Anchetele PressOne. Bărbatul care exploatează studenți români din străinătate are de plătit o amendă de 450 de mii de euro și își amenință fostele angajate cu moartea 

Răzvan Filip

Reporter

Vara trecută, PressOne prezenta cazul unui român stabilit în Suedia, Dragoș Henriett Doicu, care se folosește de ONG-ul său pentru a „ajuta” studenții români care studiază în străinătate să acceseze fonduri oferite de statele gazdă tinerilor care au nevoie de sprijin financiar pentru a face facultatea.

Pentru a accesa sprijinul respectiv, studenții români trebuiau să dovedească mai întâi că au muncit un număr de ore/lună. Așa că bărbatul le cerea studenților să-și facă PFA-uri de jurnaliști și apoi să colaboreze cu ONG-ul său, RUMÄNSKA STUDENTERS FÖRENING I SVERIGE – DACIA (la nivel european operează ca „Global Confederation of Romanian Students”). Cu facturile plătite de ONG, tinerii puteau demonstra statului gazdă că muncesc și că sunt eligibili pentru ajutorul financiar oferit studenților.

Studenții descopereau pe parcurs că organizația nu are fonduri proprii și se bazează exclusiv pe donațiile făcute de ei și familiile lor. Se plăteau singuri, practic. Mai mulți studenți din Olanda au vorbit cu PressOne și au reclamat că deși făcuseră donațiile, Doicu nu-i mai plătea înapoi, fapt ce-i făcea ineligibili pentru sprijinul financiar oferit de statele în care studiau. 

Două investigații publicate de PressOne anul trecut au arătat că mulți din banii donați de studenți ar ajunge în buzunarele familiei Doicu și nu se mai întorc niciodată în organizație, ceea ce ar explica plățile întârziate. Tot atunci arătam că ANAF-ul suedez, Skatteverket, a început o investigație privind finanțele ONG-ului. Investigația s-a încheiat, iar PressOne vă prezintă rezultatele sale. 

Numele marcat cu * a fost schimbat pentru a proteja identitatea fostei colaboratoare a ONG-ului.

Septembrie 2023. Dragoș Doicu, șeful ONG-ului acuzat de zeci de studenți că le-a luat banii și nu i-a mai dat înapoi, face live pe Facebook, într-un grup privat dedicat părinților care și-au trimis sau vor să-și trimită copiii la studii în străinătate. E supărat. Tocmai a pierdut dreptul de avea sediu în clădirea pusă la dispoziție de muncipalitatea din Trelleborg, un orășel din sudul Suediei. 

„Tu știai că în Suedia, dacă ești ONG internațional localizat într-o localitate mică și nu te adresezi locuitorilor din oraș, nu ai voie să ai sediu? Nici tipul de la primărie nu știa. Dar a primit o plângere. (...) Vine și-mi zice: «bă, Dragoș, trebuie să te dau afară, că nici eu n-am știut de legea asta». Ce să vedeți, mă? Am pierdut și sediul de aici (n.r. ONG-ul avea sediu și în Olanda, dar l-a pierdut pentru că nu a plătit chiria timp de 8-9 luni)”, se plânge Dragoș unei studente care a rămas fidelă organizației. 

Dragoș Doicu s-a apucat de scris poezii. Captură de ecran via Facebook

Câteva luni mai târziu, odată cu apropierea deciziei autorităților fiscale din Suedia, postările lui Dragoș Doicu din social media devin tot mai ciudate. În decembrie, pe pagina oficială de Facebook a GCRS este publicată o poezie intitulată „Lupta pentru adevăr: Odiseea Lupului”. Autorul: Dragoș Henriett Doicu. Opera prezintă, cu mult lirism, perspectiva șefului GCRS asupra întregii situații.

„În umbra care se lasă peste vis și peste neam, 

Câteva lucruri pe care ar trebui să le știi înainte să comanzi de pe Shein și Temu

Pe fundalul scumpirii costului vieții aproape peste tot în lume, cei doi giganți chinezi, Temu și Shein, au avut parte de o creștere masivă, datorată, în mare măsură, unor strategii agresive de preț. Însă în spatele prețurilor mici se ascund câteva detalii importante, pe care ar trebui să le știm cu toții înainte să comandăm.

