Am mers la Caransebeş să căutăm cartea premierului. Am găsit falsuri şi editura unui ofiţer de Miliţie

  • Numărul unic al misterioasei cărți de matematică semnate de premierul Sorin Grindeanu nu este cel pe care el l-a postat pe Facebook

  • Patronul obscurei edituri Ionescu, la care ar fi apărut cartea, a fost ofițer al Ministerului de Interne până în 1983

  • Moștenitorul editurii a fost șeful tineretului PSD din Caransebeș și patron de video-chat erotic

  • Cartea "Integrala Lebesgue-Radon în raport cu o măsură complexă" rămâne de negăsit

*

Să presupunem că, undeva în 2001-2002, Sorin Grindeanu, pe atunci în vârstă de 28-29 de ani, a publicat o carte de cercetare științifică împreună cu tatăl său, profesorul de matematică Nicolae Grindeanu, care conducea filiala municipală Caransebeş a PSD.

Potrivit CV-ului lui Sorin Grindeanu, cartea se intitulează "Integrala Lebesgue-Radon în raport cu o măsură complexă" și a apărut la editura Ionescu din Caransebeș - oraşul său natal.

Pentru că mai multe publicaţii, inclusiv PressOne, au reclamat că volumul este de negăsit în bibliotecile publice, Sorin Grindeanu a reacţionat la începutul lunii martie postând pe pagina sa de Facebook două fotografii cu ceea ce par a fi coperţile I și IV ale misterioasei cărți.

În loc ca postarea să calmeze apele, s-a descoperit repede că ISBN-ul din imaginile postate de Grindeanu apare și în dreptul altor două volume, publicate la aceeași editură Ionescu din Caransebeș.

În consecință, ne-am deplasat la Caransebeș, pentru a afla cine sunt cei doi oameni din spatele editurii Ionescu, singura editură înființată în acest oraș după Revoluție.

Încăpățânarea de a săpa în continuare pe acest subiect - al cărții de matematică menționate în CV-ul premierului - e determinată de lipsa unor răspunsuri clare la următoarele două întrebări:

- Dacă volumul "Integrala Lebesgue-Radon în raport cu o măsură complexă" a apărut, într-adevăr, în urmă cu 16 ani, de ce nu poate fi găsit în nicio bibliotecă?

- Dacă volumul, în fapt, nu a fost publicat, cu ce îl ajuta pe Sorin Grindeanu să și-l treacă în CV?

Într-o primă fază, ne-am adresat Bibliotecii Naționale (BN) a României. Am cerut să ni se comunice în mod oficial care este ISBN-ul cărții cu pricina, pentru a verifica numărul care apare în postarea de pe Facebook a premierului Grindeanu.

În răspunsul său, BN a confirmat că ISBN-ul cărții, care apare în descrierea CIP (Catalog Înainte de Publicare), este 973-8245-08-7, așa cum PressOne a scris în primul articol pe această temă, în luna ianuarie.

Asta înseamnă că ISBN-ul care apare pe coperta IV a pretinsei cărți a fost falsificat în mod deliberat.

Fragment din răspunsul Bibliotecii Naţionale la solicitarea în care am cerut să se pronunțe asupra fotografiilor cu coperţile presupusei cărți, postate de Sorin Grindeanu pe pagina sa de Facebook.

Fragment din răspunsul BN la solicitarea PressOne.

ISBN-ul care apare pe coperta postată de Sorin Grindeanu pe Facebook este 973-8245-04-4. Ambele ISBN-uri fac parte din seriile de identificare pe care Editura Ionescu le-a solicitat Bibliotecii Naționale în perioada 2000-2002.

Mesajul premierului de pe Facebook: "Aceasta este cartea care nu există".

De ce sunt mai multe cărți cu același ISBN?

Reprezentanții Bibliotecii Naționale ne-au explicat că atribuirea codurilor ISBN "pentru titluri de carte aflate în publicare se face exclusiv în cadrul editurii".

ISBN este acronimul de la International Standard Book Number. Cu alte cuvinte, fiecare carte apărută la o editură acreditată deține un număr unic la nivel mondial.

