© EPA-EFE/HANNIBAL HANSCHKE | Soldați ucraineni lansează o dronă în prima linie în regiunea Herson, Ucraina, 7 noiembrie 2022.

© EPA-EFE/HANNIBAL HANSCHKE | Soldați ucraineni lansează o dronă în prima linie în regiunea Herson, Ucraina, 7 noiembrie 2022.
14/05/2024
Analiză. (R)evoluția dronelor în războiul din Ucraina
Războiul din Ucraina a transformat dronele într-una din cele mai redutabile arme din arsenalul celor două tabere, iar inovațiile în acest domeniu continuă într-un ritm rapid.
Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.
Războiul din Nagorno-Karabakh, „laboratorul” în care s-a testat folosirea dronelor la scară largă
La sfârșitul lunii septembrie 2020, rețelele sociale și posturile de televiziune din întreaga lume difuzau imagini care, la o primă vedere, păreau preluate dintr-un joc video. Filmate din aer, de drone, imaginile arătau tancuri în flăcări, ale căror turele erau aruncate de suflul exploziei la câțiva zeci de metri altitudine, transportoare blindate, piese de artilerie și stații radar distruse, soldați ascunși în tranșee. Scenele veneau din Caucaz, unde începuse un nou război pentru Nagorno Karabakh. Distrugerile arătate de imaginile filmate de drone fuseseră provocate tot de UAV-uri (unmanned aerial vehicle).
Războiul din Nagorno Karabakh nu a fost primul în care dronele au fost utilizate în scop militar. Statele Unite le-au folosit pentru recunoaștere încă din timpul conflictelor din fosta Iugoslavie și pentru lovituri aeriene de la începutul anilor 2000; în Afghanistan a avut, de altfel, loc o întreagă campanie care a vizat elemente ale Al Qaida, principalele UAV-uri fiind celebrele Predator și Reaper.
Până în septembrie 2020 însă, dronele nu fuseseră folosite la scară largă pe front, într-o confruntare între două forțe convenționale, și nici nu avuseseră un impact așa de puternic ca în Nagrono Karabakh, unde au contribuit decisiv la victoria Azerbaidjanului.
Modul și scara la care au fost utilizate dronele au făcut ca războiul din Nagorno Karabakh să fie, dincolo de semnificația sa regională și impactul asupra părților implicate, un adevărat laborator strategic și tactic. Lecțiile învățate acolo aveau să fie folosite după mai puțin de un și jumătate, când Rusia a invadat la scară largă Ucraina. În acest război, drona a devenit o parte indispensabilă a arsenalului celor două tabere, care s-au angajat într-o adevărată cursă a inovației în domeniu.
Războiul din Ucraina. Epoca Bayraktar. Ucrainenii opresc, cu ajutorul dronelor, asaltul asupra Kievului
În contextul unei invazii pe scară largă și cu direcții multiple de înaintare a inamicului, forțele ucrainene aveau nevoie disperată de informații în timp real asupra poziționării efectivelor rusești pe care urmau să le atace. La nivel strategic problema era, în linii mari, asigurată prin utilizarea rețelei de sateliți militari aparținând statelor occidentale.
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Fără ajutorul tău, nu putem continua să scriem astfel de articole. Cu doar 5 euro pe lună ne poți ajuta mai mult decât crezi și poți face diferența chiar acum!
La nivel tactic recunoașterea începuse să fie realizată, încă din zorii zilei de 24 februarie, de către drone Bayraktar TB-2, achiziționate înainte de invazie, și drone civile de mici dimensiuni. Acestea din urmă, deși erau proiectate pentru a fi utilizate în scopuri de agrement, fiind practic gândite ca niște simple jucării, utilizau dezavantajul mărimii și reduse pentru a se apropia (cât mai) nedetectate de inamic.
Citește continuarea pe Veridica.ro
PressOne și Veridica fac parte din Ethical Media Alliance.
Un cuplu din conducerea Colegiului Psihologilor, în conflict de interese: câștigă milioane din teste obligatorii pentru accesul în profesie
Un cuplu din conducerea Colegiului Psihologilor din România (COPSI) - Florin Alin Sava și Laura Pătruț - a obținut, în ultimii ani, un profit de milioane de lei din vânzarea bateriilor de teste psihologice obligatorii pentru accesul în profesie sau avansarea în treaptă.
O membră din conducerea Colegiului Psihologilor a ajuns în funcție pe baza unor informații false din CV
Laura Pătruț, președinta Comisiei muncii și membră în Comitetul Director al Colegiului Psihologilor din România, a ajuns în pozițiile de conducere fără să îndeplinească condițiile minime de vechime și pregătire profesională cerute de regulamentul instituției, arată documente oficiale din dosarul profesional intrate în posesia PressOne.
Avem nevoie de ajutorul tău!
Jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime.
Share this



