REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios

Ajută-ne să existăm. Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Donează

Pentru sugestii de materiale sau colaborări, scrieți-ne la adresa: contact@pressone.ro.

Pentru parteneriate media, proiecte sau dacă doriți să fiți partenerul nostru și să susțineți PressOne: marketing@pressone.ro.

Cornel Dinicu, presupusul patron al Fermei Dacilor, este transportat cu mașina de poliție de la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova, dupa ce a fost reținut pentru 24 de ore. FOTO: Inquam Photos / Ovidiu Micsik

Adjunctul șefului IGSU, Benone Duduc: „Ferma Dacilor nu a respectat nimic din procesul de autorizare a lucrărilor de construcții”

La sfârșitului anului trecut, după ce incendiul de la Ferma Dacilor a ucis opt persoane, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) dezvăluia că în România există peste 3000 de obiective turistice care funcționează fără a avea autorizație de securitate la incendiu. Pentru a înțelege de ce, PressOne a stat de vorbă cu adjunctul șefului IGSU.

Tot după tragedie s-a descoperit că pensiunea mistuită de flăcări fusese controlată de Inspectoratul pentru Situații de Urgență Prahova în anul 2019. Însă, deși au fost descoperite nereguli grave, administratorul a scăpat doar cu un avertisment. Lipsa de inițiativă a instituției a dat naștere unui dosar penal care a fost clasat în 2023, din lipsă de dovezi, dar care urmează să fie redeschis în urma tragediei de la Ferma Dacilor. 

PressOne a discutat despre asta și multe altele cu generalul-maior Benone Duduc, adjunct al șefului IGSU și responsabil de coordonarea activităților preventive din ISU-urile județene. 

Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.


PressOne: În conferința de la finalul anului trecut spuneați că ați descoperit peste 3000 de obiective turistice din România care nu au autorizații de securitate la incendiu. Ce spune legislația actuală, poate funcționa un astfel de obiectiv fără autorizație de securitate la incendiu?

Benone Duduc, IGSU: Legea 307/2006 cere ca, înainte de punerea în funcțiune, să se obțină autorizația de securitate la incendiu. În principiu, funcționarea fără autorizație de securitate la incendiu se face cu nerespectarea legii, încălcare care constituie contravenție și care se sancționează cu amendă de la 20 de mii la 50 de mii de lei. Dacă se constată și încălcarea gravă a cerinței de securitate la incendiu, care ține de alte criterii stabilite prin hotărâre de guvern, putem aplica măsura de oprire a funcționării. 

Cum s-a ajuns, totuși, în situația în care 3000 de obiective turistice au funcționat așa, până să faceți dumneavoastră controale?

În evidența noastră, la nivel național, există peste 21 de mii de construcții de turism. Ținând cont de acest volum, existența unui număr de construcții care nu au autorizație de securitate la incendiu este într-o oarecare măsură normală. De ce? Pentru că sunt clădiri la care intervin modificări constructive – se fac diverse extinderi, recompartimentări, schimbări de destinații. Aceste intervenții atrag obligația obținerii autorizației de securitate la incendiu. Sau reautorizării, dacă ele au fost autorizate înainte, pentru că legea cere ca procesul de autorizare să fie reluat când apar modificări constructive. 

Tot procesul nostru de avizare și autorizare este legat de pașii legali de autorizare a lucrărilor de construcții. Adică pleacă de la certificatul de urbanism, unde sunt prevăzute avizele necesare de la toate autoritățile care necesită aviz pentru construcția respectivă – mediu, DSP, Electrica. Aici intră și avizul de securitate la incendiu pentru unele categorii de construcții.

Și cum arată procesul de obținere a autorizației?

Se trimite la ISU o documentație în care este arătată viitoarea construcție, așa cum va arăta ea, se dă aviz pe documentație, se obține autorizația de construire în baza avizului nostru și a celorlalte avize prevăzute în certificatul de urbanism, după care se trece la edificarea construcției. 

După ce este finalizată, noi suntem cei care certificăm că s-a respectat proiectul, că s-a respectat documentația pe cerințele de securitate la incendiu și, în final, dăm autorizația de securitate la incendiu. Verificăm pe teren toate lucrurile astea. 

Și ce s-a întâmplat cu cele 3000 de clădiri găsite fără autorizație? Nu trecuseră prin procesul pe care mi l-ați descris?

