Abund Berry, povestea cu gust de fructe de pădure a trei generații

Laura Popa

Oamenii faini

29/07/2021

Abund Berry este afacerea. Ionel Burtea este antreprenorul. În 2016, acesta a primit moștenire de la bunicul Costel un hectar de pământ în localitatea Țicleni, Târgu Jiu. Cum suprafața era prea mică pentru a cultiva porumb sau grâu, Ionel s-a îndreptat spre altceva: fructe de pădure. 

Speriat că pământul nu va mai putea fi folosit la nimic, bunicul nici nu l-a vizitat în primul an. A revenit la gânduri mai bune când Ionel a strâns prima recoltă și a intrat cu produsele pe piață. 

Acum, Abund Berry înseamnă fructe de pădure proaspete distribuite în toată țara, vin din mure și animarea comunității locale în jurul unei afaceri în care sunt implicate trei generații: bunici, părinți și un nepot antreprenor.

"Bunicul e un om simplu, care a lucrat în petrol"

Un bunic care a trecut prin colectivizare, părinți martori ai tranziției și un copil născut în capitalism. Așa arată tabloul generațional de la Abund Berry, fermă de fructe de pădure. 

„În 2016, am plantat pentru prima dată fructe de pădure. Am pus pe terenul moștenit de la bunicul, el este trunchiul arborelui genealogic al familiei și al afacerii”, își începe Ionel povestea.

Pământul moștenit de la bunic exista în familie încă din 1950, dar planurile de afaceri ale nepotului n-au fost primite cu bine de la început.

„Bunicul e un om simplu, care a lucrat în petrol. Ca majoritatea din zonă. Partea de teren e singura lui avere. În al doilea an de extindere a început și el să ne viziteze în plantație, la început nici nu venea. Acum are 87 de ani și vine în fiecare an. Îi place foarte mult. Nu mi-a zis niciodată direct că e mândru de mine, dar simt asta”, continuă Ionel.

"Toate proiectele mari încep cu o problemă"

Abund Berry n-a început dintr-un vis măreț, ci din nevoie. 

Într-un oraș care și-a cunoscut dezvoltarea în jurul petrolului și gazelor naturale, Țicleni nu oferea numeroase variante de business. Iar când afacerile tatălui său au eșuat, Ionel s-a văzut nevoit să lucreze cu ce avea la îndemână. Adică pământul aflat la curbura dintre Subcarpații Getici și Podișul Getic, cu o climă numai bună pentru cultivat fructe de pădure. 

„Am început business-ul fără să știu că trebuie să-l încep. Tata venea după două afaceri eșuate, faliment, executări. Pe lângă problemele asta, s-a și îmbolnăvit. Șocul de a pierde ce a construit toată viața l-a consumat foarte tare. El făcea ecologizări petroliere și transport rutier. Când astea două s-au închis, m-am gândit ce pot să fac cu ce am. Pe primul hectar în care am început să plantăm, tata plănuia să facă o platformă petrolieră. 

Toate proiectele mari și frumoase încep cu o problemă. Asta a fost problema mea: n-am avut de ales. Și pentru că nu aveam suprafețe mari, astfel încât să cultivăm grâu sau porumb, am mers spre ceva de nișă, iar în România, la momentul respectiv, nu existau plantații mari de fructe de pădure. 

Am început cu un hectar, iar anul următor ne-am extins la cinci hectare și-n 2018 la șapte. În prezent, am mai cumpărat teren, facem și căpșuni și avem un plan de extindere pe partea de afine”, adaugă Ionel Burtea.

"Nu poți să-i dai un ordin tatălui tău"

Ajutor în îngrijirea plantelor primește de la tatăl său, care stă pe plantație toată ziua și are grijă ca lucrurile să meargă bine la firul ierbii. Ionel se ocupă de tot ce înseamnă comercial, marketing, vânzare, extindere cu produse noi, birocrație. Iar mama Alina face câte puțin din toate.

„E un arbitru care intră în joc. Este part-time în partea de business, iar mai nou este și antreprenoare. Se va ocupa de o pensiune. E nevoie să extinzi partea de business și să aduci consumatorul să vadă ce și cum produci, să-i arăți zona autentică a business-ului. Un turist care vine la noi în plantație e un turist și un client pe viață, el face parte din comunitatea Abund Berry.

Să fim toți la un loc a venit și cu provocări. Nu poți să-i dai un ordin tatălui tău, e o linie foarte subțire. La polul opus, să ai familia lângă tine înseamnă să primești suportul pe care nu l-ai primi de la un angajat, familia va fi mereu acolo, indiferent de oră, urgență”, este de părere Ionel.

Vin de mure și schimbări legislative

„În 2017, am făcut prima livrare de fructe proaspete către un supermarket din Târgu Jiu. Ulterior, am crescut producția și am mers către alte supermarketuri și către București. Între timp, am adăugat și partea de produse procesate. Am început în 2018 cu vinul de mure, 3.000 de sticle, care în 2019 au ajuns la 6.000, iar în 2020 au ajuns la aproape 20.000. Anul ăsta ne dorim 50.000 de sticle de vin”, sunt planurile de viitor ale lui Ionel.

Vânzarea fructelor proaspete a fost prima etapă. Procesarea produselor primare a venit din necesitate, explică antreprenorul, pentru că nu poți culege mereu fructe calitatea I. Așa că Ionel a trecut la vin. Un vin demidulce, din mure, pentru care a fost nevoie să depună un proiect de schimbare a legislației.  