7 lucruri bune care s-au întâmplat (totuși) în 2024

Se încheie un an ca o cursă cu obstacole. A fost o competiție inechitabilă, cu reguli schimbate în timpul jocului, în care fiecare din noi a concurat împotriva propriei frici, a propriilor neajunsuri și prejudecăți.

Balaurii se adună, să pună ziua sub blestem.

Cu gânduri întunecate și inimi pline de vicii, 

Au chemat ziariști să-și verse veninul în delicii”, sună una dintre strofe. 

Poezia este însoțită de imagini generate cu ajutorul inteligenței artificiale care contrapun cele două tabere care s-au format, conform viziunii lui Dragoș Doicu, în jurul subiectului: lupi studioși și patrioți versus lupi uneltitori care plănuiesc în miez de noapte și la lumina lumânării să-i dea jos pe patrioți. 

Ce zice Fiscul suedez despre operațiunea lui Dragoș Doicu

În primul episod al seriei, publicat în august 2023, PressOne arăta că pe numele ONG-ului se deschisese o anchetă oficială care viza finanțele organizației. În decembrie 2023 apărea și decizia ANAF-ului suedez, Skatteverket, care a investigat timp de aproape un an ONG-ul. Contactat anul trecut de PressOne, care deținea informații că o parte din banii donați de studenți și familiile lor ar ajunge în buzunarele lui și ale soției sale, Doicu a negat insistent acuzația. Skatteverket pare să fie de altă părere. 

Într-un document de 26 de pagini, autoritățile fiscale suedeze arată în primul rând că deși organizația mamă este una non-profit și teoretic desfășoară o activitate care nu este considerată economică, faptul că ONG–ul a cumpărat servicii jurnalistice de la PFA-uri din afara țării (cu bani primiți de la studenții care se aflau în aflau în spatele acelor PFA-uri) îl duce în sfera activităților economice, deci și taxabile. 

„Activitatea economică presupune vânzarea de bunuri și servicii care nu sunt doar ocazionale. Așadar, pentru a fi economică, activitatea trebuie să includă tranzacții taxabile.

(...) În timpul investigației, Agenția Fiscală din Suedia a descoperit că banii donați (n.r. de studenți și familiile acestora) ajungeau în conturile private de Revolut a două persoane”, se arată în decizie.

Cele două persoane despre care vorbește documentul sunt o fostă angajată a ONG-ului și Laura Doicu, soția lui Dragoș Doicu și cea care figura în acte ca președintă a organizației. ANAF-ul suedez arată în decizie că „plugușoarele” percepute de ONG între 2019 și 2022 au oscilat între 100 și 500 de euro, iar de-a lungul acestor ani, peste 50 de mii de euro au ajuns în contul de Revolut al fostei angajate, ca ulterior să fie transferați, la indicația lui Dragoș, în contul soției sale. 

Cum vede Dragoș Doicu toată situația. Captură de ecran via Facebook

Contactat de PressOne în repetate rânduri, Dragoș Doicu a negat de fiecare dată că el și familia sa ar fi trăit din banii donați de studenți. În interviurile luate de redacție a insistat că este plătit exclusiv de statul suedez, pentru fiecare student pe care-l reprezintă. N-a putut dovedi niciodată asta, iar afirmațiile făcute în interviuri sunt contrazise chiar de el, în live-ul în care anunța că a fost evacuat din sediu. 

„Fratele meu, e o chestie privată. Nu e o chestie pe bani publici. Mă, n-am luat bani de la stat. Fie că e român, fie că e suedez, nu sunt bani publici aici. Noi nu trebuie să dăm explicații, noi nu trebuie să dăm absolut nimic nimănui. Noi strângem bani de la donatori și facem ceea ce facem”, se apăra Dragoș Doicu în septembrie 2023. 

Extrasele bancare furnizate în timpul anchetei suedeze arată că banii erau transferați în contul familiei Doicu în mod regulat. Și atunci, spune Skatteverket, se poate concluziona că banii primiți de familie constituie onorariile plătite de studenți și rudele lor pentru a beneficia de serviciile oferite de ONG. Ulterior, potrivit legii suedeze, Dragoș Doicu ar fi trebuit să plătească TVA pentru plățile pe care le făcea către PFA-urile studenților din Olanda și alte țări europene (plăți făcute cu bani luați tot de la ei).

