Abația Melk și cochilia sa de cărți

Lucian Muntean

Redactor

Anii copilăriei și ai adolescenței mi i-am petrecut la poalele unei cetăți medievale – Sighișoara. Eram fascinat de acele turnuri misterioase, de vechile case aliniate pe străzile înguste și de scara acoperită ce ducea la Biserica din Deal. Fiecărei plimbări în cetate îi confeream statutul de excursie.

Mai apoi, când am început să călătoresc prin lume, vechile cetăți m-au atras ca un magnet. Așa am ajuns și la Melk.

De pe autostrada care străbătea Austria, am văzut silueta abației. Ne-am zis: „Ce-ar fi să ne abatem?”

Așa am descoperit o comoară barocă.

Abația din Melk, centru religios care funcționează fără întrerupere de aproape un mileniu, străjuiește de pe un deal stâncos orășelul austriac cu același nume, care are 5.200 de locuitori. Se află la vest de Viena, la vărsarea râului Wachau în Dunăre, în landul federal Austria Inferioară.

Mănăstirea benedictină, în stil baroc, vechile case, îngrijite exemplar, precum și întreg arealul Wachau fac parte din Patrimoniul Mondial UNESCO.

Orașul Melk este atestat documentar din anul 831. În timpul lui Carol cel Mare, după războaiele purtate împotriva avarilor, Casa nobiliară de Babenberg a construit un castel pe o stâncă, cu panoramă asupra văii Dunării.

Călugării benedictini s-au stabilit la Melk în 1089, la invitația lui Leopold al II-lea, proprietarul castelului.

În anul 1113, Leopold al III-lea a donat mănăstirii teritoriile situate la granițele fostei Mărci din Est, printre care și castelul de la Melk.

La scurt timp, Viena a fost aleasă ca nouă reședință a Casei de Babenberg. Astfel, castelul Melk și-a pierdut o parte din importanța politică.

Știri din cealaltă Românie: În Iași, o femeie a primit acordul judecătorilor să intre cu forța în apartamentul unei vecine pentru a face curățenie, iar în Focșani un urs a intrat într-o benzinărie

Știri din cealaltă Românie e o revistă a presei locale concentrată pe comunități și viața lor reală, separată de ce se întâmplă la București sau chiar în marile orașe.

Ce dezastru (mai) alegem la președinția României?

Unul dintre planurile principale ale oricărui partid care vrea să reformeze cu adevărat România e să pornească de la reformarea propriilor structuri, astfel încât să atragă exact acești tineri, dar și să-i ajute să fie cu adevărat pregătiți pentru guvernare. Este vital, de altfel.

În schimb, abația a cunoscut o perioadă prosperă. În 1160, au fost fondate aici o școală monahală și un atelier de copiere a manuscriselor, care a stat la baza viitoarei biblioteci.

În Evul Mediu, mănăstirea s-a confruntat cu incendii, epidemii de ciumă și recolte slabe. Și-a revenit de fiecare dată mulțumită devotamentului călugărilor, dar și intervențiilor unor suverani austrieci.

Între 1414 și 1418 s-a decis reformarea mănăstirilor. Abația Melk a fost aleasă ca punct de plecare al reformei, sub conducerea starețului Nikolaus. Astfel, a devenit în scurt timp un model de disciplină monahală, iar călugării de la Melk au fost numiți stareți ai mai multor mănăstiri din Austria și din sudul Germaniei.

O mare parte din „Manuscrisele de la Melk” datează din această perioadă.

Muzeul și biblioteca abației sunt deschise pentru turiști.

Biblioteca abației păstrează în colecție manuscrise medievale de o valoare excepțională. Numele personajului Adso da Melk (Adso din Melk), tânărul novice benedictin din romanul Numele trandafirului, a fost ales de Umberto Eco ca omagiu adus acestei biblioteci.

În timpul anexării Austriei de către Germania lui Hitler în 1938, atât școala, cât și cea mai mare parte a abației au fost ocupate de naziști. După cel de-al Doilea Război Mondial, proprietățile au fost restituite, iar școala s-a redeschis, având actualmente circa 900 de elevi.

În prezent, aici se desfășoară simpozioane și comunicări pe teme culturale.

Traseul muzeului le oferă vizitatorilor ocazia unui periplu în timp, dar totodată și a unei revelații: obiecte de cult și opere de artă medievale sunt expuse într-un context modern, alături de proiecții multimedia și lumini aproape ireale.

Biblioteca de la Melk este compusă din 12 încăperi, unde sunt depozitate, în total, cu tot cu cărțile noi, aproximativ 100.000 de volume:

O galerie foto cu biblioteca și cu biserica:

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€