Unele pot avea aviz de securitate la incendiu. Adică au trecut pe la noi, au făcut modificările din documentație, dar nu au făcut și demersurile pentru obținerea autorizației finale. Altele, așa cum a fost și cazul de la Ferma Dacilor, nu au respectat nimic din acest proces de autorizare a lucrărilor de construcții. Și nici în ceea ce privește avizarea și autorizarea de securitate la incendiu. Adică sunt și situații în care se construiește oriunde, oricând, oricum. Aici nu e vorba doar despre instituția noastră, pot să spun că statul trebuie să fie mai prezent în ceea ce privește respectarea legii în construcții, nu în domeniul securității la incendiu.

„De la momentul construirii până la cel în care a avut loc tragedia nu a existat nicio intenție de a obține vreun document din partea noastră”

Deci cei de la Ferma Dacilor nu făcuseră niciun demers în acest sens? 

Nu. Potrivit legii, obligația revine beneficiarului investițiilor să obțină aceste documente din partea instituției noastre. De la momentul construirii până la cel în care a avut loc tragedia, nu am avut nicio solicitare, nu a existat nicio intenție de a obține vreun document din partea noastră.

Benone Duduc, la o conferință de presă organizată cu prilejul încheierii „Săptămânii Protecției Civile”, eveniment organizat de DSU și IGSU, la sediul Ministerului Afacerilor Interne din București, 4 martie 2023. FOTO: Inquam Photos / Alexandru Bușcă

Și ce pot face IGSU și ISU-urile locale în privința pensiunilor care funcționează în felul acesta?

Facem control, pe de o parte. Intenția noastră nu este de a ajunge la sancțini. Cel mai mult ne interesează siguranța cetățeanului. Am cerut unităților subordonate să informeze beneficiarii de disponibilitatea noastră de a analiza și de a emite autorizațiile de securitate la incendiu pentru obiectivele care funcționează fără. 

Înainte de Revelion am pornit în controale și efectuăm în continuare, dar încercăm să stimulăm beneficiarii și autoritățile locale care au în unitățile administrative teritoriale astfel de obiective să vină către noi. Chiar dacă vin într-o zi sau într-o săptămână 3000 de documentații, avem capacitatea să ne organizăm și să le soluționăm. 

Pentru că altfel se ajunge la amenzi. Dacă se constată și încălcarea gravă, vom opri funcționarea. Până în Revelion și inclusiv în noaptea de Revelion, am oprit funcționarea pentru 30 de obiective de turism. După Revelion, am cerut oprirea funcționării pentru încă 6 obiective. Ele sunt sigilate de noi și nu pot funcționa până nu fac lucrările aferente pentru conformare. Dacă lucrările sunt efectuate, noi venim, verificăm și emitem autorizația de securitate la incendiu. 

„Poate că dumneavoastră intrați într-un obiectiv în care există acest anunț, dar un alt client poate întoarce spatele și se duce în altă parte”

Cum se ajunge la oprirea funcționării? Se face gradual, după ce s-au acordat niște amenzi?

Se ajunge la asta imediat, în baza hotărârii de guvern 915/2015, dacă constatăm încălcarea gravă a cerinței de securitate la incendiu. Iar oprirea funcționării se face și cu amendă, fără ea nu putem opri funcționarea. Deci se sancționează la nivelul cel mai mare prevăzut de legea 307, cu amendă cuprinsă între 30 de mii și 100 de mii de lei, plus oprirea funcționării. 

Ce înseamnă încălcare gravă?

Ține de neprevederea sistemelor și instalațiilor de protecție la incendiu. Mă refer aici la detecție-semnalizare la incendiu, hidranți interiori, hidranți exteriori, desfumare, acolo unde reglementările tehnice stabilesc necesitatea echipării cu astfel de instalații. Mai vorbim despre deficiențe în ceea ce privește asigurarea numărului necesar de căi de evacuare, căi de evacuare blocate prin elemente constructive și așa mai departe. Când este depășit numărul de utilizatori, acolo nu mai avem o situație de reautorizare. 

Hotărârea de guvern stabilește 60 de zile oprirea funcționării, după care se reia activitatea. Pentru că acolo nu am ce să modific constructiv – e o nerespectare a condițiilor de autorizare a obiectivului.

Personal am fost în multe localuri care afișau mesajul că funcționează fără autorizație de securitate la incendiu. Pe proprie răspundere, practic. De ce este permis acest lucru? 

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Legea prevede lucrul acesta. A fost o inițiativă care nu ne-a aparținut, n-a fost intenția noastră de a modifica legea în sensul acesta. Ea a fost modificată undeva prin 2018-2019, cu argumentul că utilizatorii merită să fie informați. 

