Abuzul în serviciul PSD. Cum a rescris Comisia Iordache Codul Penal pentru a-l salva pe Liviu Dragnea

„Vrem să închidem odată această definiţie a abuzului în serviciu, pentru că prea s-au întâmplat aceste abuzuri în ultima perioadă şi acestea nouă ne-au dat de gândit”. (Florin Iordache, 1 iulie, la Antena 3)

*

Comisia specială constituită pentru modificarea legilor justiției, mai cunoscută drept Comisia Iordache, a adoptat luni, 2 iulie, după doar două zile de dezbateri (28 iunie și 2 iulie), raportul de admitere a proiectului de lege nr. 238/2018, care amendează mai multe articole din Codul Penal. Scorul la vot a fost de 15-7.

Proiectul de lege urmează să fie votat marți în plenul Senatului, care este prima Cameră sesizată, Camera Deputaților fiind for decizional.

Cea mai controversată modificare este cea a alineatului 1 din articolul 297 al Codului Penal, privind abuzul în serviciu.

În forma adoptată de Comisie, alineatul arată așa:

„Fapta funcționarului public, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu reglementate expres, prin legi, ordonanțe de guvern sau ordonanțe de urgență, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplinește prin încălcarea atribuțiilor astfel reglementate, a unor dispoziții exprese dintr-o lege, ordonanță de Guvern sau ordonanță de urgență, în scopul de a obține pentru sine, soț, rudă sau afin până la gradul II inclusiv, un folos material necuvenit, și prin aceasta cauzează o pagubă certă și efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice se pedepsește cu închisoare de la 2 la 5 ani sau amendă”.

Această formă a fost adoptată cu 13 voturi „pentru”, 7 voturi împotrivă și o abținere.

Comisia Iordache a decis și ca prevederile acestui alineat din Codul Penal să nu se aplice în cazul actelor adoptate de Parlament sau de Guvern.

PressOne vă prezintă pe larg ce s-a întâmplat la ședința de luni a Comisiei. În partea a doua a articolului găsiți cele mai importante modificări aduse Codului Penal.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei sesizează Comisia de la Veneţia

Comisia specială condusă de Florin Iordache și-a continuat lucrările în ciuda anunțului făcut joi, 28 iunie, de președintele PNL, Ludovic Orban, privind decizia Comisiei de Monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei de a sesiza Comisia de la Veneţia în legătură cu modificările propuse la Codul Penal și la Codul de Procedură Penală.

Sesizarea a fost admisă în urma solicitării PNL.

Comisia de la Veneția este un organ consultativ al Consiliului Europei, alcătuit din experți independenți în drept constituțional.

Tot în 28 iunie, ambasadele de la București a 12 state − Belgia, Canada, Danemarca, Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Suedia şi SUA − au dat publicității o declaraţie comună în care fac apel la toate părţile implicate în modificarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală să evite schimbările care ar slăbi statul de drept sau capacitatea României de a lupta împotriva infracţionalităţii şi corupţiei.

*

Forma propusă de Minister

Punctul de vedere al Ministerului Justiției, adoptat de Comisie, a fost de a propune introducerea un prag minim de prejudiciu echivalent cu salariul minim pe economie, adică 1.900 lei (brut), și de a scădea pedepsele pentru abuz în serviciu până la maximum 5 ani sau amendă.

Dar cea mai gravă modificare propusă de Minister, și adoptată în Comisa Iordache, este ca abuzul în serviciu să se pedepsească numai dacă folosul material necuvenit este obținut de făptuitor sau pentru o rudă a sa.

În forma anterioară, infracțiunea de abuz în serviciu era definită astfel:

„Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

„S-a ținut în sertar acest text pentru a nu ieși zeci de mii de oameni în stradă”

Deputatul USR Stelian Ion a criticat, luni, faptul că forma propusă de Ministerul Justiției le fusese trimisă membrilor Comisiei cu doar 10 minute înainte de ședință și că nu exista o motivare a textului.

Într-o postare pe Facebook, deputatul USR a scris că Liviu Dragnea scapă de condamnare în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia pentru Protecţia Copilului Teleorman. Și asta fiindcă el „nu a săvârșit fapta pentru sine, o rudă sau un afin, așa cum a propus acum avocatul său, Tudorel Toader, ci pentru partid”.

„S-a ținut în sertar acest text pentru a nu ieși zeci de mii de oameni în stradă. Fără nici o argumentare, nimic, în ce bază a modificat acest articol?”, a spus Stelian Ion în timpul ședinței.

