorii își aleg mașina online, apoi în câteva zile e livrată la ușa lor. Pașaportul digital atașat dă toate detaliile despre starea actuală a mașinii, iar algoritmul nostru de machine learning indică dacă prețul e conform cu piața.

La fel, ca vânzător privat, ai opțiunea de a vinde mașina direct la punctele noastre de inspecție. Asta dacă vrei să ai un proces de vânzare cât mai rapid, nu ai timp să ții mașina curată tot timpul sau să le-o prezinți posibililor cumpărători.

Și legat de întrebarea precedentă, care ar fi două dintre cele mai interesante tehnologii care se dezvoltă acum în domeniul anunțurilor auto și al vânzărilor de mașini online? Și cum ar putea schimba ele modul în care ne raportăm la actul achiziției unei mașini?

Încrederea e unul dintre cele mai importante lucruri de rezolvat în comerțul auto online. De aceea e important să se facă inspecția mașinilor. Acest proces e destul de costisitor, e nevoie de mână de lucru, ia timp. Există produse AI care fac inspecția mașinilor digital: mașina e adusă la un punct de inspecție, apoi e scanată și se generează un raport detaliat al condiției ei. De la sistemele electrice, la starea motorului, la vechimea vopselei, zgârieturi. Așa cumpărătorul înțelege care e costul de achiziție, dar și costul de întreținere.

Foarte mult se investește în achiziționarea și procesarea datelor, de exemplu să informăm cumpărătorii dacă prețul mașinii e peste sau sub piață. Aici echipe întregi folosesc machine learning pentru a putea transforma datele în ceva ce e relevant pentru utilizatori.

Tot pentru a rezolva problema încrederii, noi avem în Polonia un pașaport digital care conține toate informațiile mașinii, acest pașaport digital e stocat în blockchain pentru a garanta integritatea datelor.

Acum câțiva ani nu multă lume se gândea să achiziționeze o mașină online, dar acum e din ce în ce mai normal.

Alina Crișan va fi prezentă pe scena Techsylvania 2022, care are loc pe 28 și 29 iunie la Cluj Napoca. Alături de ea vor fi CEOs, fondatori, directori executivi și experți tehnici de calibru ai celor mai de succes companii de tehnologie din lume. Companii globale de tehnologie precum Grab, Chili Piper, Superbet, MongoDB, LinkedIn, Pioneer, YouTube sau OLX Group vor fi reprezentate de lideri de vârf, prezenți ca speakeri în cadrul Techsylvania 2022.

Pentru că PressOne este partener media, puteți obține aici bilete cu reducere folosind codul PressOne_Cmpgn2, primii 20 înscriși vor primi reducere 100%.