Replica noastră din acel moment a fost că prin acest lucru se și acceptă cumva că un astfel de obiectiv funcționează fără autorizație, ceea ce, așa cum vă spuneam, contravine legii. 

În orice caz, ar trebui să fie o situație care-l determină pe beneficiar să facă demersurile de obținere a autorizației. Poate că dumneavoastră intrați într-un obiectiv în care există acest anunț, dar un alt client poate întoarce spatele și se duce în altă parte. 

Urmări ale incendiului de la „Ferma Dacilor”, Tohani, jud. Prahova, 27 decembrie 2023. FOTO: Inquam Photos / Bogdan Buda

Dar dacă un inspector ISU descoperă un local cu acest anunț, ce face?

Dacă se află într-o activitate de control, obiectivul riscă să fie sancționat pentru nesolicitarea autorizației. 

S-a vorbit foarte mult despre faptul că Ferma Dacilor fusese verificată de ISU Prahova și totuși a fost lăsată să funcționeze în continuare. Ce s-a întâmplat acolo?

Nu s-au asigurat până la capăt dacă construcția se supune autorizării și nu au finalizat controlul cu sancțiunea aferentă. Documentele n-au fost puse la dispoziție de către beneficiar și mai departe nu s-au făcut demersuri pentru a fi solicitate, să fie puse la dispoziție, să se dea un termen. 

De ce n-a făcut ISU Prahova aceste demersuri?

N-avem o explicație clară. Mă rog, mai trebuia realizat un control acolo, trebuiau solicitate documentele, inclusiv de la autoritatea locală. Nu au continuat acest proces. A existat asigurarea unuia dintre inspectori că se va ocupa direct și va dialoga cu beneficiarul, astfel încât documentele să fie trimise. N-am putut obține o poziție din partea lui vizavi de demersurile ulterioare, dacă le-a făcut sau nu. Noi nu am găsit în arhiva ISU Prahova astfel de documente. Așa că am sesizat parchetul vizavi de această situație. 

Nu putem să ne trezim că se construiește oriunde, pe orice culme de deal, oricând și oricum”

Am văzut că unii operatori turistici, inclusiv patronul de la Ferma Dacilor, se plâng că e foarte greu să obțină toate autorizațiile. Că sunt multe bariere birocratice, cerințe prea stricte. Cum comentați declarațiile de felul acesta?

Dacă nu faci niciun demers, dacă nu transmiți nici măcar o solicitare către ISU, cum poți să te plângi că e greu? Sigur că este un proces birocratic. Nu mă refer numai la obținerea autorizației de securitate la incendiu, ci la tot procesul de obținere a certificatului de urbanism. Este un proces birocratic care asigură în final o construcție care îndeplinește cerințele de calitate prevăzute de legea 10/1995, inclusiv cerința de securitate la incendiu.

Legea stabilește toate astea. Din nou, nu putem să ne trezim că se construiește oriunde, pe orice culme de deal, oricând și oricum, iar argumentul să fie că „eu fac un business”. Da, nu are nimeni nimic împotrivă, sprijinim și noi dezvoltarea și suntem aproape de orice demers care necesită intervenția noastră. 

Urmări ale incendiului de la „Ferma Dacilor”, Tohani, jud. Prahova, 27 decembrie 2023. FOTO: Inquam Photos / Bogdan Buda

Revin un pic la cele 3000 de obiective turistice. Câte dintre ele urmează să mai fie amendate sau/și închise?

Am cerut colegilor din teritoriu ca datele acestor controale să ne fie transmise periodic. Nu o să le avem la zi, dar o să ieșim undeva la începutul săptămânii viitoare cu datele, așa cum au rezultat ele în urma acțiunilor, cu tot ce s-a constatat – număr de deficiențe, sancțiuni aplicate și de care fel, inclusiv de retragere a autorizațiilor, dacă este cazul.

Ce pot să vă spun este că în 3 zile, până în noaptea de Revelion, am aplicat sancțiuni în cuantum de peste 10 milioane de lei, adică peste 2 milioane de euro. Și 36 în total au fost închise.

Undeva în urmă cu vreo șapte ani, eram la peste 1000 de inspectori. Acum suntem la puțin peste 400

În conferința din decembrie ați semnalat, de asemenea, lipsa de personal din cadrul IGSU, mai exact scăderea numărului inspectorilor de prevenire. 