În România, editurile solicită Bibliotecii Naționale serii cu indicative de coduri, un soi de CEC-uri în alb, cu ajutorul cărora să-și indexeze cărțile aflate în planul editorial sau cărțile care ar putea apărea, și pentru care trebuie să emită intenții de publicare.

În perioada 2000-2002, potrivit informațiilor oferite de Biblioteca Naţională, Editura Ionescu a solicitat și a primit 30 de coduri ISBN: 10 coduri sub indicativul 973-99804 și 20 de coduri sub indicativul 973-8245.

Acesta din urmă este rădăcina ISBN-ului care, în mod ciudat, apare de trei ori în arhivele bibliotecilor românești, cu toate că un cod, odată alocat, nu poate identifica decât o singură carte.

Dacă veți căuta ISBN-ul din fotografiile postate de premierul Grindeanu în arhiva online a Bibliotecii Naționale, veți descoperi o altă carte apărută la editura Ionescu, semnată de Filon Verca, un fost legionar care a decedat în 2012: "Dreptul la adevăr: Contribuţia mişcării legionare la lupta de rezistenţă împotriva comunismului", 1999-2001 (volumele 1 şi 2).

Dacă veți căuta același ISBN pe site-ul Bibliotecii Județene "Paul Iorgovici" Caraș-Severin, veți da peste o a treia carte, apărută, de asemenea, la editura Ionescu.

Este vorba de o "Monografie a comunei Obreja", scrisă de preotul Petru Itineanțu.

Preotul Petru Itineanțu (al patrulea din stânga), alături de fruntași PSD și de episcopul Caransebeșului.

Ca să fie totul și mai confuz, Biblioteca Națională ne-a comunicat că Monografia are... două ISBN-uri.

Unul apare pe coperta 4, iar celălalt se află pe pagina tehnică din interiorul volumului. Acesta din urmă este, ați ghicit, identic cu ISBN-ul presupusei cărți a premierului și cu ISBN-ul cărții lui Filon Verca.

Comuna Obreja e lipită de orașul Caransebeș, iar preotul Itineanțu, care slujește aici de 35 de ani, spune că nu știe nimic despre încurcătura de ISBN-uri. El ne-a declarat că a publicat prima ediție a Monografiei... la editura Ionescu și că ISBN-ul real, care apare pe copertă, este 973-8245-06-0.

Cu preotul Petru Itineanțu ne-am întâlnit în gura unui garaj, unde tocmai își parcase mașina. Nu a vrut să spună prea multe, pe motiv că nu știe de cine suntem plătiți și că nu ar vrea ca declarațiile sale să fie folosite în scop politic.

A spus, totuși, că îl cunoaște pe Nicolae Grindeanu, tatăl premierului, fiindcă acesta a fost director la Pedagogic (Colegiul Național "C.D. Loga" din Caransebeş), unde au învățat și fiicele sale, iar el, preotul, era președintele comitelui de părinți.

Și îl mai cunoaște fiindcă Grindeanu Senior s-a mai dus prin comuna Obreja "cu PSD-ul", la acțiuni electorale.

Pe site-ul Bibliotecii Naționale, Editura Ionescu apare cu 40 de titluri, ai căror autori sunt care mai de care mai pestriți.

Printre titluri figurează volume ale unor scriitori locali sau rapoarte orășenești: Cenaclul de poezie în grai bănăţean "Nichifor Mihuţa" Caransebeş, Antologie de poezie în grai bănăţean a Cenaclului "La Poşmândre" din Caransebeș, Festival-Concurs Național de Epigramă și Caricatură 1, 1998, sau Drumul și mediul înconjurător. Conferință Națională 3, Băile Herculane 1999.

Printre altele, la Ionescu a apărut cartea lui Alexander E. Ronnett - "Blestemul lui Zamolxe sau Neam fără noroc", ediția a 2-a, din 1999, care reproduce textul primei ediţii, publicată la Chicago în 1994.

Ronnett este, la fel ca Filon Verca, un apologet al Mișcării Legionare, fiind şi președinte al unei organizații legionare din diaspora, denumită Frontul Libertății.