„Faceți pe poștașul, pe DJ-ul, pe reporterul și pe cameramanul, numai pe deputatul nu puteți să faceți”, i-a răspuns tăios deputatul PSD Eugen Nicolicea.

„Dar nu fac pe ticălosul, asta e esențial”, a replicat Stelian Ion.

Florin Iordache a supus la vot propunerea opoziției de a fi sistate lucrările până când va fi obținut avizul Comisiei de la Veneția, însă propunerea a fost respinsă.

Deputatul UDMR Marton Arpad l-a acuzat pe Stelian Ion că dezinformează:

„În legătură cu acel articol, Comisia de la Veneția și-a spus punctul de vedere”, a spus Márton Árpád.

„Nu e adevărat”, a replicat deputatul PNL Iuliana Scântei.

Comisia a respins ulterior și propunerea senatoarei PNL Alina Gorghiu de a se sista lucrările comisiei timp de o oră pentru a fi prezent și ministrul Justiției, Tudorel Toader. Ea a argumentat că „este esențială poziția domniei sale”, precum și „argumentația din spate”.

„Domnul ministru este în concediu. Astăzi, ministrul Justiției, când discutăm, e doamna secretar de stat (n.r – Mariana Moț). Aveți ministrul Justiției în față”, i-a răspuns Florin Iordache.

„De o mie de ori mai gravă decât OUG 13”

Dezbaterea pe marginea articolului 297 din Codul Penal a fost marcată de tensiuni.

PNL și UDMR nu au propus un prag pentru infracțiunea de abuz în serviciu, în timp ce USR a înaintat prag de 1.000 de lei.

„O să aveți o surpriză, preluăm ceva și de la domnul Arpad (Márton Árpád − n.r.), preluăm și de la minister”, a replicat Florin Iordache.

Liberalele Alina Gorghiu și Iuliana Scântei au susținut că varianta propusă de Ministerul Justiției este o dezincriminare parțială a abuzului în serviciu.

„Nu pedeapsa cu închisoarea era importantă aici, ci interzicerea ocupării unei funcții publice. Dar dumneavoastră îi doriți, în continuare, menținuți în funcții, or nu ăsta era scopul pentru abuzul în serviciu”, a spus Iuliana Scântei.

La rândul său, deputatul USR Stelian Ion a criticat faptul că în propunerea trimisă de Ministerul Justiției este vorba despre o redefinire totală a infracțiunii de abuz în serviciu:

„Îl scapă pe domnul Liviu Dragnea, scapă mulți baroni și supuși ai PSD și nu există nicio justificare în acest sens”.

El a mai spus că forma propusă de PSD este „de o mie de ori mai gravă decât Ordonanța 13” și că este „o legiferare a hoției”.

*

În jurul amiezii, Comisia Iordache a luat o pauză 30 de minute, pentru ca deputații să participe la ședința de plen, timp în care PSD și-a modificat propunerea, înlocuind sintagma „folos material patrimonial” cu „folos material necuvenit”, dar și sintagma „intereselor legitime nepatrimoniale” cu sintagma „intereselor legitime”.

A rezultat următoarea formă:

„Fapta funcționarului public, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu reglementate expres, prin legi, ordonanțe de guvern sau ordonanțe de urgență, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplinește prin încălcarea atribuțiilor astfel reglementate, a unor dispoziții exprese dintr-o lege, ordonanță de Guvern sau ordonanță de urgență în scopul de a obține pentru sine, soț, rudă sau afin până la gradul II inclusiv, un folos material necuvenit și prin aceasta cauzează o pagubă certă și efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice se pedepsește cu închisoare de la 2 la 5 ani sau amendă”.

Comisia a supus la vot amendamentele rând pe rând, cel asumat de grupul PSD fiind adoptat cu 13 voturi „pentru”, 7 voturi împotrivă și o abținere. S-a adăugat și cuvântul „brut” în continuarea sintagmei „salariu minim”.

Dacă această formă a alineatului 1 din articolul 297 intră în vigoare, Liviu Dragnea ar putea scăpa de recenta condamnare din dosarul angajărilor fictive − afirmație susținută deopotrivă de USR și PNL.

DNA: „Nu a fost identificat niciun dosar în care autorul să fi urmărit obținerea unui folos personal”

Luni, 2 iulie, în timp ce Comisia Iordache vota modificările Codului Penal, DNA a dat publicității un comunicat de presă în care atrage atenția că redefinirea infracțiunii de abuz în serviciu, în varianta propusă de Ministerul Justiției, ar avea ca efect dezincriminarea unor categorii largi de fapte care în prezent sunt sancționate de legea penală.

