Institutul Matei Balș este unul dintre cele două spitale bucureștene în care se poate diagnostica coronavirusul. Foto Lucian Muntean

Alexandru Rafila: În caz de viroză sau gripă, important e să nu te întorci în colectivitate

Noul virus care afectează China, sau Coronavirus 2019-nCoV, după denumirea științifică sub care a ajuns în spitalele și ziarele din întreaga lume, s-a răspândit deja în patru state diferite – Japonia, Thailanda, Coreea de Sud și Statele Unite – iar șansele să ajungă și în România nu sunt excluse de autorități. 

Alexandru Rafila, şeful Laboratorului Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş” din Bucureşti și reprezentantul României în comitetul de conducere al Organizației Mondiale a Sănătății, a explicat pentru PressOne cum se manifestă boala și care sunt măsurile pe care fiecare individ ar trebui să le ia pentru a se proteja. Niciun caz de Coronavirus 2019-nCoV nu a fost depistat pe teritoriul țării noastre.


Pare că acest virus provenit din China a produs deja mai multă panică în rândul populației din România decât ar fi produs, în 2014, primele știri despre Ebola. De ce? 

Alexandru Rafila: Diferența dintre situația de acum și cea în care se vorbea de Ebola vine în primul rând de la context. Ebola a evoluat într-o zonă izolată, discutăm de jungla africană. Iar șansa sau riscul de transmitere a bolii la nivel global era mult mai mic. Aici discutăm de o infecție care se transmite foarte ușor pe cale respiratorie într-o zonă extrem de populată și cu foarte multe legături externe. Deci, dintr-o dată, poziția geografică și contextul sunt total diferite, nu au niciun fel de grad de comparație. 

Aici vedem că se înregistrează în fiecare zi sute de noi cazuri, iar partea nevăzută a icebergului e că sunt probabil mult mai multe cazuri decât cele pe care autoritățile chineze reușesc să le diagnosticheze – pentru că de multe ori boala evoluează ca o infecție banală, ca o viroză banală. Și atunci e destul de greu să cunoști toate cazurile care se produc. Adică cazurile cu o simptomatologie mai serioasă care au un context epidemiologic, un contact cu o persoană care a fost infectată, sunt cele care au motive să fie investigate, dar alte tipuri de cazuri, mai greu. 

Din cauza asta a apărut probabil și măsura aceea extremă luată de autoritățile chineze de a opri inclusiv transportul public în Wuhan. Nu mai decolează avioane, tocmai ca să limiteze riscul de transmitere. Dar discutăm de cu totul și cu totul alte date din punct de vedere demografic și economic decât erau în cazul Ebola. 

11 milioane de locuitori are doar orașul Wuhan, deci în mod cert vorbim de mai mulți oameni.

Exact, gândiți-vă că la Ebola discutam de o populație tribală care avea câteva mii, sau zeci de mii de persoane maxim. 

571 de cazuri au fost confirmate în China, dintre care 17 decese. Primul caz a fost descoperit în luna decembrie a anului trecut, în orașul chinez Wuhan, în acest moment zona fiind în stare de carantină – toate transporturile dinspre și în oraș au fost oprite, iar nimeni nu are voie să intre sau să iasă din metropola cu 11 milioane de locuitori pe nicio altă cale.

Practic, în acest moment, atât autoritățile române cât și cele europene nu exclud apariția virusului pe teritoriul nostru. 

Exact. 

Și atunci, la ce să fim atenți pentru a ne asigura că am contractat sau nu acest virus? 

În primul rând că nu se contractează de oriunde, adică nu are rost la noi să înceapă toată lumea care are o viroză să creadă că are o infecție cu acest nou tip de Coronavirus. Majoritatea au viroze banale, eventual au gripă. Or, din moment ce nu avem primul caz confirmat în România, e greu să crezi că cineva din România suferă de acest virus, dacă nu are link epidemiologic – spunem noi – adică legătură cu o persoană infectată sau nu vine din zona respectivă. 

Avem, în schimb, câțiva muzicieni de la Filarmonica din Banat care au concertat chiar zilele trecute în Wuhan. 

Da, am înțeles, am auzit. Bun, ei vor fi monitorizați timp de 14 zile care înseamnă perioada maximă de incubație a bolii, sunt cunoscuți, dacă apar cazuri de infecție virală sigur că atunci vor fi izolați și investigați. 

