Cum ajung studenții din Moldova să fie blocați în România din cauza permisului de ședere. Dacă pică o verigă, pică tot sistemul

Alina Zibrițchi

Pentru studenții din Republica Moldova care învață în România, dreptul de ședere depinde de un lanț birocratic în care fiecare verigă o condiționează pe următoarea și, nu de puține ori, studentul este lăsat într-o zonă gri. 

Cinci zile în rând viu în orașul Capitală Europeană a Culturii

Noiembrie 2023. Împreună cu o prietenă, amândouă studente în anul I, mergem la Inspectoratul General pentru Imigrări din Timișoara. În jurul nostru – peste 150 de persoane. Studenți din Moldova, Ucraina, India, Maroc, Tunisia și multe alte țări care nu sunt membre UE – pe toți ne unește același statut: student străin. 

Ca să putem sta legal pe teritoriul României pe durata studiilor, avem nevoie de un permis care atestă dreptul de ședere temporară pe teritoriul României pe durata cursurilor la o instituție de învăţământ acreditată. Pe lângă asta, documentul permite și angajarea fără aviz din partea IGI și ne oferă posibilitatea de a călători sau de a locui temporar în alte state membre UE în cadrul unor programe de mobilitate academică (de regulă până la 360 de zile). 

Angajații de la Imigrări ne zâmbesc prietenoși ori de câte ori ies la țigară și aud dialectul moldovenesc în marea de oameni de la coadă. Suntem „frații de peste Prut”, frăția însă se termină când începe birocrația. 

Programare făcută în octombrie pentru luna februarie 

În toamna lui 2023, Timișoara tocmai dădea startul activităților din programul Capitală Europeană a Culturii. Europa se simțea la fiecare colț, mai puțin la Imigrări. Platforma prin intermediul căreia ne puteam programa pentru depunerea dosarului pentru obținerea permisului de ședere temporară nu funcționa. 

Concret, programarea pe care am făcut-o în octombrie 2023 îmi promitea un loc tocmai în februarie, ceea ce însemna că viza mea de studii, care îmi permitea să stau 90 de zile legal în România, expira până atunci. Soluția propusă de cei de la IGI? Rând viu. Adică să mă trec pe o listă și să vin în fiecare zi la IGI până când îmi ajungea rândul.

În prima zi, m-am înscris pe lista de așteptare în jurul orei 12:30 și aveam în față aproximativ 80 de oameni. La 19:00 am revenit pentru „prezență”. Regula era simplă – cine lipsește la strigarea prezenței, își pierde rândul. Treptat, de la numărul 91 am ajuns la 72, apoi 54, apoi 27 și, într-un final, mi-am depus dosarul. Așa am alergat între facultate, cămin și IGI Timiș timp de cinci zile. 

În 2023, 119 tineri originari din Republica Moldova, veniți în Timișoara pentru studiile de licență, au obținut un permis de ședere temporară.

Alții 186 de tineri au depus, în același an, o cerere de prelungire a permisului de ședere, pentru continuarea studiilor în județul Timiș.

De ce e nevoie de un permis de ședere și cum se obține

„Unii sunt mai egali decât alții”. Cum te obligă statul să plătești zeci de mii de lei ca să poți exista lângă persoana pe care o iubești

Un cuplu în parteneriat care vrea să-și cumpere o casă și în care partenerii vor să se protejeze reciproc poate plăti doar în primul an peste 5.500 de lei + TVA pe acte notariale, taxe și asigurări, pentru o protecție pe care un cuplu căsătorit o are din oficiu.

Despre ce s-a vorbit la învestirea guvernului Niculescu și care au fost subiectele lăsate pe dinafară

În a 169-a zi de criză guvernamentală și la a patra propunere de premier făcută de președintele Nicușor Dan, Parlamentul a votat marți, 20 octombrie, învestirea Guvernului Luca Niculescu.

Permisul de ședere este necesar doar pentru tinerii care nu au cetățenie română. Înainte de a depune dosarul pentru permisul de ședere temporară, moldovenii obțin în Republica Moldova o viză de studii, emisă de Consulatul României. 

Ierarhia actelor este următoarea: 

Aceste documente sunt interdependente. Viza se aplică într-un pașaport valabil, iar dosarul pentru permisul de ședere se depune cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea dreptului de ședere în România pe baza vizei. 

Pentru obținerea permisului de ședere, moldovenii, dar și alți studenți străini veniți în România, depun la Inspectoratul General pentru Imigrări din județul în care urmează să-și facă studiile mai multe acte: pașaport, cerere, copie după viză, scrisoare de acceptare la studii, adeverință de la facultate, dovada deținerii spațiului de locuit și o adeverință medicală, a cărei valabilitate nu trebuie să depășească 14 zile, care confirmă că acesta nu pune în pericol sănătatea publică. 