Decizia autorităților arată că în perioada investigată, 2019-2022, Doicu n-a plătit deloc TVA. Din acest motiv, ANAF-ul suedez a hotărât că bărbatul îi datorează statului peste 450 de mii de euro. Suma este compusă din TVA-ul neplătit în toți acești ani, dar și din penalizări/dobânzi aplicate de statul suedez pentru neplata lui.

Conform aceleiași decizii, Doicu le-a spus autorităților că banii primiți de fosta angajată și soția sa erau ori împrumuturi, ori cadouri de la studenți recunoscători pentru munca depusă de ONG. Skatteverket îl contrazice.

„(...) Numărul mare de transferuri, de sume similare, de la persoane care au beneficiat de programul tău, ne indică faptul că este vorba despre niște taxe de participare, nu cadouri voluntare. (...) Nu ați prezentat nicio explicație credibilă care să justifice faptul că un număr atât de mare de studenți ar fi donat sau împrumutat bani către angajata dumneavoastră (n.r. în document este precizat numele ei).

Dragoș Doicu spune că-i vine să le strângă de gât pe fostele sale angajate

Dragoș este convins că în spatele problemelor legale pe care le are se află două foste angajate. În live-ul din septembrie, difuzat odată cu pierderea sediului, oferă detalii foarte personale despre viețile lor private și le afișează adresele și numerele de telefon - informații aflate la dispoziția oricui, pentru că statul suedez insistă să facă publice datele personale ale celor care locuiesc într-o formă legală în Suedia. 

„Deci șarpele, dragilor, e condus de ele. Să le dea Dumnezeu sănătate și Maica Domnului tot ce vor ele”, continuă Doicu, după care-i îndeamnă pe părinții și studenții din grup să le sune și să le ceară banii înapoi. 

„Dați-le mesaje. Sunați-le, vedeți că aveți numărul de telefon acolo. Sunați-le, că sunt publice informațiile. (...) Spuneți-le: «el e un nenorocit, ajută-ne tu, că știi toată procedura»”, îi instigă Dragoș Doicu pe părinți.

SMS primit de Elena, o fostă angajată a ONG-ului, în octombrie 2023

La un moment dat, pe lângă cereri primite pe Revolut ca cele două să returneze banii încasați de ONG, instigările din live-uri s-au tradus și în amenințări concrete. „Tu crezi că atâtea sute de familii uită? O să plătiți, că nu știți pe cine și câți ați supărat. Încercați să reparați, că sunteți tineri și e păcat să vă duceți tineri”, sună un SMS primit de o fostă angajată, Elena*, de la un număr românesc care n-a mai putut fi contactat după primirea mesajului. 

Nu este prima oară când auzim despre amenințări violente împotriva foștilor angajați. Mai multe persoane care au lucrat în fostul sediu al ONG-ului ne-au spus că Dragoș avea o vorbă: „din GCRS se iese doar cu picioarele în față”. Adică mort. Anul trecut, în mai, cele două angajate hărțuite astăzi de Doicu au hotărât să plece din ONG. Organizația era deja anchetată de Skatteverket, iar Dragoș și Laura Doicu erau tot mai agresivi cu cei din sediu. 

Celor două le-a fost teamă să-și anunțe demisia într-un mod formal, așa că au adunat ce probe au putut și s-au dus direct la sediul poliției din Trelleborg. Au reclamat tot, de la infracțiunile financiare, până la abuzurile și amenințările făcute de Dragoș când lucrau pentru el. Li s-a spus că poliția nu poate investiga infracțiuni de natură financiară și că există deja o anchetă în sensul acesta, iar în privința amenințărilor au spus că nu pot face nimic din lipsă de probe.

Seara, după ce au plecat de la poliție, cele două au vrut să returneze cheile de la sediu în cutia poștală a ONG-ului. Au dat de Dragoș și Laura, care se aflau într-o dubă. Au strigat după ele și le-au urmărit cu mașina până când cele două au ajuns acasă la una dintre ele. S-au baricadat acolo timp de o săptămână sau două. În perioada asta, Dragoș dădea ture constante în jurul blocului, iar uneori venea să le bată în ușă și geam. 