„Impunerea condiției ca fapta să fie săvârșită în scopul obținerii unui folos de către funcționarul public sau de o persoană apropiată acestuia restrânge extrem de mult domeniul de aplicare a infracțiunii.

Spre exemplu, în cursul anului 2017, Direcția Națională Anticorupție a dispus trimiterea în judecată a unor inculpați pentru săvârșirea a 215 infracțiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice.

Din analiza preliminară a acestor cauze, realizată până în acest moment, nu a fost identificat niciun dosar în care autorul să fi urmărit obținerea unui folos personal, astfel încât includerea condiției suplimentare ar putea avea ca efect dispunerea de soluții de achitare în toate dosarele cu care a fost sesizată instanța pentru săvârșirea acestei infracțiuni, inclusiv în situațiile unde s-au dispus deja condamnări definitive”, arată DNA în cadrul comunicatului de presă.

*

Modificări importante aduse Codului Penal în ședința din 2 iulie

− a fost abrogată neglijența în serviciu;

− emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative nu constituie infracțiune de favorizare a infractorului;

− favorizarea infractorului săvârşită de un membru de familie sau afin până la gradul II nu se pedepseşte (Comisia adoptase, în 28 iunie, un amendament potrivit căruia fostul soț este considerat membru de familie).

− darea de mită (articolul 290) se modifică astfel: „Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii acesteia”. În forma actuală a Codului nu există un termen.

− definiția grupului infracțional organizat (articolul 367) este modificată astfel:

„Prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din 3 sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

Nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului. Prin infracţiune gravă se înţelege oricare dintre infracţiunile prevăzute de art. 223 alin. (2) din Codul de Procedură Penală, inclusiv acelea pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare”.

− achitarea prejudiciului în cazul infracțiunilor de corupție reduce pedeapsa la jumătate (articolul 308), conform amendamentelor adoptate:

„Dacă infracțiunile prevăzute la art. 295 și 297-300 au produs un prejudiciu material, iar făptuitorul acoperă integral prejudiciul cauzat, în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, limitele prevăzute la alin. (2) se reduc la jumătate.

Dispozițiile alin. (3) se aplică tuturor persoanelor care au comis împreună una dintre faptele prevăzute de alin. (1), indiferent dacă plata a fost efectuată doar de unul sau o parte dintre aceștia”.

− definiția traficului de influență (articolul 291) a fost modificată prin adăugarea cuvântului „materiale”, rezultând sintagma „foloase materiale”:

„Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase materiale, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta, promisiune urmată de intervenţia la acel funcţionar pentru a îl determina să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani”.

− infracțiunea de mărturie mincinoasă a fost parțial dezincriminată (articolul 273); astfel, nu constituie mărturie mincinoasă următoarele:

a) refuzul de a face declaraţii prin care persoana se autoincriminează;

b) refuzul de a declara în sensul solicitat de organele judiciare;

c) modificarea şi retractarea declaraţiei care a fost dată prin exercitarea unor presiuni de orice fel asupra martorului;

d) simpla divergenţă de mărturii în cadrul unui proces, dacă nu există probe directe din care să rezulte caracterul mincinos şi de rea-credinţă al acestora.

*

Tot în şedinţa de luni, Comisia Iordache a micşorat termenele de prescripţie a răspunderii penale (articolul 154 din Codul Penal).

Prescripţia răspunderii penale înseamnă stingerea obligaţiei infractorului de a suporta consecinţele penale ale faptei sale şi totodată stingerea dreptului statului de a-i aplica sancţiunile prevăzute de legea pentru acea faptă.

Astfel, noile termene sunt:

a) 15 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 20 de ani;

b) 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani;

c) 6 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depășește 10 ani;

d) 5 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani;

e) 3 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii care nu depăşeşte un an sau amenda.

Alte modificări ale Codului Penal,
adoptate în 28 iunie

În ședința de joi, 28 iunie, membrii Comisiei Iordache au adoptat următoarele amendamente la Codul Penal, criticate puternic de PNL și USR:

− „obligativitatea aplicării deciziilor Curții Constituționale ca lege penală mai favorabilă” (articolul 173);

„O decizie a Curții Constituționale va fi echivalată cu o lege, în speță cu o lege penală. Este de un absurd perfect, sper să nu rămână în textul de modificare a noului Cod Penal această propunere a celor de la PSD-ALDE. Vom ataca la CCR în legătură cu acest text care vorbește despre decizia CCR ca despre o lege, și vom avea cu certitudine câștig de cauză”, a declarat, la finalul ședinței de joi, deputatul liberal Ioan Cupșa.

