Adolescenții devin nefericiți din cauza tehnologiei

Alex Enăşescu

Redactor

Părinții care au copii adolescenți se plâng că aceștia petrec prea mult timp lipiți de ecrane. Exasperați de această dependență, adulții izbucnesc și dau sfaturi moralizatoare: „Mai lasă telefonul, ieși afară sau pune mâna pe-o carte!”

Crescuți în universul analogic al anilor ’80, ei tind să fie ceva mai sceptici față de „minunata lume nouă” a tehnologiei, însă îngrijorările lor nu sunt deplasate.

Într-un articol care a devenit viral săptămâna trecută, Jean M. Twenge, profesoară de psihologie la San Diego State University, scrie despre problemele generației post-Millenials − copiii și adolescenții născuți după 1995, care au crescut cu acces la internet, smartphone-uri și rețele de socializare.

Autoarea avertizează că impactul acestor tehnologii asupra tinerilor este subestimat. Smartphone-ul nu e doar o jucărie, un echivalent al sarbacanelor cu cornete din timpul generației crescute cu cheia la gât.

Telefoanele au schimbat radical viața adolescenților, făcându-i mult mai vulnerabili din punct de vedere psihic. Ratele de sinucidere și depresie în rândul tinerilor din America au crescut brusc, iar excesul de tehnologie pare să fie una dintre cauzele principale.

Studii sociologice arată că tinerii sunt mai puțin independenți și mai puțin dispuși să-și asume responsabilitățile vieții de adult. Ei petrec mai puțin timp împreună în viața reală și mai mult timp singuri în camera lor, socializând pe internet.

Un sondaj anual în rândul liceenilor americani confirmă intuițiile părinților:

Tinerii care petrec mai mult timp în fața unui ecran sunt mai nefericiți, iar cei care petrec mai mult timp departe de ecrane sunt mai fericiți. (…)

Dacă ar fi să dau un sfat, pe baza acestui studiu, pentru o adolescență fericită, ar fi simplu: lasă telefonul, închide laptopul, și fă ceva − orice − care nu implică un ecran.

Concluzia autoarei este că dovezile privind legăturile dintre folosirea excesivă a smartphone-ului și depresie sunt suficient de solide pentru ca părinții să restricționeze accesul copiilor la telefoane.

*

Cine-i formează pe formatori? Ministerul Sănătății lasă pregătirea practicienilor de medicină alternativă pe seama unor medici care practică „regresia în vieți anterioare”

Ministerul Sănătății pregătește o nouă lege pentru reglementarea medicinei alternative. La elaborarea ei a contribuit și o specialistă din sistemul public care practică „regresia în vieți anterioare”.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Bineînțeles, limitarea dependenței de tehnologie este benefică și pentru adulți, nu doar pentru adolescenți.

Într-un interviu recent pentru revista GQ, comediantul Aziz Ansari explică de ce și-a șters de pe telefon toate aplicațiile care-l tentau să piardă timpul pe internet:

De fiecare dată când verifici dacă a mai apărut ceva pe Instagram sau ceva nou pe The New York Times, nici măcar nu e vorba de conținut. E vorba despre văzutul unui lucru nou. Devii dependent de senzația aia. N-o să te mai poți controla. Așa că singura cale de a lupta este să te scoți pe tine din ecuație și să elimini toate lucrurile astea. Până la urmă, uiți de ele. Nu-ți mai pasă.

Când mi-am șters browserul de pe telefon, mi-am zis: „Vai, cum o să mai caut ceva?”. Dar majoritatea lucrurilor pe care le cauți sunt lucruri pe care n-ai nevoie să le știi. Toate lucrurile alea pe care le citești cât ești într-un taxi, n-ai nevoie să te uiți la ele. E mai bine să stai pur și simplu și să te gândești la ale tale timp de un minut.

Am vrut să opresc obiceiul ăla de a veni acasă și a mă uita la site-uri timp de o oră și jumătate, ca să văd dacă a mai apărut ceva nou. Și să citesc o carte în schimb. Fac treaba asta de vreo două luni și funcționează. Acum citesc trei cărți. Îmi bag ceva în minte și mă simt mult mai bine decât atunci când citesc pe internet și nu mai țin minte nimic.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€