Analiză. (R)evoluția dronelor în războiul din Ucraina

Veridica

Războiul din Ucraina a transformat dronele într-una din cele mai redutabile arme din arsenalul celor două tabere, iar inovațiile în acest domeniu continuă într-un ritm rapid.

Războiul din Nagorno-Karabakh, „laboratorul” în care s-a testat folosirea dronelor la scară largă

La sfârșitul lunii septembrie 2020, rețelele sociale și posturile de televiziune din întreaga lume difuzau imagini care, la o primă vedere, păreau preluate dintr-un joc video. Filmate din aer, de drone, imaginile arătau tancuri în flăcări, ale căror turele erau aruncate de suflul exploziei la câțiva zeci de metri altitudine, transportoare blindate, piese de artilerie și stații radar distruse, soldați ascunși în tranșee. Scenele veneau din Caucaz, unde începuse un nou război pentru Nagorno Karabakh. Distrugerile arătate de imaginile filmate de drone fuseseră provocate tot de UAV-uri (unmanned aerial vehicle).

Războiul din Nagorno Karabakh nu a fost primul în care dronele au fost utilizate în scop militar. Statele Unite le-au folosit pentru recunoaștere încă din timpul conflictelor din fosta Iugoslavie și pentru lovituri aeriene de la începutul anilor 2000; în Afghanistan a avut, de altfel, loc o întreagă campanie care a vizat elemente ale Al Qaida, principalele UAV-uri fiind celebrele Predator și Reaper.

Modul și scara la care au fost utilizate dronele au făcut ca războiul din Nagorno Karabakh să fie, dincolo de semnificația sa regională și impactul asupra părților implicate, un adevărat laborator strategic și tactic. Lecțiile învățate acolo aveau să fie folosite după mai puțin de un și jumătate, când Rusia a invadat la scară largă Ucraina. În acest război, drona a devenit o parte indispensabilă a arsenalului celor două tabere, care s-au angajat într-o adevărată cursă a inovației în domeniu.

@Lt. Col. Leslie Pratt - MQ-9 Reaper UAV.jpg, Public Domain, https://commons.wikimedia.org

Războiul din Ucraina. Epoca Bayraktar. Ucrainenii opresc, cu ajutorul dronelor, asaltul asupra Kievului

În contextul unei invazii pe scară largă și cu direcții multiple de înaintare a inamicului, forțele ucrainene aveau nevoie disperată de informații în timp real asupra poziționării efectivelor rusești pe care urmau să le atace. La nivel strategic problema era, în linii mari, asigurată prin utilizarea rețelei de sateliți militari aparținând statelor occidentale.

La nivel tactic recunoașterea începuse să fie realizată, încă din zorii zilei de 24 februarie, de către drone Bayraktar TB-2, achiziționate înainte de invazie, și drone civile de mici dimensiuni. Acestea din urmă, deși erau proiectate pentru a fi utilizate în scopuri de agrement, fiind practic gândite ca niște simple jucării, utilizau dezavantajul mărimii și reduse pentru a se apropia (cât mai) nedetectate de inamic.

Citește continuarea pe Veridica.ro

PressOne și Veridica fac parte din Ethical Media Alliance.

EFSA: 5 metode ninja pentru shopping responsabil

Știi câtă hrană irosește România? În jur de 180 de kilograme pe cap de locuitor, anual. Pare mult, dar e și mai mult, dacă ne gândim că media din Uniunea Europeană e de aproximativ 130 de kilograme.

SECRETISTAN. Bărbatul cu mâna la gură

PressOne a analizat zeci de imagini disponibile de la ședințele CSAT convocate din iulie 2023 încoace, în care generalul Răzvan Ionescu, director interimar al SRI, își acoperă parțial chipul cu o mână sau ambele, în contextul în care publicul din România nu l-a văzut niciodată pe omul care conduce Serviciul Român de Informații, iar pe site-ul instituției nu există nici măcar o fotografie cu acesta.