Analist politic despre alegerile locale: „Piedone a reușit să atragă ca un aspirator votanții AUR”

Răzvan Băltărețu

Redactor

Alegerile locale vor fi „un moment de descărcare” pentru români, spune la PressOne un analist politic. La București lupta se duce în trei, în celelalte orașe mari aproape nimeni nu e sigur de victorie.

Din punct de vedere politic, 2024 este un an excepțional. Debutează cu alegerile locale, organizate odată cu cele europarlamentare, pe 9 iunie. Este pentru prima dată în istorie când în România se vor organiza toate cele patru tipuri de alegeri. 

În București situația candidaturilor a fost tranșată: actualul primar Nicușor Dan, independent susținut de Alianța Dreapta Unită, medicul Cătălin Cîrstoiu, din partea PSD–PNL, și actualul primar al sectorului 5 Cristian Popescu Piedone, din partea PUSL. Dintre toate orașele mari, singurul destul de sigur de victorie este Emil Boc. În Timișoara și Brașov însă actualii primari USR îi au drept contracandidați pe foștii primari. Și nu au neapărat prima șansă.

Alegerile locale vor fi atât un test pentru AUR și USR (ca partide de opoziție), cât și un moment bun pentru PSD–PNL ca să ia un scor mai bun decât dacă ar fi intra în cursa electorală separat. Aceleași alegeri sunt și un test pentru celelalte două mari: parlamentare și prezidențiale. 

Vor urma săptămâni întregi de sondaje, declarații (cum altfel dacă nu incendiare?), dezvăluiri și negocieri. Cât încă se așază situația de după anunțarea candidaturilor, și cu puțin înainte să înceapă oficial campania electorală, PressOne a vorbit cu analistul și consultantul politic Cristian Hrițuc pentru o radiografie de moment. 

PressOne: Alegerile locale vor fi pe 9 iunie, odată cu cele europarlamentare. Pentru primarii care și-au făcut calendare de inaugurări până în toamnă, decizia le dă planurile peste cap. Pe cine ajută (dintre partide sau candidați) o astfel de schimbare? E o strategie care împinge USR sau AUR la o regândire a planurilor și, implicit, le diminuează șansele?

Cristian Hrițuc: Decizia aceasta a ajutat primarii care aveau un electorat consolidat, care au reușit să termine multe proiecte în anii trecuți. Mulți dintre acești primari sunt cei care sunt deja la al doilea mandat. Emil Boc (Cluj), Lia Olguța Vasilescu (Craiova) sau Daniel Băluță (sectorul 4, București) pleacă fără nicio emoție în această cursă. 

E mai greu pentru primarii care se află la primul mandat, care mai aveau planificate proiecte. Și aici sunt însă cazuri și cazuri. Pentru cei care au reușit să termine proiecte importante și au intrat în campanie cu un scor mare, faptul că li s-au tăiat câteva luni nu este o problemă mare.

Cea mai mare problemă o au cei care vin din opoziție și care au o perioadă mult mai scurtă de creștere a gradului de notorietate și de încredere. Principalii dezavantajați aici sunt AUR și USR.

Câteva lucruri pe care ar trebui să le știi înainte să comanzi de pe Shein și Temu

Pe fundalul scumpirii costului vieții aproape peste tot în lume, cei doi giganți chinezi, Temu și Shein, au avut parte de o creștere masivă, datorată, în mare măsură, unor strategii agresive de preț. Însă în spatele prețurilor mici se ascund câteva detalii importante, pe care ar trebui să le știm cu toții înainte să comandăm.

Știri din cealaltă Românie. La Băile Tușnad, guvernul maghiar a donat autorităților locale o vidanjă, iar la Sibiu o directoare și-a pus aer condiționat în birou din banii pentru copii

Știri din cealaltă Românie e o revistă a presei locale concentrată pe comunități și viața lor reală, separată de ce se întâmplă la București sau chiar în marile orașe. Iată ce-am găsit săptămâna asta.

În orice partid există o luptă internă pentru a prinde o desemnare. Ori acum, tot procesul a fost pus pe repede înainte. E ca și cum pui un cozonac la dospit în 20 de minute, deși tu ai nevoie de două ore să se coacă. Nici USR, nici AUR nu au aceleași resurse financiare ca partidele din coaliție, nici structuri de partid.

Beneficiază de avantajul că vin din opoziție, dar alegerile locale au specificul lor, iar oamenii se vor uita și la primarul în funcție, și la pretendent. Dacă pretendentul n-a avut timp să se facă cunoscut, pleacă cu un handicap major.

La ce rezultat ne putem aștepta pentru AUR de la alegerile locale? Nu are forța structurilor locale, dar mai important e: de la cine poate lua voturi?

Mi-e greu să zic ce rezultat poate obține la locale. Nu putem ști câți candidați vor avea în cursă, dacă își vor pune în toate cele 3.200 de UAT-uri (unităţi administrativ-teritoriale – n.r.). Dacă vor avea liste de consiliu peste tot. Există toate șansele ca AUR să ia un scor mai prost în locale decât în europarlamentare.