Obținerea actelor necesare nu este, din propria experiență, un proces anevoios. Problema apare atunci când ele trebuie depuse la IGI.

Într-un răspuns pentru PressOne, Inspectoratul General pentru Imigrări a transmis că nu deține  o evidență a sesizărilor venite din partea cetățenilor moldoveni cu privire la dificultățile întâmpinate în procesul de obținere sau prelungire a permisului de ședere. 

„Referitor la numărul sesizărilor, petițiilor sau reclamațiilor depuse de cetățeni ai Republicii Moldova, în perioada 2023-2026, precizăm că la nivelul unității noastre nu deținem și nu gestionăm o statistică structurată și prelucrată în funcție de criteriul solicitat”, se arată în răspunsul instituției.

Anatol Coșciug, director la Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației și cadru universitar în cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca unde predă teme legate de migrație, dezvoltare internațională și metode de cercetare în științe sociale, susține că dificultățile pe care le întâmpină studenții din Republica Moldova la obținerea sau prelungirea permiselor de ședere fac parte dintr-o o problemă mai mare a sistemului de migrație din România. 

„Este legat în special de ceea ce se întâmplă cu muncitorii din Asia de Sud-Est, pentru că există foarte multe cereri, iar în România intră un număr foarte mare de oameni, mult peste capacitatea pe care sistemul de migrație este pregătit să o gestioneze. Presiunea asupra celor care eliberează permisele și procesează cererile și dosarele este foarte mare, iar de aici apar, în fiecare an, problemele cu studenții.

Aceste probleme nu îi afectează doar pe studenții din Republica Moldova. De exemplu, la programul de master la care predau, am studenți din Moldova și din multe alte țări ale lumii, iar problema este aceeași peste tot. Situații similare apar și în cazul refugiaților din Ucraina, precum și al muncitorilor din Asia de Sud-Est”, explică Coșciug.

Întrebat care ar fi soluția pentru optimizarea procesului de obținere a permiselor de ședere, profesorul universitar admite că pentru etnicii români de pretutindeni unele reguli ar trebui simplificate. 

„Ar trebui să existe proceduri diferențiate, în special studenții din Republica Moldova ar trebui să beneficieze de o procedură proprie, având în vedere că există acorduri de colaborare între diverse instituții și o înțelegere culturală și instituțională mult mai bună. De asemenea, există deja mecanisme de colaborare în ceea ce privește recunoașterea diplomelor și a statutului, precum și verificările necesare”, susține profesorul universitar.

Potrivit lui Coșciug, există țări europene care au conceput deja proceduri mult simplificate prin care studenții din state din afara Uniunii Europene pot beneficia de un parcurs mult mai facil în ceea ce privește integrarea, înregistrarea și obținerea documentelor. Unele dintre aceste etape sunt automatizate, astfel încât studenții sunt înregistrați automat și primesc acces la anumite servicii.

„Cu siguranță s-ar putea implementa și în România soluții de acest tip”, a punctat acesta.

București, 2026: două ore la coadă pentru că a picat platforma

Septembrie 2026. Imediat cum mi-a venit scrisoarea de acceptare la studii, m-am programat online pentru prelungirea permisului de ședere. Acum fiind studentă la București, pe 29 septembrie 2026, cu doar o zi înainte să-mi expire vechiul permis de ședere, am mers la Inspectoratul General pentru Imigrări al municipiului București să depun dosarul pentru prelungire.  

La sediu, am stat puțin peste două ore la coadă, fiind deschise doar cinci ghișee de lucru cu publicul, iar sistemul informatic picat. Una dintre angajatele IGI mi-a explicat că nu mai are acces la programările online, iar „cine vrea să depună trebuie să stea la coadă”. I-am explicat că aveam programarea la ora 09:45, însă răspunsul ei a rămas neschimbat – în lipsa accesului la platforma cu programări singura soluție rămâne rândul viu.

La fel ca-n 2023 la Timișoara, m-am pus la capătul șirului de oameni și am așteptat să-mi vină și mie rândul. 

Am întrebat Inspectoratul General pentru Imigrări cât de des apar probleme la sistemul informatic. Într-un răspuns pentru PressOne, autoritatea a transmis că „sistemul informatic are un grad de funcționare de 99 %”. În același răspuns, IGI susține că „perioadele de mentenanță, precum și eventualele probleme sau întreruperi în funcționare sunt anunțate prin intermediul canalelor oficiale de comunicare disponibile, precum pagina de Facebook și site-ul IGI”. 