„Nu stătea destul încât să apucăm să-l filmăm. Venea, bătea în geam sau suna la sonerie și pleca imediat”, își amintește Elena, care mai spune că atunci a sunat iarăși la poliție, dar nu s-a făcut nimic. A contactat poliția și după ce a primit SMS-ul în care i se spunea că ar fi păcat să se ducă de tânără. Poliția suedeză din Trelleborg a închis din nou cazul, argumentând că nu există condițiile necesare pentru a identifica și ancheta făptașul. 

„Este clar că infracțiunea nu poate investigată”, concluzionează poliția suedeză într-o decizie din 31 octombrie 2023. 

Pasaj din decizia luată de poliția suedeză după ce Elena a primit amenințări cu moartea

Din cauza amenințărilor și campaniei de hărțuire începute de Dragoș Doicu pe Facebook (unde bărbatul i-a dat adresa și numărul de telefon și i-a îndemnat pe părinți/studenți să-i ceară banii înapoi), Elena a rămas cu teama că i se poate întâmpla oricând ceva, dacă iese din casă. 

„Mi-e frică să vorbesc pe terasă, în ideea în care e foarte ușor să intri de pe stradă, prin spatele blocului, și să auzi ce se vorbește la mine pe terasă. A fost o perioadă în care nu ieșeam la cumpărături decât cu prietenul meu și asta doar o dată pe săptămână”, explică Elena. 

Înregistrarea unui apel audio, în care Dragoș povestește ce s-a întâmplat cu ONG-ul, demonstrează că temerile Elenei sunt cât se poate de întemeiate. De-a lungul conversației, Dragoș Doicu vorbește de două ori despre scenariul în care le-ar strânge de gât pe fostele angajate.

Doicu spune că va continua activitatea prin alte două ONG-uri

În luna martie a acestui an, Dragoș Doicu face mai multe live-uri publice în care se bate cu pumnii în piept că a „câștigat tot”. Insistă că banii n-au ajuns la el, ci la una dintre fostele sale angajate, despre care insinuează că ar fi folosit fondurile ONG-ului pentru a termina construcția la casa părinților. Continuă să-i instige pe studenți și părinții lor să o hărțuiască și să-i ceară banii înapoi.

PressOne n-a putut verifica veridicitatea acuzației că fosta angajată s-ar fi folosit de banii ONG-ului în scop imobiliar. În schimb, avem informații certe că, în 2021, Laura Doicu s-a folosit de banii aflați în conturile ONG-ului (despre care spune că în 2020 a avut o cifră de afaceri de aproape 300 de mii de euro) pentru a convinge o mare companie imobiliară din sudul Suediei să-i închirieze o casă din zonă. Doicu argumentează în cererea respectivă că datorită plăților generoase făcute de ONG către PFA-ul ei, are bani suficienți în cont - de ordinul zecilor de mii de euro - pentru a plăti chiria în avans pe trei luni. 

Doicu spune în aceleași live-uri din martie că din cauza problemelor legale a ajuns vai de mama lui și acum stă în șomaj. Dar nu se lasă bătut. Bărbatul susține că va contesta verdictul dat de Skatteverket și va demonstra instanțelor suedeze că studenții nu trebuiau să plătească o taxă de înscriere în ONG, iar el nu trebuia să plătească TVA.

După live-uri, bărbatul a bombardat mai mulți studenți din Olanda cu mesaje private în care lasă de înțeles că, dacă renunță la colaborarea cu el, riscă să aibă probleme cu autoritățile.

„Dacă dorești să te distanțezi de acest subiect denumit GCRS, perfect. Totuși, dacă vei fi contactat de investigatori, s-ar putea să nu mai putem oferi ajutorul nostru. (...) P.S. GCRS-ul continuă. Dacă înțelegi că trebuie să continui pentru evita problemele cu autoritățile, aștept mesajul tău aici și putem discuta, dar doar după ce urmărești transmisiunea live din data de 8.03.2023”, se încheie mesajul bărbatului.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€