„Asta înseamnă că, în ciuda faptului că în Constituție se spune că deciziile se aplică pentru viitor, ele vor putea fi aplicate și pentru trecut. Mi se pare profund neconstituțională această prevedere și vom ataca evident la CCR”, a spus, la rândul său, deputatul Stelian Ion (USR).

− pedeapsa principală în caz de concurs de infracţiuni:

„când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se poate adăuga un spor de până la 3 ani” (articolul 39);

„Exemplu – la săvârșirea unor furturi prin violență. De curând ați văzut un atac care s-a desfășurat la o bancă din Cluj. Să admitem că se întâmplă ca, în concurs de infracțiuni, respectivii infractori să săvârșească aceste fapte din nou și din nou.

Pentru fiecare dintre fapte, judecătorul este obligat să stabilească o pedeapsă fără a ține cont de celelalte, iar apoi toate aceste fapte, împreună, în concurs, vor fi pedepsite cu o pedeapsă rezultantă care, atenție, nu poate fi mai mare decât cu maximum 3 ani decât pedeapsa care a fost stabilită pentru una dintre ele.

Altfel spus, într-o situație de acest fel, în care puteai să ajungi la o pedeapsă până la 20 ani, judecătorul e constrâns să stabilească o pedeapsă chiar sub limita specială, pentru că, încă o dată, nu poate ține cont de faptul că s-au săvârșit mai multe infracțiuni atunci când stabilește pedepsele pentru fiecare în parte, înainte de a stabili pedeapsa rezultantă.

Nu posibil 20 de ani, ci cât va fi cu acest maxim special adăugat de trei ani. Acest lucru, pe concursul de infracțiuni, e de neadmis”, a explicat deputatul Ioan Cupșa, după ședința de joi a Comisiei Iordache.

„Atunci când ai de stabilit pedeapsa în cauza infracțiunilor concurente, stabilești pentru fiecare faptă în parte, făcând abstracție de celelalte fapte.

Dacă ai 100 de furturi, nu te gândești că ai 100 de furturi; la fiecare furt stabilești pedeapsa și abia atunci aplici regulile de la spor. Dacă mergem pe varianta propusă în inițiativă, se va aplica un spor foarte mic în cazul unor infracțiuni grave”, a spus, la rândul său, Stelian Ion.

− achitarea integrală a prejudiciului se va considera circumstanță atenuantă, inclusiv în cazul infracțiunilor de corupție sau asimilate celor de corupție (articolul 75). În continuare vor fi exceptate următoarele infracțiuni: tâlhărie, piraterie, furt calificat, fraude comise prin sisteme informatice și mijloace de plată electronice;

− au fost micșorate termenele de prescripție a răspunderii penale de la 10 la 8 ani, atunci când legea prevede pedeapsa cu închisoare mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani (articolul 154).

În plus, termenele de prescripție ar urma să fie de 5 ani, când legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani, și de 3 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii care nu depăşeşte un an sau amenda.

Mai mult, noul Cod Penal ar urma să nu mai prevadă termen de prescripție pentru infracțiuni cu pedepse de până într-un an de închisoare sau amendă;

„Au înțeles doar că e bine ca infractorii să beneficieze de pedepse cât mai mici, e bine ca infractorii să rămână eventual nepedepsiți.

Și asta fără un studiu de impact, fără să știm câte dintre dosarele care acum se află pe rolul instanțelor de judecată sau la organele de urmărire penală vor fi afectate de aceste modificări ale termenelor de prescripție”, a mai spus Cupșa.

− condiții mai puțin restrictive pentru eliberarea condiționată (articolul 100):

„S-au micșorat toate limitele. Este, din nou, o preocupare deosebită pentru bunăstarea infractorilor”, a punctat Cupșa.

− spălarea de bani și constituirea de grup infracțional vor fi scoase din zona confiscării extinse (articolul 112);

„Constituirea de grup infracțional a fost eliminată, pentru că nu este o infracțiune, în sine, producătoare de urmări materiale. În ceea ce privește spălarea de bani, m-am opus categoric.

Deși pentru cel care spală banii, în sine, nu există un produs material al infracțiunii de spălare de bani, cel care îl ajută, îl sprijină și care, de obicei, își ia un onorariu în legătură cu această spălare de bani nu poate fi exonerat de la confiscarea specială în legătură cu acele sume de bani care au fost dobândite, eventual, prin spălarea de bani”, a spus Cupșa.

*

Parlamentul se află în sesiune extraordinară până pe 19 iulie, pe ordinea de zi aflându-se proiectul de lege privind modificarea Codului Penal.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, declara recent că este nevoie de accelerarea procedurilor pentru adoptarea Codurilor Penale.