Orașul unei singure edituri

În 17 martie, reîntors în Caraș-Severin pentru prima oară după ce a devenit prim-ministru, Sorin Grindeanu a spus aşa:

Din păcate - și chiar știu lucrurile astea, nu din cărți, știu că vin acasă la părinți -, din păcate, douăzeci de ani - și nu vreau să fie interpretat acest lucru, dar e o realitate -, din punctul meu de vedere, ca și nativ cărășean, județul nostru a stat pe loc.

Prea puține lucruri s-au făcut în raport cu alte județe, ba chiar din contră (...) Nu vreau să ajung în 2020, când vin acasă la mama, să merg pe aceleași drumuri."

Premierul are dreptate. Caransebeșul e un apendice al județului Caraş-Severin, la ieșirea spre Timiș, fratele bănățean mai mare și mai prosper.

Ajuns ca turist în Caransebeș, plonjezi în trecut de îndată ce păşeşti pe străzi. Aici, asfaltul lipsește uneori cu desăvârșire din cauza lucrărilor de reamenajare a Parcului "General Dragalina". Aici, dacă intri în restaurant poți comanda două feluri: ceafă de porc și grătar de pui. Cu cartofi prăjiți.

Undeva între CEC și Euro Shopping Mall se află o arteră pietonală tristă, care se încheie cu Catedrala Episcopală, străjuită de o statuie aurită a patriarhului Miron Cristea și de o poartă monumentală de beton.

Aici și-a trăit premierul Grindeanu primii 18 ani din viață. În acest orășel, al cărui domeniu educativ a fost condus cu mână de fier chiar de tatăl său.

Proprietarul editurii Ionescu, Adrian Ionescu Senior, a absolvit Dreptul și a fost ofițer de Miliție până în aprilie 1983. Atunci a fost primit în Baroul Caraș-Severin.

"Prin Decizia nr.6/11 mai 1983, Consiliul Colegiului de avocaţi a decis începând cu data de 05 mai 1983 înscrierea la Biroul de asistență juridică Caransebeș, cu un plafon lunar de 6.710 lei", ne-a comunicat oficial decanul Baroului Caraș-Severin, Gheorghe Ciulei.

După revoluție, în 1991, Adrian Ionescu Senior și-a deschis o firmă pe nume City Trading SRL, cu sediul social în casa socrilor săi. Pe această firmă figura editura Ionescu.

În fostul sediu al Editurii Ionescu acum sunt două cabinete avocățești și-o agenție de turism. Foto: Raul Ștef.

Ionescu Senior a murit în 2007. Foste cunoștințe susțin că ar fi făcut infarct la volan, pe șoseaua Buziaş-Timişoara.

Fiul său a preluat firma, dar a falimentat-o, astfel că City Trading SRL a fost radiată în 2009.

Editura Ionescu a fost o afacere de buzunar, care publica cărţi în tiraj mic, mai ales pe banii autorilor. Editura avea 3-4 angajați și sediu în buricul târgului, la doi pași de Judecătoria Caransebeș.

Ultimul raport financiar disponibil la Registrul Comerțului datează din 2002, anul când se presupune că a apărut cartea "Integrala Lebesgue-Radon în raport cu o măsură complexă".

La acea dată, editura Ionescu avea 4 angajați, niciun profit și datorii de peste 60.000 lei.

Într-o conversație telefonică purtată în luna ianuarie cu PressOne, Adrian Ionescu Jr. - fiul celui care a înfiinţat editura - declara că îl cunoaște pe Nicolae Grindeanu, tatăl premierului.

"Din câte îmi amintesc, tatăl a venit și a contactat editura", a spus Ionescu atunci.

Ce nu a spus este că, în acea perioadă, 2001-2002, el, Ionescu Jr., era președintele TSD Caransebeș (organizația de tineret), în timp ce filiala municipală PSD Caransebeș era condusă de Grindeanu-tatăl.

În micul univers al oraşului Caransebeș, tatăl Grindeanu, șef la PSD și director al celui mai important liceu, a rezolvat ca fiului său - care tocmai fusese numit director la Direcția Județeană de Tineret și Sport Timiș, după ce fusese preparator la Facultatea de Sociologie și Psihologie din Universitatea de Vest (după cum am arătat aici) - să îi apară o carte la mica editură deținută de tatăl unui subaltern de-al său pe linie de partid.

