Afacerea "Diplome fără curs". Cum poţi obţine patalama de meseriaş într-o săptămână

Iulia Marin

Redactor

O nouă afacere ia avânt în România: este vorba despre firme care oferă, în schimbul a câteva sute de lei, diplome de bucătari, de ospătari, dar și de mecanici auto, lăcătuși mecanici sau sudori, fără ca persoanele care plătesc să fi urmat vreun curs în domeniu.

Diplomele fără curs se pot obține și în regim de urgență. Reprezentantul unei astfel de firme ne-a explicat, într-o discuție pe chat, că pentru 650 de lei, orice candidat poate susține o probă și primi patalamaua în decurs de o săptămână.

Reprezentanta unei alte firme, din județul Neamț, a fost mai clară:

„La noi nu învață nimic”. 

Meserie!

În România, procesul de evaluare și certificare a competențelor profesionale obținute pe alte căi decât cele formale este coordonat de către Autoritatea Națională pentru Calificări, organism subordonat Ministerului Educației.

Există și un registru al Centrelor care se ocupă de evaluarea și certificarea candidaților. La nivel național, zeci de firme oferă diplome în aproape 40 de specializări.

Dacă nu știi cui să te adresezi, firmele te momesc cu oferte generoase, pe site-uri de anunțuri precum OLX.

De pildă, un anunț publicat la 22 august spune, fără să dezvăluie prea multe, că:

„Procesul de evaluare presupune colectarea informațiilor necesare pentru stabilirea competențelor profesionale, în raport cu cerințele standardului ocupațional corespunzător ocupației respective”.

În anunț se precizează că respectivul certificat este recunoscut pe plan național, dar și internațional, iar candidatul îl poate obține în „minim 2 zile și maxim 1 lună”. 

Cea mai mare teamă a candidaților la Cotroceni. 3 lucruri pe care ar trebui să le înțeleagă viitorul președinte al României despre droguri

Candidații la președinție se feresc să abordeze cu adevărat problema drogurilor și se ascund în spatele unor răspunsuri vagi, deși susțin că înțeleg problema cu care se confruntă România.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Pe site-ul unui centru din Buzău, aflăm că firma este autorizată să ofere certificate doar pentru postul de chelner/ospătar. Și această firmă este foarte expeditivă și precizează că, dacă vă grăbiți, actele „se pot transmite în format electronic scanate pe adresa noastră de email sau poze transmise direct pe WhatsApp”.

Iată cum sună îndemnul lor pentru candidații dornici de o hârtie: 

„Dacă cunoști această meserie de ospătar și nu ai calificare. Dacă nu ai timp să participi un timp îndelungat la un curs de calificare ospătar.

Dacă vrei să lucrezi și nu ai un certificat recunoscut. Atunci soluția este Evaluarea de competențe în ocupația Ospătar/Chelner!”. 

„Bucătarul nu face prăjituri!”

Pe site-ul Asociației Centrul de Calificare și Pregătire Profesională Buzău, prețurile afișate pentru susținerea testului și eliberarea diplomei sunt următoarele:

Curioși să aflăm ce presupune taxa în regim de urgență, am trimis un mesaj în căsuța de chat de pe site. Ni s-a răspuns că Centrul este în curs de reautorizare, iar prețurile între timp au mai crescut.

Am aflat că, dacă vrem să obținem un certificat de ospătari într-o săptămână, ar trebui să plătim 650 de lei în regim de urgență.

Iată conversația:

Ni se răspunde că „este vorba despre certificatul de evaluare de competență în meseria de ospătar”, pe care îl putem obține în regim normal sau în regim de urgență. 

„Se poate în două zile?”, întrebăm. Aparent, nu.

Cu ochii pe tarifele care apar chiar în stânga conversației, întrebăm dacă am putea avea certificatul într-o săptămână, odată achitată taxa de urgență.

Când vine vorba despre ce ar trebui să facă un candidat ca să se pregătească de examen, informațiile lipsesc.

„Asta discutați cu evaluatorul”, ni se răspunde.

Sunăm la o firmă și ne prezentăm nu drept candidați, ci reporteri care vor să afle în ce constă procesul de evaluare a candidaților.

Întrebarea e simplă: cum îl testezi pe un bucătar ca să îi dai diplomă? Dar pe un mecanic auto?

