A treia tentativă de a pedepsi plagiatul cu închisoare

Iulia Marin

Redactor

Senatorul liberal Valeriu Todirașcu va depune în Parlament, până la finele acestei luni, un proiect de lege care prevede ca plagiatul să fie introdus în Codul Penal printre infracțiunile asimilate înșelăciunii.

Aceasta va fi a treia încercare a lui Todirașcu – parlamentar de București – de a obține incriminarea prin lege a furtului intelectual. Precedentele au fost respinse în 2014, respectiv în luna martie a acestui an.

Acele primele două proiecte au trecut prin Camera Deputaților ca prin mașina de tocat. Au ajuns în plen, dar au fost respinse fără a fi luate în dezbatere. (Stenograma discuțiilor din Cameră, aici.)

„Ambele au fost respinse după ce au căpătat avize negative de la Comisia juridică din Senat și Camera Deputaților. Dacă s-ar fi dorit incriminarea plagiatului, juriștii din Parlament ar fi corectat prin amendamente deficiențele pe care le-au evidențiat, iar inițiativa nu ar fi fost respinsă. Actuala propunere a ținut cont de aceste observații”, a declarat senatorul Todirașcu pentru PressOne.

El spune că a început să negocieze adoptarea proiectului atât cu colegii săi din PNL, cât și cu parlamentarii din coaliția guvernamentală.

Noua propunere legislativă prevede ca plagiatul să fie inclus printre infracțiunile din Codul Penal asimilate înșelăciunii. Asta ar însemna ca o persoană vinovată de plagiat să fie pasibilă de închisoare între 6 luni și 3 ani sau să fie amendată, iar titlul de doctor să fie declarat nul.

De ce este nevoie ca plagiatul să fie prevăzut în legea penală a României când, în alte țări, este considerat, mai degrabă, o chestiune de etică? În celelalte state europene, explică Todirașcu, „funcționează mecanisme administrative care invalidează lucrările plagiate”.

Altfel spus, lucrările trec printr-un filtru academic extrem de serios înainte de a fi publicate. Și mai există ceva: instituția demisiei de onoare, spune Todirașcu, care „la noi nu funcționează, după cum s-a văzut în ulitmii ani”.

Senatorul spune că mediul academic din România tolerează plagiatul. „Foarte mulți universitari așteaptă soluționarea acestei probleme, dar sunt și alții care manifestă o mare toleranță în privința plagiatului, inclusiv la nivelul comisiilor de etică ce ar trebui să descopere și să condamne această practică. Ca atare, pentru că justiția a început să funcționeze din ce în ce mai bine, trebuie să mizăm pe activitatea ei pentru a rezolva problema prin legea penală, care va grăbi schimbarea mentalității”, a mai declarat Todirașcu.

În proiectul său se va face distincția între plagiatul care i-a adus hoțului avantaje – funcție superioară ori sporuri salariale, de exemplu – și abaterea descoperită în fașă.

Mentalități: studenții - da, profesorii - ba

În prezent, termenul de „plagiat” nu este inclus în legislația penală. Funcționează Legea 8/1996 privind dreptul de autor, însă aceasta prevede că plagiatorul poate fi pedepsit dacă se depune o plângere împotriva sa.

Până acum, Legea 8 s-a aplicat mai ales în privința operelor comerciale, asta și pentru că lucrările academice sunt, de cele mai multe ori, îngropate în dulapurile universităților. Drept urmare, un autor a cărui operă a fost copiată nici nu află, în cele mai multe cazuri, că a fost lezat.

În Uniunea Europeană nu există niciun act legislativ care să oblige statele membre să aplice sancțiuni penale în cazurile în care s-a depistat un plagiat. În perioada 2010-2013, UE a finanțat un studiu derulat în cele 27 de state membre, așadar inclusiv în România.

Studiul s-a axat pe identificarea politicilor naționale în materie de plagiat și pe impactul acestora la nivelul învățământului superior.

Pasărea din stema României vânează și cu 320 de kilometri pe oră

Când atacă în picaj, acvila de munte este una dintre cele mai iuți vietăți din lume.

Femeia în rochie albastră

„Pe la ora 5 a dimineții zilei de 14, totul părea că se terminase. Într-o liniște sinistră, cu soarele care tocmai începea să răsară în ochi, dinspre Piața Victoriei, într-un uruit înfiorător (care s-a transformat în tropăit grotesc), o umbră hidoasă se apropia constant, într-un crescendo tensionat. Erau primele grupe de mineri care ocupau Piața Universității.”

Potrivit documentului, 51% dintre studenți și 21% dintre profesorii români au recunoscut că au plagiat la un moment dat, iar unii și-au justificat fapta prin necunoașterea normelor de citare. Totodată, studiul a relevat că între universitățile românești există „mari diferențe de percepție” privitoare la plagiat.

„Este îngrijorător că 32% dintre studenți și 46% dintre profesori au răspuns că nu ar trebui să existe consecințe în cazul copierii unei teme, iar 9%, respectiv 13% au afirmat că același regim ar trebui să fie valabil și în cazul plagierii unui proiect de licență sau a unei lucrări de disertație”, se spune, printre altele, în document.

Concluzia studiului – derulat în rândul a 430 de studenți și a 39 de profesori din 8 universități românești – a fost una surprinzătoare: în timp ce studenții au dovedit o abordare onestă și idei bune în privința combaterii fenomenului, profesorii, conducătorii universităților și activiștii din educație s-au evidențiat prin „reticența cu care au abordat subiectul”.

Autorii cercetării au mai evidențiat că, dacă în țările din Vest, demnitarii care se fac vinovați de plagiat demisionează, în statele din zona balcanică, deci și în România, se face mai degrabă apel la clemență. Altfel spus, plagiatorii sunt iertați.

Săptămâna trecută, la deschiderea noului an universitar, rectorul Universității din București, Mircea Dumitru, le-a transmis președintelui Klaus Iohannis și ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, un mesaj în care cerea modificarea legii, astfel încât universitățile să aibă autonomie în a retrage titlurile academice în cazul plagiatelor dovedite.

Președintele Klaus Iohannis a evitat subiectul, în timp ce ministrul Cîmpeanu s-a mărginit să spună că va lua în calcul această idee.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€