Atât pe Facebook, cât și pe site nu există vreun anunț care să indice că platforma IGI a avut probleme în data de 29 septembrie.

Câteva zile mai târziu, când am găsit primul loc liber pentru programare, am revenit la Inspectoratul General pentru Imigrări din București. Vizita a durat aproximativ 30 de minute. Deși programarea era stabilită pentru ora 11:45, am depus dosarul cu 30 de minute mai devreme. Asta în condițiile în care, la momentul programării online, 11:45 era primul interval orar disponibil, toate celelalte fiind deja ocupate.

În sala de așteptare erau mai mulți tineri străini, veniți din alte țări decât Moldova, care stăteau la rând pentru obținerea permiselor de muncă, de data asta.

Oameni care stau în rând viu la IGI București pe 5 octombrie 2026. Foto: PressOne

Atât pe 29 septembrie, cât și pe 5 octombrie, la IGI București erau deschise doar cinci ghișee. În răspunsul transmis redacției PressOne, Inspectoratul General pentru Imigrări susține că la nivelul „Direcției din București funcționează 10 ghișee”. 

Totodată, autoritatea susține că nu poate estima timpul mediu de așteptare pentru persoanele care vin să depună dosarul fizic, întrucât acesta este „diferit de la zi la zi, în funcție de numărul străinilor care se prezintă în ziua respectivă”. 

Anatol Coșciug a explicat pentru PressOne că numărul mic de ghișee deschise favorizează rândul viu. 

„E o problemă mai mare pe care o vedem în special toamna. În această perioadă crește numărul de aplicații, iar cozile de la birourile de imigrări devin mai mari. O problemă este și viteza cu care se mișcă cei de la IGI. Ei au tot promis că o să crească numărul de de birouri, că o să crească numărul de personal, o să digitalizeze sistemul de a aplica, dar deocamdată suntem mult în urma promisiunilor făcute.”

Sute de tineri, originari din Moldova, nu pot pleca acasă până la soluționarea cererii de prelungire

Până la data de 30 septembrie 2026, peste 600 de tineri din Moldova au depus deja dosarele pentru prelungirea permisului de ședere și așteptau soluționarea lor. Potrivit legii, dosarul se depune cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea vechiului permis, conform ordonanței de urgență privind regimul străinilor în România. 

În cazul meu asta a însemnat 30 august. Pentru că scrisoarea de acceptare la studii a ajuns mult mai târziu, am fost nevoită să-mi depun dosarul cu o lună și cinci zile mai târziu. La momentul respectiv, permisul meu de ședere era deja expirat.

În acest context, legislația românească mă obligă să mă întorc în Moldova și să obțin o viză nouă de studii. Cum în situația asta ajung anual sute de tineri, în practică lucrurile stau puțin diferit. După cum a fost și în cazul meu, cei de la Imigrări acceptă dosarele tinerilor din Moldova, chiar dacă vechiul permis de ședere e expirat, cu condiția că aceștia să nu părăsească țara în perioada în care cererea se află în curs de soluționare care, de obicei, este de 30-45 de zile.

Într-un punct de vedere transmis redacției PressOne, Inspectoratul General pentru Imigrări susține că „în situația mai sus menționată, străinul solicită prelungirea dreptului de ședere temporară în calitate de absolvent, evitând astfel intrarea în ședere ilegală, urmând ca, după primirea Ordinului M.E.C prin care a fost acceptată înscrierea la masterat sau doctorat să solicite prelungirea dreptului de ședere temporară în scop de studii pentru masterat sau doctorat, după caz.”

Totuși, potrivit OUG nr. 194/2002, cererea de prelungire a dreptului de ședere temporară se depune personal, cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea perioadei aprobate, la formațiunea teritorială a IGI de la locul de reședință. Nerespectarea acestui termen constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 400 la 800 lei, însă nu face cererea inadmisibilă. Dacă studentul se află în ședere legală la data depunerii, dreptul de ședere i se menține până la soluționarea cererii.

Aceeași ordonanță de urgență spune că dacă permisul de ședere a expirat fără depunerea cererii, șederea devine ilegală, iar IGI emite o decizie de returnare cu termen de plecare voluntară de 15 zile. Potrivit legii, studentul a cărui permis de ședere a expirat primește și amendă, graduală în funcție de durata depășirii, iar pentru continuarea studiilor este nevoie de o nouă viză de studii. 

