Analiza pieței IT din România: Bucureștiul produce 60%, Clujul crește cu start-up-uri

Clujul este cel mai efervescent oraș pentru industria IT din România, dar 80% dintre firmele de profil de aici nu au angajați sau au doar un singur angajat, reiese dintr-un studiu realizat de Asociaţia Română pentru Industria de Electronică şi Software (ARIES Transilvania) și dat publicității vineri, 8 decembrie 2017.

Una dintre concluziile analizei este că Clujul atrage ca un magnet toate genurile de inițiativă antreprenorială, dar că mirajul unei slujbe bine plătite face ca numărul profesioniștilor să rămână scăzut.

Și asta pentru că absolvenții de liceu care știu programare preferă să se angajeze în loc să urmeze o facultate, iar studenții abandonează şcoala pentru a avea mai repede un salariu sigur.

Studiul realizat de ARIES Transilvania a fost finalizat în septembrie 2017, iar rezultatele au fost făcute publice de directorul executiv al asociației, Bianca Muntean.

Analiza a luat în considerare 21.345 de companii care figurau în Registrul Comerțului cu activități bazate pe informatică și tehnologia informației.

2016 a fost anul în care industria IT a înregistrat cea mai mare creștere a numărului de companii nou înființate, comparativ cu ultimii 6 ani. Numărul start-up-urilor a ajuns anul trecut la peste 14.300.

Pentru aceeași perioadă, ponderea firmelor de IT din București a scăzut în totalul național cu 2,1%, în timp ce ponderea firmelor din Cluj a crescut cu 1,9%.

Această mișcare subtilă pare să certifice faptul că, în acest moment, Clujul este cea mai efervescentă piață din domeniu (81% dintre firmele nou apărute sunt localizate în Cluj).

Acest lucru nu trimite însă Clujul în fruntea clasamentului național. Ceea ce se întâmplă la Cluj păstrează trendul pieței naționale, în care 40% dintre companiile IT se află în București, urmat de Cluj, cu 10%, Timiș, Iași, Ilfov și Brașov.

La nivel național, outsourcing-ul (softuri la comandă) generează 90% din cifra de afaceri a companiilor de IT. În 2016, peste 43% dintre firmele de IT care aveau activitate făceau outsourcing.

În Cluj, această pondere este mai mare decât valoarea națională și dublă față de alte centre IT din țară: 63% din firme trăiesc grație acestei activități.

În 2016, la Cluj erau înregistrate 1.235 de companii din domeniul IT. Dintre acestea, 466 de firme aveau zero angajați, iar 517 aveau un singur angajat.

Asta înseamnă că circa 80% dintre aceste societăți au o cifră de afaceri mai mică de 50.000 de euro pe an, spun specialiștii în HR care au întocmit studiul citat.

De altfel, 4% din toate firmele de IT ale țării generează 78% din totalul veniturilor înregistrate de acest sector în România.

Bucureștiul produce 62% din total. În firmele IT din Capitală, ponderea outsourcing-ului este de circa 37%.

Clujul produce 12% din veniturile IT. Start-up-urile − punctul forte al Clujului în acest moment − contribuie cu maxim 9% din totalul cifrei de afaceri de la nivel național, iar trendul este în scădere din 2012 încoace.

Asta înseamnă că firmele mici și extrem de mici sunt mai multe, dar nu reușesc să se impună pe piață.

Foto: Lucian Muntean

La Cluj se preconizează că numărul start-up-urilor va crește până la sfârșitul acestui an cu aproximativ 800.

Potrivit datelor conexate de ARIES, 14.036 de persoane din populația activă a municipiului Cluj-Napoca muncesc în IT. Dacă s-ar lua în considerare și numărul aproximativ al PFA-urilor care activează pe aceleași domenii CAEN, atunci numărul ar urca spre 20.000 de persoane, ceea ce înseamnă că 1 din 8 clujeni angajați muncește în IT.

Din nou, numărul pare mare, dar de fapt este insuficient. Firmele clujene au stagnat începând cu 2015, atât în ceea ce privește cifra de afaceri, cât și numărul de angajați.

Unele s-au reorientat spre județe vecine, cum e Bihorul, dar și către Craiova, Republica Moldova sau Serbia. Principala problemă cu care se confruntă este lipsa forței de muncă calificate.

48% dintre angajatorii clujeni din IT se plâng de acest lucru.

Dintre salariații care codează propriu-zis, circa 6% au doar studii liceale. Ponderea lor din totalul angajaților este aproape similară cu cea a studenților de la facultățile de profil, care e de 7%.

Pentru a-și dezvolta proiectele de outsourcing, care înseamnă venituri sigure atât pentru firmă, cât și pentru angajați, firmele sunt pline de așa-numiți muncitori junior, care sunt la primul nivel de specializare.

Pentru mulți dintre ei, angajarea timpurie, care asigură independență financiară, înseamnă abandonarea studiilor. O proporție însemnată de studenți care învață informatică renunță să-și mai susțină licența

Specialista în HR Cătălina Ciubotaru, care a prezentat analiza realizată de ARIES, unii tineri sunt atât de pasionați, încât soluțiile inovative vin tocmai de la ei.

Piața de IT este atât de volatilă în zona de resurse umane, încât păstrarea celor mai buni profesioniști a devenit o provocare majoră pentru angajatori.

În medie, 8% din angajați și-au părăsit locul de muncă anul trecut, alegând altă companie. 50% dintre angajații din IT lucrează într-o firmă maximum 5 ani, iar 20%, maximum 3 ani.

În acest condiții, pachetele de angajare nu se referă doar la creșterea permanentă a salariilor, ci la beneficii complementare, cum sunt asigurările de sănătate pentru toți membrii familiei, concediile plătite, decontarea transportului, asigurarea unui loc de parcare, abonamente la săli de fitness, zile în plus de odihnă, pe lângă concediul legal, plata școlarizării și altele.

"Ce pot să vă spun este că IT-iștii știu ce vor. Chiar și juniorii au auzit de aceste stimulente", spune Cătălina Ciubotaru.

Salariul mai mare promis de o societate concurentă este relevant doar dacă oferta este cu 20% mai mare. 58% dintre IT-iști spun totuși că își schimbă jobul fiindcă au nevoie de noi provocări.

Cea mai prolifică metodă de recrutare este recomandarea plătită, susțin managerii și specialiștii HR: un angajat care recomandă un candidat poate primi între 500 și 1.500 de euro, în cazul în care candidatul rezistă în perioada de probă de trei luni.