Aşadar, contactăm telefonic site-ul Diplome de calificare, a cărui denumire este simplă și la obiect: Diplome fără cursuri. 

Nu ne lămurim dacă Diplome fără cursuri este denumirea sau sloganul. Informațiile referitoare la firma din spatele site-ului lipsesc de pe pagina web a furnizorilor de diplome, așa că, după prezentare, discuția dintre reporter și reprezentantul firmei sună în felul următor:

– Vreau să știu în ce constă exact procedura de evaluare pentru o persoană care vrea să obțină calificare ca bucătar, de exemplu. 

– În primul rând, persoana trebuie să se prezinte la noi pentru testare, să cunoască meseria. Nu sunt cursuri, deci la noi nu învață nimic. Evaluarea competențelor profesionale este altă formă de învățământ.

Diploma primită în urma acestui proces de evaluare are aceeași valabilitate ca și cea primită în urma unui curs de șase luni. Doar că, v-am spus: omul vine, dă o testare, un test scris și-o probă practică, o autoevaluare… Cât mai multe probe, dar prima dată trebuie să cunoască meseria.

– Și cum dovedește că stăpânește meseria respectivă?

– Prin testare.

– Puteți să îmi dați un exemplu de teste, cum decurge la dumneavoastră procedura de evaluare? 

– În ce sens să vă dau exemplu? Că nu vă înțeleg…

(Aici, conversația se împotmolește. Explicăm: dacă aș vrea eu, de exemplu, să fiu bucătar și să obțin diploma fără să fac vreun curs…)

– Pentru bucătar, pentru dumneavoastră vă interesează?

– Nu, v-am spus: eu sunt jurnalist. Mă interesez despre ce presupune această formă de învățământ. 

(Când aude că e vorba, de fapt, doar despre furnizarea de informații, tonul femeii se schimbă și ne trimite să dăm o căutare pe Google.)

– Atunci, dacă vreți să vă interesați în general, puteți să dați o căutare pe internet să vedeți ce presupune această formă de învățământ, evaluarea competențelor profesionale. Acolo găsiți și legea după care funcționăm și cine ne organizează.

– Reformulez: ce probe practice aveți?

– Păi, dacă vine la bucătar, vă dați seama că nu o să-l pun să zidească. Probe specifice.

– De exemplu, să facă o prăjitură?

– Bucătarul nu face prăjituri! Cofetarul face prăjituri!

(Ne resemnăm, dar încercăm să tragem, totuși, o concluzie.)

– Am înțeles… Deci, dacă vine cineva pentru o diplomă de cofetar, îl puneți să facă o prăjitură. 

– Ce ține de proba practică! Vă dați seama, nu am cum să vă spun ce îl pun să facă la proba practică! Așa, la ce mai vine la probă? Cum poate să demonstreze că știe meserie?

– Întrebam în ce condiții se desfășoară aceste probe, ce criterii trebuie să bifeze candidații respectivi. Și o gospodină poate știe să facă prăjituri, dar asta nu înseamnă că e cofetar-patiser. 

– Am înțeles, dar nu înțeleg ce doriți dumneavoastră. Citiți pe internet!

„Care sunt părțile componente ale corpului omenesc?”

Așa cum spuneam, organismul care monitorizează aceste centre este Autoritatea Națională de Calificări. Pe site-ul ANC, ultimele rapoarte de activitate și bilanțuri datează din 2015, iar informațiile referitoare la procesul de evaluare lipsesc aproape cu desăvârșire.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 96/2016, prin care se stabilesc atât criteriile de evaluare a candidaților, cât și criteriile de acreditare/autorizare a celor care îi testează, a fost înaintat de curând la Senat, după ce a fost trimis spre reexaminare de către președintele României.

Într-un ghid mai vechi al evaluatorilor, care datează din 2005 și a fost elaborat de Consiliul Național pentru Formare Profesională a Adulților (fosta ANC), evaluatorii sunt îndrumați să folosească drept tehnică de examinare autoevaluarea candidatului − în care acesta trebuie să explice, de fapt, ce știe − dar și întrebări deschise sau închise.

Un exemplu de întrebare închisă care apare în ghid este:

Care sunt părțile componente ale corpului omenesc? 

Iată, pe de altă parte, cum arată unul dintre testele date celor care vor să obțină diplomă de brutari:

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€