Interdicția de intrare de 6 luni până la 1 an se aplică, în cazul fostului titular de permis de ședere temporară, unei șederi ilegale de cel puțin 90 de zile. Ea poate fi dispusă și mai devreme, dacă nu este respectat termenul de plecare voluntară. Pentru continuarea studiilor, străinul trebuie să obțină o nouă viză de lungă ședere pentru studii. 

„În ceea ce privește verificarea îndeplinirii condiției referitoare la legalitatea șederii pe teritoriul României în situația studenților străini care își manifestă dorința de a-și continua studiile în România, precizăm că situațiile sunt analizate individual, în raport cu circumstanțele concrete ale fiecărui caz și cu respectarea dispozițiilor legale aplicabile, inclusiv a principiului proporționalității”, a adăugat IGI în răspunsul transmis PressOne.

Emiterea scrisorii de acceptare la studii este responsabilitatea Ministerului Educației și Cercetării (MEC). 

„Scrisorile de acceptare la studii se emit după finalizarea admiterii și transmiterea de către universități a datelor privind candidații admiși, astfel încât momentul emiterii lor depinde de calendarul admiterii și de termenele de transmitere a acestor date. Menționăm că scrisoarea se emite în format electronic, ceea ce facilitează transmiterea rapidă de către universitate a documentului către beneficiar”, se arată într-un răspuns transmis de MEC către PressOne.

Cum dosarul pentru prelungirea permisului de ședere trebuie depus cu 30 de zile înainte de expirarea celui vechi, iar depunerea este condiționată de emiterea scrisorii din partea MEC, și o zi întârziere face diferența între o ședere legală și una bazată pe o toleranță nescrisă a autorităților. 

În anul de studii 2023-2024, la universitățile din România erau înmatriculați, în total, 11.324 de tineri originari din Republica Moldova. În anul de studii 2025-2026 acest număr a depășit 12 mii. Cei mai mulți dintre ei au nevoie și de un permis de ședere, restul beneficiind de cetățenie română, situație în care nu mai e necesar un permis de ședere. 

Ministerul Educației și Cercetării a transmis pentru PressOne că nu a primit sesizări cu privire la  dificultățile întâmpinate de studenții din Republica Moldova în cadrul procedurii de obținere a permisului de ședere temporară în scop de studii.  

„Ministerul Educației și Cercetării organizează periodic reuniuni cu prorectorii responsabili de relațiile internaționale din instituțiile de învățământ superior, la care participă și reprezentanți ai Inspectoratului General pentru Imigrări. În cadrul acestor reuniuni sunt discutate și aspecte procedurale privind obținerea și prelungirea dreptului de ședere al studenților străini”, se arată în răspunsul MEC. 

Timișoara, 2026. Zilele s-au transformat în ore

Trei ani mai târziu, situația de la Inspectoratul General pentru Imigrări Timiș s-a îmbunătățit considerabil. Platforma pentru programări funcționează, iar studenții își pot alege independent ziua și ora la care să depună  dosarul. 

Totuși, rândul viu încă nu a dispărut complet

Alexandra este studentă în anul I la masterat, după ce a absolvit Facultatea de Automatică și Calculatoare a Universității Politehnica din Timișoara. Primul permis de ședere l-a obținut în 2022. „Am așteptat vreo trei zile ca să pot să-mi depun dosarul. În anul ăla am fost foarte mulți moldoveni fără cetățenie și mi se părea că nu-mi mai vine rândul”, își amintește studenta. 

De programarea din 2026 tânăra spune că s-a ocupat imediat cum i-a venit aprobarea de școlarizare: „Știam că au făcut platforma și că nu se mai stă cu zilele în fața IGI. Eu m-am programat luni și joi am fost să duc dosarul”.

Potrivit datelor IGI, în 2026, până pe 30 septembrie, au fost depuse 44 de solicitări din partea studenților moldoveni pentru prelungirea permisului de ședere la autoritatea teritorială din Timișoara.

Întrebată dacă a mai văzut cozi mari, Alexandra spune că situația este „mult mai bună decât în 2022”, deși problemele nu au dispărut. Tânăra a prins una dintre zilele în care platforma a picat și a fost nevoită să aștepte aproape trei ore pentru a-și depune dosarul. „Eu aveam programarea la 9, dar am ieșit de acolo după 12. Totuși, comparativ cu studenții internaționali (din Tunisia, Maroc, Algeria etc. – n.r.), e bine. Ei încă stau zile întregi acolo, la fel și cei care vor un permis de muncă”, a punctat Alexandra.

Nici de această dată Inspectoratul General pentru Imigrări nu a anunțat pe canalele sale de comunicare că există o problemă cu sistemul digital.

Editor: Laura Popa