Sunt primele alegeri de după pandemie, care a fost un catalizator pentru AUR. E, totodată, cel mai plin an cu alegeri într-o perioadă în care discuțiile despre nivelul de trai sunt mai intense. Cum ar putea influența acești factori numerele celor care ies la vot, dar și rezultatele? Votul pentru AUR ar fi mai mult unul „anti” sau unul „de speranță” la promisiuni de mai bine?

Este clar că AUR a reușit să prindă un curent de nemulțumire în societate și să îl fructifice. Au avut un teren propice. Să nu uităm că ani de zile a fost alimentat și curentul eurosceptic și de către televiziuni de la noi, în bătălia politică dintre dreapta și stânga, dar și prin propaganda Kremlinului și a idioților utili sau a oamenilor plătiți. 

AUR a reușit să prindă un val creat în timp, care era undeva latent și care a crescut și din cauza pandemiei, și a crizei economice. De aceea, o să vedeți că mesajele lor vor să acopere tot spectrul ăsta, de la tribunalele poporului și până la „nu ne dictează nouă Europa”. 

E un vot de nemulțumire, nu e un vot de speranță. 

E un vot al oamenilor care vor să se răcorească și care vor să sancționeze clasa politică. E un vot provocat de furie. Suntem supărați că am fost închiși în casă, că trăim mai prost, că se fură mult etc.

Pentru că nu, nu e așa, toți sunt vinovați. AUR e însă nou, punctează și apasă pe supărări acumulate în timp. De asemenea, vin și activează stimuli care în perioada ceaușistă au fost băgați în capul multor generații: „noi suntem mai buni decât restul”, excepționalismul românesc și „capitalismul decadent”.

Am avut generații crescute în acest spirit, cum avem oameni care la Revoluție au avut niște așteptări de la societatea capitalistă, au eșuat și acum privesc cu nostalgie în spate, pentru că cele rele se spală, iar creierul își va aduce aminte doar de amintirile frumoase.

Nicușor Dan candidează pentru un nou mandat la Primăria București. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Pe 11 martie, Nicușor Dan a publicat sondajul care arăta că în fața lui e Piedone. Era perioada când PSD–PNL nu îl anunțaseră oficial pe Cîrstoiu. În analiza de pe blog din 30 martie arăți că e un calcul greșit pentru actualul primar să atace candidatul coaliției, în loc de Piedone. Deși știa cine îi poate fi principalul contracandidat, de ce ar prefera Nicușor Dan să meargă pe aceeași retorică anti-PSD, anti-PNL? Ce poate câștiga în afara unei minorități de votanți?

Eu mă refeream în analiză că nu e normal ca Nicușor Dan să pună focul pe candidatul Cîrstoiu și să îl evite pe Piedone. Întotdeauna trebuie să te bați cu primul clasat. Am văzut însă o schimbare de abordare a lui. A început să îl atace și pe Piedone. În aceste săptămâni este vital ca acei candidați de pe locul doi și trei să recupereze și să nu îl lase pe Piedone să se distanțeze.

Bazinul lui Nicușor Dan e plafonat. 

Nu comentăm motivele, dar el poate spera la maximum 30%. Trebuie să găsească o soluție să atragă voturi și de la PNL, dar și de la o parte din electoratul social democrat. Dacă el se bate toată ziua cu Cîrstoiu și îl lasă pe Piedone să-și facă jocul, atunci va pierde. 

E o regulă: nu poți să jignești un electorat. Dacă îl jignești, nu mai prinzi voturi de acolo.

Nu suntem într-o bătălie în doi, cum a fost data trecută, Dan contra Firea. Suntem într-o bătălie în 3. Fiecare dintre ei are șanse să ajungă primar. De aici, de la faptul că e o bătălie în 3, fără două tururi de scrutin, trebuie să plece toată analiza pentru creionarea strategiei. Suntem într-o situație pe care nu cred că am mai avut-o până acum în București.

Ce ar trebui să înțelegem despre tiparul în care se încadrează Piedone și care sunt resorturile popularității lui? E suficientă retorica populistă, e suficient modelul primarului „ieșit în stradă care țipă la angajați că nu-și fac treaba”? 

În primul rând, trebuie să fim corecți cu noi. Politicienii sunt oglinda societății. De acolo vin, dintre noi, cu ajutorul nostru.

Piedone este un personaj. Oamenii vor dori întotdeauna să vadă „circ” în campanie. Chestiunile că ne dorim să vedem programe și răspundem în sondaje că vrem fairplay sunt doar ipocrizii. Oamenii vor sânge pe pereți, vor să vadă un meci pe bune și vor să vadă „personaje”. Nu e numai la noi așa, e în toată lumea, plus sau minus în funcție de gradul de educație.

Și USR a avut chestiuni populiste la vremea lui. „DNA să vină să vă ia!” exploata un curent de frustrare. PNL și PSD promiteau în campania din 2012 un milion de locuri de muncă. Cine e mai credibil și prezintă o chestie bine ambalată, o promisiune cât mai vandabilă, câștigă.