„Ne-am dat seama de la început că e nevoie să implicăm și partea de procesare și am vrut să facem ceva diferit, ce nu există în piață. Vinul de mure am văzut că există în lume în alte țări, dar la noi lipsea. Aici am avut o altă problemă, la nivel legislativ: încadrarea lui ca produs fiscalizat.

Așa că am depus și un proiect legislativ la Camera Deputaților, la Ministerul Agriculturii și la Ministerul Finanțelor pentru o schimbare legislativă. Când ești primul într-un domeniu, trebuie să creezi și cadrul legislativ pentru asta. De anul trecut a fost modificat codul fiscal și există încadrare clară”, explică Ionel Burtea, fondator Abund Berry.

Ce e special la vinul de mure

„Suntem printre primii care au făcut un astfel de vin. E un vin total diferit, de la culoare la gust. Un vin aromat, demidulce, un vin desert. Din punct de vedere nutrițional, are foarte mult resveratrol (n.r. antioxidant) pe care-l moștenește de la fruct și care ajută la refacerea celulelor moarte. Eu îl recomand ca un produs de lifestyle, nu în cantități mari”, este descrierea vinului de mure produs de Abund Berry.

Pe lângă vin, Ionel a trecut și la siropuri din fructe, rachiu și cidru, iar produsele sunt realizate în parteneriat cu alți antreprenori locali. 

„N-am vrut să înlăturăm partea de alcool din vinul de mure, pentru că altfel ar fi fost un suc. De asta am făcut siropurile, iar partea de cidru câștigă tot mai mult teren odată cu interesul tot mai mare pentru bere artizanală din ultimii ani. Atunci când am ales să lucrăm cu producători pe partea asta, am mers către antreprenori în a căror poveste m-am regăsit. Cei cu care colaborăm în realizarea cidrului folosesc doar materie primă locală. Nu fac import”, explică Ionel Burtea. 

"Avem oameni care vin și ne zic că anul trecut și-au reparat gardul sau și-au cumpărat un frigider cu banii pe care i-au câștigat"

Dacă pentru mulți antreprenori pandemia a însemnat pierderi mari, pe Ionel l-a ajutat: oamenii n-au mai plecat în străinătate să lucreze și au venit ca zilieri la Abund Berry. 

„În afară de a fi foarte stresați și de a încerca să găsim soluții foarte rapide, pe noi ne-a ajutat cu forța de muncă. Noi lucrăm foarte mult cu zilieri, care, din cauza pandemiei, n-au mai plecat în străinătate la muncă și au rămas în oraș. Anul ăsta deja ne confruntăm iar cu problema asta, că nu mai găsim oameni.

În plus, în primăvara lui 2020 a fost un trend foarte mare de a consuma produse românești și locale. Retailul s-a adaptat foarte mult și s-au deschis către producători locali, iar asta ne-a ajutat”, este de părere fondatorul Abund Berry.

În plin sezon de recoltare, care se întinde până în luna septembrie, locuitorii din Țicleni s-au obișnuit să vină să lucreze la Abund Berry. 

„Avem oameni care vin din 2018 și lucrează alături de noi. Vin și ne zic că anul trecut și-au reparat gardul sau și-au cumpărat un frigider cu banii pe care i-au câștigat. Sunt oameni care au ieșit la pensie, dar care sunt sănătoși și dornici de activitate. Avem mai mulți oameni trecuți de 45 de ani decât tineri care vin să lucreze la cules. 

Noi mergem și în localitățile din jur să căutăm forță de muncă. Am dat anunț în ziar, am folosit „influenceri” locali care ne-au ajutat și acum avem 40-50 de oameni în vârf de sezon în fiecare zi. Partea de zilier e foarte importantă. E important să-i păstrezi, să-i ai lângă tine în fiecare an, că e vorba de muncă de atenție. Dacă culegi fructul foarte copt primești retur, dacă-l culegi necopt primești iar retur. Trebuie să culegi non stop și s-o faci calitativ.

La toate lucrările pe care le facem avem nevoie de zilieri. Anul trecut, maximul atins a fost de 75 de oameni într-o zi pe partea de recoltat”, explică Ionel Burtea. 

Ce să nu faci ca antreprenor în agricultură 

La 25 de ani, Ionel Burtea a pus bazele unei afaceri în plină ascensiune. L-am întrebat dacă se consideră un model demn de a fi urmat, dar a preferat să-mi spună ce n-ar trebui să facă un antreprenor tânăr. Mai ales unul care vrea să lucreze în agricultură. 

„Eu aș putea să-i spun unui antreprenor tânăr ce să nu facă. Să nu înceapă singur. Să începi ceva singur, cu resurse limitate, este o provocare. E bine să cauți să faci rost de resursele pe care tu nu le ai în business. 

Dacă nu ești pregătit pentru un program haotic, pentru zile în care toți banii tăi sunt în business sau ai deadline la plăți, sau, și mai aproape, când îți pleacă angajatul și trebuie tu să conduci duba că nu are cine să livreze, atunci nu prea poți. Eu zic că trebuie să ai stomac de antreprenor. Mereu să fii ancorat și să ai soluția în secunda doi. Sau să te înconjori de oameni care să te ajute să găsești soluția repede. Pe toți antreprenorii care se duc în direcția de agricultură, procesare îi îndemn să se uite foarte mult la partea de răbdare, să vadă că business-ul nu este doar o investiție de azi pe mâine, ci una pe termen lung”, este concluzia lui Ionel Burtea, antreprenor și fondator Abund Berry.

Această serie de articole despre antreprenori români este susținută de Raiffeisen Bank, ca o contribuție la promovarea afacerilor românești. Antreprenorii români pot beneficia de finanțare, educație antreprenorială și dezvoltare accelerată prin intermediul programului factory by Raiffeisen Bank.