„Acasă la Maya”, un nou episod Amintiri Gustoase. Ce se gătește în satul cu cel mai mare complex de mori de apă din sud-estul Europei

Redacția

Seria de documentare video „Amintiri Gustoase” continuă cu episodul „Acasă la Maya”, dedicat bucătăriei și vieții de familie din comuna Eftimie Murgu, fosta Rudăria, din județul Caraș-Severin. Localitatea găzduiește cel mai mare complex de mori de apă din sud-estul Europei, un ansamblu de monumente istorice aflat de-a lungul pârâului Rudăria, afluent al Nerei.

Aici, în gospodăria Mariei, cunoscută ca Maya, și a lui Remus Craia, pregătirea mesei aduce în discuție rețetele învățate de la părinți, ajutorul dintre vecini și legăturile pe care familia dorește să le păstreze între copii și rudele din sat. Povestea bucatelor se leagă de cea a morilor și de grija pentru moștenirea pe care localnicii vor să o transmită copiilor.

După primul episod, „De La Măicuța”, din Secusigiu, noua oprire în Banat urmărește felul în care obiceiurile culinare se transmit prin lucrul împreună, în gospodărie. Seria este realizată de Cronicari Digitali și Asociația Human Made Art, prin platforma Amintiri Gustoase, în cadrul proiectului cultural „Banatul este fruntea!”.

Lansată pe 2 octombrie, seria poate fi urmărită pe canalul de YouTube „Amintiri Gustoase”.

O casă rămasă deschisă pentru familie și oaspeți

„Că era păcat, după ce părinții noștri s-au dus, să încuiem poarta și să plecăm. Chiar era păcat.” Cuvintele din deschiderea episodului explică alegerea de a păstra casa și apropierea de familie. Copiii trebuie să își cunoască mătușile, să știe cine sunt rudele lor și să crească aproape de oamenii alături de care au crescut părinții.

Eftimie Murgu, fosta Rudăria

Punctul gastronomic local al familiei Craia și-a început activitatea în 2024. Gospodăria a găzduit și întâlniri Banat Brunch, la care masa cu preparate locale a fost însoțită de tururi la mori și de ateliere. În episod, ospitalitatea este povestită ca o deprindere învățată acasă. Omul necunoscut care trecea pe stradă trebuia întrebat dacă îi este sete sau foame și primit cu un pahar de apă și o farfurie de mâncare.

Coleșa de fiecare zi și papricașul de duminică

La Eftimie Murgu, coleșa, numele local al mămăligii, apare în amintirile despre mesele de zi cu zi, alături de brânza friptă. În documentar, prepararea ei la foc este însoțită de explicații despre consistență, amestecare și felul în care se gătea odinioară la pădure. Revin și serile copilăriei, când mama sau bunica punea căldarea pe foc și pregătea repede masa, în timp ce adulții își terminau treburile prin gospodărie.

O altă rețetă este papricașul de găină, asociat cu mesele de duminică. Legumele se călesc în untură de porc, iar găina din ogradă, sosul de roșii și verdeața completează preparatul. Alegerea ingredientelor pornește de la ceea ce există în casă, iar lipsa unuia dintre ele nu împiedică pregătirea mesei.

Rețetele circulau și între vecine, care ieșeau seara „la bancă” și se întrebau ce au mai gătit și cum au făcut mâncarea. Cantitățile nu erau notate în grame, iar explicațiile se transmiteau prin conversație. Episodul păstrează acest fel de a povesti, cu vorbele locului și cu indicații desprinse din experiența celor care gătesc.

Morile și grija pentru ceea ce rămâne copiilor

Lindenfeld. Eterna reîntoarcere în seducătorul sat-fantomă.

Undeva în Banatul Montan, în Munții Semenic, mai precis la poalele Vârfului Nemanu Mare, la cam 800 de metri altitudine se află rămășițele unui sat-fantomă. Numele lui sună ca o chemare de sirenă – Lindenfeld (Câmpul cu Tei). Și mai e ceva subtil aici: lindern ca verb tranzitiv în limba germană înseamnă „a alina”. Îmi place această idee de „a-ți căuta liniștea pe câmpul cu tei”. Mult mai poetic decât vechea denumire populară a locului cunoscută drept Cracul Teiului.

Noua serie de documentare video „Amintiri Gustoase” spune povestea gastronomică a Banatului. Prima oprire: „De La Măicuța”, în Secusigiu

Daniela și mama ei pregătesc zama de părădaică, răsfoiesc caietele de rețete și își compară amintirile despre felul în care gătea Măicuța. Din aceste conversații se conturează povestea unei moșteniri culinare și a dorinței de a o transmite copiilor. Noua serie de documentare video „Amintiri Gustoase”, disponibilă pe canalul de YouTube „Amintiri Gustoase” începând cu 2 octombrie, spune povestea gastronomică a Banatului, cu o primă oprire la Secusigiu, în județul Arad.

Istoria hranei este legată de morile de apă, construite și folosite de grupuri de familii, numite „rândași”. În Eftimie Murgu, fiecare familie are un interval de măcinat, iar dreptul de folosință se poate transmite între generații. Acest mod de organizare presupune și grija pentru întreținerea morii.

Iată cum dorința de a păstra rețetele este legată direct de responsabilitatea față de patrimoniul satului: „Să avem grijă de morile astea, care sunt o binecuvântare pentru noi, și să ne învățăm copiii și tinerii care sunt în sat să aibă grijă de tot ce au dobândit.”

Documentare și grai bănățean în proiectul Amintiri Gustoase

Seria video completează activitățile dedicate gastronomiei Banatului în 2026. În iulie, publicul de la Gărâna Jazz Festival a gătit alături de Laura Laurențiu și chef Florin Kiss. Din septembrie, regionalisme gastronomice bănățene pot fi ascultate în Audiodexa, iar zece rețete culese de Ștefania Bijan sunt povestite în grai bănățean la Radio România Cultural, în emisiunea „Orașul vorbește”.

Primul episod al noii serii „Amintiri Gustoase”, „De La Măicuța”, poate fi urmărit aici.

Proiectul „Banatul e fruntea în bucate! FR.ON.TEM. Monografie digitală, Hrană Cultură Comunități” este organizat de Cronicari Digitali, prin Asociația HUMART, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național, în parteneriat cu Institutul Național al Patrimoniului, Direcția Județeană pentru Cultură Timiș, Muzeul Satului Bănățean Timișoara și Asociația AUDIODEXA.

Partener principal: Electrolux România

Parteneri: Aqua Carpatica, Domeniile Sâmburești

Parteneri media: Radio România Cultural, PressOne și G4Food.