Ana Blandiana: "Satanizarea națiunii are ca victime tradiția și mândria moștenirii din bătrâni"

Bianca Felseghi

Senior Editor

„Un lucru este sigur: că istoriei recente începe să-i lipsească nu numai răbdarea, ci și fantezia. Tot mai mult, ceea ce ni se întâmplă are aerul unei operațiuni copy-paste, a unei reluări abia dacă într-o nouă interpretare. Trăim catastrofe și tragedii cu un obositor sentiment de déjà vu, ca și cum ni s-ar fi dat o istorie second hand.”

În discursul de acceptare a titlului de Doctor Honoris Causa, pe care i l-a acordat Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, poeta Ana Blandiana a vorbit despre prefacerile Europei contemporane.

Ea a spus că Europa a ajuns să se îndoiască de propriile valori, în ciuda faptului că acestea îi definesc identitatea: creștinismul, respectul pentru drepturile omului și familia.

*

Ana Blandiana a creionat o Europă pe cale să aibă aceeași soartă cu Imperiul Roman, având „același aer de sfârșit de sezon, de putere, de lume”, în care rezidenții tradiționali ar fi victimele unei subtile subversiuni a fostelor lor colonii:

„Astăzi 50% din populația Londrei este neengleză, iar în suburbiile Parisului sau ale Rotterdamului trebuie să îți repeți unde ești pentru a nu uita că te afli în Europa.„

Europa – a spus Blandiana – este prizoniera propriilor dogme, grupate sub denumirea de political correctness, care o plasează într-un stadiu de birocrație vegetativă.

„Un joc început odată cu turnul Babel, sfârșit mereu prost și reluat mereu, care pentru noi are ca gen proxim Imperiul Roman, spulberat în cele din urmă de migrațiunea popoarelor. Tot ce i se întâmplă Europei în ultima jumătate de an este, dincolo de motivațiile de ordin politic, adesea oculte, un prilej de obligatorie meditație asupra ei însăși, asupra condiției ei spirituale, acoperită, și aproape pierdută din vedere, în umbra groasă a obsesiei intereselor materiale. O gravă interogație asupra definiției ei”.

În continuare, poeta a vorbit despre modurile diferite în care vesticii și est-europenii înțeleg conceptul de libertate.

„(…) țările membre ale Uniunii Europene care au trecut prin experiența traumatizantă a comunismului sunt mai reticente, mai suspicioase și mai sceptice decât colegele lor occidentale, a căror corectitudine politică învățată de decenii pe de rost se întinde iresponsabilă între egoism și naivitate. Deceniile de represiune sălbatic organizată și de savante și diabolice manipulări i-au învățat pe estici să caute și să descopere răul programat, oricât de înșelătoare i-ar fi aparențele.”

Câteva lucruri pe care ar trebui să le știi înainte să comanzi de pe Shein și Temu

Pe fundalul scumpirii costului vieții aproape peste tot în lume, cei doi giganți chinezi, Temu și Shein, au avut parte de o creștere masivă, datorată, în mare măsură, unor strategii agresive de preț. Însă în spatele prețurilor mici se ascund câteva detalii importante, pe care ar trebui să le știm cu toții înainte să comandăm.

Știri din cealaltă Românie. La Băile Tușnad, guvernul maghiar a donat autorităților locale o vidanjă, iar la Sibiu o directoare și-a pus aer condiționat în birou din banii pentru copii

Știri din cealaltă Românie e o revistă a presei locale concentrată pe comunități și viața lor reală, separată de ce se întâmplă la București sau chiar în marile orașe. Iată ce-am găsit săptămâna asta.

Referindu-se la limitările corectitudinii politice, Ana Blandiana a vorbit în continuare despre conceptele de națiune și de familie: „Moleșirea, obosirea unei societăți prea bine hrănite, prea hedoniste, prea puțin spiritualizate, se manifestă nu numai prin scăderea rigorilor morale și-a tradițiilor, ci și prin scăderea natalității, consecință directă a diminuării coeziunii familiale”.

„Satanizarea noțiunii de națiune, naționalitate, naționalism de către internaționalismul proletar sau de către political correctness, chiar dacă are scopuri diferite, se manifestă cu aceeași violență și are aceleași victime: tradiția, mândria moștenirii din bătrâni și solidaritatea cu cei din neamul tău, neamul însemnând în același timp popor, dar și familie.”

Deși a vorbit despre compasiunea față de refugiați, poeta a simțit nevoia să avertizeze asupra pericolului „înaintării lente și insidioase a milioanelor de emigranți ferm hotărâți să nu se integreze și care vor dizolva din interior cultura și mentalitățile Europei secolului 21, înlocuindu-le cu imperativele unor convingeri de tip medieval.”

Întregul discurs al Anei Blandiana poate fi descărcat de aici.

Ana Blandiana

– Președinte al Fundației „Academia Civică”;
– Director fondator al Memorialului Victimelor Comunismului
si al Rezistenței;
– Președinte de onoare al PEN Clubului Român;
– Membră a Academiei de Poezie „Stéphane Mallarmé”;
– Membră a Academiei Europene de Poezie;
– Membră a Academiei Mondiale de Poezie (UNESCO).

După 22 decembrie 1989, Ana Blandiana a făcut parte din Consiliul Provizoriu al Frontului Salvării Naționale, din care a demisionat la 29 ianuarie 1990, în semn de protest față de confiscarea revoluției române de către forțele antidemocratice (declararea FSN ca partid).