Simptomele acestui virus sunt de simplă răceală? Ce să urmărească oamenii mai exact? 

Simptomele sunt începând de la simplă răceală către pneumonie gravă, chiar mortală. Adică nu discutăm doar de o simplă răceală, dar formele sunt variabile. 

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României. Vrei să ne ajuți?

Susține PressOne

Sunt două probleme: odată nu avem încă experiența să spunem exact cum evoluează clinic această boală, sunt câteva sute de cazuri, dar ne aflăm abia la început.

Iar cel de-al doilea element care e foarte important este că aceste tipuri de coronavirusuri, din cauza transmiterii interumane repetate, pot să își mărească virulența, adică să își producă forme din ce în ce mai grave. 

Cred că asta e principala preocupare, că altfel nu discutăm de o infecție care să fie așa mortală cum a fost de exemplu coronavirusul din Orientul Mijlociu. Acolo ai mortalitate între 25 și 50%. Jumătate de cazuri decedează. 

În această situație, avem 17 decese, dar avem sute sau poate mii de cazuri de virus, dacă includem și persoanele nedepistate încă de testele de laborator.

Nu există încă vaccin pentru coronavirusul 2019-nCoV, deci nu are rost să aglomerăm spitalele. Foto Lucian Muntean

De la ce moment încolo ar trebui să se îngrijoreze o persoană care are simptome de răceală și încep să se agraveze?

Nu trebuie să se îngrijoreze, ci doar să se adreseze pur și simplu medicului. În România nu avem motive în momentul de față să considerăm că avem o situație specială. Centrul European de Control al Bolilor dă niște informări zilnice, iar nivelul de risc, dacă vreți să îi spunem așa, la care sunt supuse țările din Uniunea Europeană, este moderat. Asta nu înseamnă cel mai mic. Deci risc moderat de apariție al unui caz de infecție cu acest tip de virus. 

Cum sunt pregătite spitalele din România? Există vreo măsură specială care se poate lua în situația aceasta? 

Măsura specială înseamnă în primul rând măsurile care se referă la capacitatatea de diagnostic. În momentul de față avem doar diagnostic molecular pentru acest tip de infecție, adică un diagnostic avansat genetic care identifică secvențe din genom. Testele au fost stabilite de către OMS care le realizează prin intermediul unui producător din Germania – este singurul care poate furniza acest test. 

În România, noi am propus cinci spitale care să fie pregătite pentru așa ceva – două în București (Matei Balș și Victor Babeș) și spitalele de boli infecțioase din Cluj, Iași și Timișoara. În aceste locuri se poate pune diagnostic și se pot trata pacienții. 

Repet, tratamentul nu este însă un tratament specific, pentru că nu avem antivirale eficace, nu avem nici vaccin de prevenire. Deci e un tratament simptomatic, de reducere a simptomelor, păstrarea echilibrului hidroelectrolitic și a funcțiilor vitale – dacă boala evoluează puțin mai agresiv. 

Deci, dacă se tratează aceste simptome, mai există risc de deces?

Nu. Riscul de deces apare, în general, în urma a ce am învățat din cazurile de până acum, la persoanele care aveau și alte tipuri de afecțiuni din cauza cărora răspunsul imun nu a fost la fel de eficient. Sau aveau probleme cardiovasculare sau pulmonare cronice. 

Ce trebuie să facă oamenii să se protejeze mai bine? 

Măsurile de protecție individuală sunt legate de respectarea câtorva elemente care sunt comune cu cele recomandate la gripă

  • protecție cu mască individuală, o mască simplă care să acopere nasul și gura;
  • Măsuri igienice atunci când strănutăm sau tușim, adică să nu strănutăm/tușim în palmă, ci într-o batistă de unică folosință sau în extremis, folosind încheietura cotului, în niciun caz mâna;
  • Spălatul pe mâini foarte des, mai ales atunci când au un acces de tuse.  

Și ce să nu facă dacă totuși simt că au simptome de răceală? 

Nu este nevoie să vii la spital, ai medic de familie sau pediatru dacă discutăm de copii. Este suficient să fii consultat și să primești un tratament la domiciliu. Importantă este izolarea, să nu te întorci în colectivitate. 

Deci, repet, în România situația nu este critică, nu avem niciun caz confirmat. Iar riscurile sunt moderate.  

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...