Autostrada suspendată a lui Oprescu nu era populistă? Era o idee trăsnită, dacă te gândești un pic, că nu ai cum să o faci în oraș, dar a prins.

Oamenii judecă de multe ori după tipare mai simple. Am ajuns la concluzia asta în multe locuri în care s-a votat spunând: „A furat, dar a și făcut.” Acum ne șochează un pic mai mult că e la București. Dar Capitala a avut și un Vanghelie, și un Onțanu, și un Piedone, ales atât în sectorul 4, cât și în 5.

Cristian Popescu Piedone a petrecut un an și o lună după gratii, din cei 4 la care fusese condamnat definitiv în mai 2022, în dosarul Colectiv. În iunie 2023 a fost achitat și pus în libertate, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție i-a admis recursul. Inquam Photos / Octav Ganea

Ai spus recent că la finalul acestui an e foarte probabil să vedem o fragmentare considerabilă a societății în „triburi”. Ce îi atrage însă pe români, în general, și alegători, în particular, la AUR și la retorica acestui partid? E curentul suveranist (folosit de Orban în Ungaria și chiar de Dragnea în România) suficient ca partidul să devină a doua sau a treia forță politică locală?

Da, nu este exclus să ajungem aici, dar cred că o imagine mai clară o să avem după locale. Sunt primele alegeri după o perioadă grea. Va fi un moment de descărcare. Tensiunea acumulată se poate descărca la vot. Furia, resortul principal pe care îl exploatează partide de tip AUR, se poate domoli. Dacă furia oamenilor se va descărca acum, probabil AUR va lua un scor mult mai prost în parlamentare.

În 2020, în Timișoara și Brașov, au câștigat candidați USR. Acum, foști primari sunt contracandidații lui Fritz, respectiv Coliban. Cum e perceput de alegători un fost primar? De ce ajung să-i reevalueze alegătorii pe „foștii”?

Cred că avem niște particularități aici. Robu și Scripcaru au făcut multe proiecte în orașele lor. Ei au câștigat orașele după ce i-au înlăturat pe Gheorghe Ciuhandu și Ioan Ghișe. Brașovul și Timișoara s-au ridicat enorm în timpul mandatelor lui Scripcaru, respectiv Robu, în comparație cu perioada anterioară lor. 

Scripcaru a fost un primar mult mai bun decât Ghișe. Robu a fost un primar mai bun decât Ciuhandu. De aceea, au avut și mai multe mandate. În timp, a intervenit uzura, a fost și un curent favorabil USR.

Cert e că acum s-ar putea ca cei doi primari USR să fi livrat mai puțin decât erau așteptările oamenilor. Dacă orașele arată mai prost decât arătau înainte, atunci e posibil să îi avem din nou pe cei doi pe funcție. Repet, e vorba de comparații. De obicei, unii se întorc pe funcție doar dacă mandatul aleșilor prezenți a fost mult mai slab ca mandatul lor. Contează mult aici emoția și proiecția de viitor. 

Am credibilitate că am făcut, atunci pot să promit că va fi mai bine. Important e să nu îi bați obrazul electoratului că a greșit când ți-a întrerupt mandatul. 

A apărut de câteva ori și ideea că alianța PSD–PNL le ajută să-și mascheze scorurile reale, individuale. Cine are cel mai mult de câștigat dintre cele două partide? În fața cui câștigă, de fapt? 

Absolut. Puteam vedea un AUR pe locul întâi sau foarte aproape de PSD și un PNL pe locul patru, devansat de USR.

Așa, prin această alianță, se ascunde clasamentul pe partide. Un scor de 40% pentru PSD–PNL la europarlamentare va fi un scor ok, în condițiile de acum. Ce este peste 40% este un succes.

Cum vor fi influențate alegerile europarlamentare (care n-au generat prezență prea mare la vot) de unirea lor cu alegerile locale? 

O prezență un pic mai mare ca de obicei. Va fi interesant de văzut votul politic de la locale dacă va fi cam același cu votul politic de la europarlamentare.

Cum vor arăta alegerile parlamentare, în special pentru PSD–PNL și USR, dat fiind că alegerile locale vor fi decise cu mult înainte de acestea? Vor mai fi primarii interesați să se implice pentru partid?

Primarii nu vor fi capacitați ca în alegerile lor. Asta e clar. E un fenomen cunoscut. Aș lăsa o analiză pe aceste alegeri, după ce vom vedea localele. 

Alegerile parlamentare vor fi influențate de alegerea președintelui. Cred că mai mult vom putea discuta după ce vom vedea dacă PNL și PSD merg cu un candidat unic la prezidențiale, merg cu o alianță electorală sau nu. Probabil, așa vor face, dar să așteptăm.

Toamna va fi dominată de prezidențiabili. Președintele se alege în septembrie. Cam atunci putem ști și cine va beneficia de un boost, ca urmare a câștigării președinției. Dacă vom avea o resetare totală a alianțelor electorale de acum sau vom avea cam aceleași formule din această perioadă.