Pe vremea când deținea tipografia, era deja cunoscut ca avocatul Ionescu. Nu a ascuns însă niciodată că lucrase în cadrul Miliției. Nu pot spune că am fost prieteni, pentru că nu l-am cunoscut așa bine, dar pot spune că a fost un tip destul de OK”, a declarat pentru PressOne epigramistul Sorin Olariu.

Olariu a plecat de 10 ani în America, însă, la începutul anilor 2000, era unul dintre cei mai prolifici autori ai editurii Ionescu, unde și-a publicat cărți de umor și colecții de epigrame.

"Era singura editură din oraș și cea mai la îndemână editură care avea și tipografie proprie. Puteai scoate o carte într-un timp foarte scurt. Calitatea era așa-și-așa.

Prețurile nu erau chiar bune, dar patronul te mai aștepta cu banii. Personal, am mai editat cărți și la Dacia Europa Lugoj sau la Marineasa, o editură din Timișoara, atunci când nu eram presat de timp", mai spune epigramistul Sorin Olariu.

Acum, la adresa din Caransebeş la care funcționa editura Ionescu, strada Nicolae Bălcescu nr. 1, există două cabinete de avocați - Lucian Cristian Teodor și Cosmin Ciprian Bolosin.

Lumea e foarte mică: Bolosin face parte din Baroul Timiş și este avocat într-un dosar în care Nicolae Grindeanu compare ca martor, fiindcă, în calitate de șef al Inspectoratului Școlar Caraș-Severin, le-a permis cursanţilor Şcolii Sanitare Postliceale "Carol Davila" din Caransebeş să susţină examenele finale tocmai la Călan (judeţul Hunedoara), acasă la managerul instituţiei.

La Caransebeș avea loc, anual, un festival național de epigrame, care acum nu se mai organizează. Aşa cum s-a întâmplat cu boema culturală din anii 2000, aproape toți epigramiștii au dispărut din peisaj. Fie nu mai au unde să publice, fie au fost învinși de vârstă.

L-am regăsit însă pe Adrian Ionescu Junior, mutat la Timișoara. Întâi în ianuarie 2017, când a fost de acord să discutăm la telefon și când a promis că va căuta cartea semnată de cei doi Grindeanu - tată și fiu - în depozitul fostei edituri pe care o moștenise.

Apoi, documentând acest subiect, l-am găsit în presa locală și centrală: Adrian Ionescu Junior, proprietarul unei firme denumite Maya Web Investiments și fost președinte TSD Caransebeș, era acuzat în 2013 că patrona un video-chat erotic, afacere desfășurată în Complexul Studențesc din Timișoara.

Adrian Ionescu Jr. Foto: Pagina personală de Facebook.

După acest scandal, el a demisionat din funcția de președinte al Ligii Tinerilor Întreprinzători Social-Democraţi Timiș și a rămas simplu membru PSD.

În ciuda insistențelor, n-am mai reușit să vorbim cu el.

În schimb, am dat peste două site-uri erotice - unul destinat bărbaților, Pure Effect, altul pentru femei, Web Star Studio - înregistrate pe o firmă înființată în 2016, Live Cams Agency, deținută de mama lui Adrian Ionescu, Salvina Smaia, fost cadru didactic și fostă soție a avocatului Ionescu Senior.

Au trecut trei luni de la apariţia primului nostru articol referitor la cărţile pe care Sorin Grindeanu şi le-a inclus în CV.

El n-a prezentat presei nici măcar volumul intitulat banal "Tehnoredactarea computerizată", care nu se află în catalogul Bibliotecii Naţionale.

În ceea ce priveşte volumul "Integrala Lebesgue-Radon în raport cu o măsură complexă", despre acesta nu ştim decât cum îi arată coperţile şi că, dacă există, vizează un domeniu de cercetare similar cu cel abordat de Nicolae Grindeanu în teza sa de doctorat.

Premierul Sorin Grindeanu continuă să rămână dator cu nişte răspunsuri.