Da, avem o capacitate instituțională redusă. Cu personalul pe care îl avem acoperim atât cât putem acoperi. Dacă vă spun că sunt peste 21 de mii de construcții doar de turism, vă dați seama ce înseamnă controlul acestor obiective în raport cu capacitățile instituției. Este doar o categorie de clădiri. Noi nu controlăm doar turismul.

Avem o planificare coordonată de la nivel central. Și impunem unităților să meargă după un plan unitar la nivel național. De exemplu, de mai mulți ani, prima categorie de construcții pe care o controlăm este cea a spitalelor. Urmează unitățile de cult, de cultură, iar vara, odată cu începerea sezonului estival, cele de turism. Plus instituțiile publice, unitățile de învățământ – numai acolo avem peste 35 de mii de clădiri. Deci paleta este foarte largă.

Undeva în urmă cu vreo șapte ani, eram la peste 1000 de inspectori. Acum suntem la puțin peste 400, în condițiile în care așteptările din partea societății civile vizavi de instituția noastră au crescut, mai ales după Colectiv. 

Fiecare eveniment de tipul acesta se duce în zona actului nostru de autoritate, dacă am făcut control, dacă obiectivul funcționa cu autorizația de securitate la incendiu și așa mai departe.

Și sigur că aici, în raport cu așteptările societății civile, trebuie să răspundem și noi altfel. Lucru care se cunoaște, a fost însușit și sperăm să ajungem și la o serie de măsuri de îmbunătățire în sensul aceasta.

De câți inspectori ați avea nevoie pentru a acoperi toată paleta de clădiri?

E greu de acoperit întreaga paletă, însă am vrea să fim într-o altă capacitate instituțională. Eu sper că ajungem undeva la peste 1000 de inspectori care să desfășoare activitatea. Care nu se reduce doar la controale și demersuri de avizare-autorizare. Noi avem și alte activități preventive, inclusiv partea de coordonare a serviciilor voluntare și private. Și suntem activi, în ultimii ani am avut mai multe campanii de informare preventivă, în cadrul unui parteneriat public-privat. Vrem să cultivăm o cultură a prevenirii de la vârste mai fragede, pentru că în felul acesta și societatea va avea o altă abordare vizavi de riscuri.

De ce ar fi nevoie pentru a ajunge la peste 1000 inspectori? Este vorba și despre creșterea bugetului instituției?

Suntem într-o intenție de reorganizare instituțională și o să vedem cât va putea fi suplimentat acest număr, dacă vom reuși ce ne-am propus.

După tragedia de la Ferma Dacilor s-a vorbit foarte mult și despre corupția din sânul ISU Prahova. Cât de prevalent este fenomenul corupției, din punctul dumneavoastră de vedere?

Nu am cazuri să vă prezint, nu cred că este un fenomen. În Prahova a putut fi constatată o situație, nu aș zice de corupție, ci care ține mai mult de neexercitarea în condiții optime a rolului de autoritate. Pe de altă parte, sigur că este luat în calcul un astfel de risc. Atât timp cât lucrăm într-o zonă de avizare, autorizare și de control, acest risc trebuie avut în vedere și căutăm să ne luăm măsuri de protecție. Prin structuri de specialitate precum DGA (n.r. Direcția Generală Anticorupție), prin instruiri periodice și așa mai departe.

Însă nu este exclus ca astfel de cazuri să apară. Până la urmă, lucrăm cu personal care provine tot din societatea românească, să nu credeți că recrutăm din altă parte. Așa că societatea românească este prezentă cu tarele ei și în instituția noastră.

Mi se pare important de reținut că acest proces al avizării și autorizării ține în mod special de îndeplinirea obligațiilor de către beneficiar. Nu vrem să ajungem la sancțiuni, este poate ultimul pas pe care ne dorim să-l facem. Vrem ca beneficiarii să vină către noi. Am solicitat unităților subordonate ca în perioada următoare să acorde prioritate solicitărilor de avizare-autorizare din domeniul turismului. 

Pe de altă parte, odată autorizat un obiectiv, nu înseamnă că acolo nu putem avea un eveniment. Autorizația de securitate la incendiu se referă la limitarea propagării incendiului la interior și la exterior, dar și la siguranța utilizatorilor și a echipelor de intervenție. Nu înseamnă că nu poate apărea un incendiu. Pentru că paleta de cauze este una foarte diversă. Ați văzut că la Ferma Dacilor cauza probabilă este un televizor care funcționa sub un regim impropriu de alimentare cu energie electrică. Este o cauză de aparat pe care nici noi n-am putea să o detectăm în activitatea de control.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios