ÎPS Teodosie, directorul Școlii Doctorale de Teologie a Universității "Ovidius" din Constanța. FOTO: INQUAM PHOTOS / DANIEL STOENCIU

ÎPS Teodosie, directorul Școlii Doctorale de Teologie a Universității "Ovidius" din Constanța. FOTO: INQUAM PHOTOS / DANIEL STOENCIU

ÎPS Teodosie, directorul Școlii Doctorale de Teologie a Universității "Ovidius" din Constanța. FOTO: INQUAM PHOTOS / DANIEL STOENCIU

ÎPS Teodosie, directorul Școlii Doctorale de Teologie a Universității "Ovidius" din Constanța. FOTO: INQUAM PHOTOS / DANIEL STOENCIU

9 teze de doctorat coordonate de Teodosie, invalidate de CNATDCU pentru plagiat

Știri

24/05/2021

Plagiatul și lipsa onestității științifice se regăsesc printre criticile pe care Patriarhia Română i le aduce Înaltpreasfințitului (ÎPS) Teodosie într-un răspuns formulat la solicitarea acestuia de ridicare a Arhiepiscopiei Tomisului la rangul de mitropolie. 

Documentul, făcut public la finalul săptămânii trecute de G4Media, scoate în lumină problemele învățământului doctoral teologic ortodox de la Universitatea „Ovidius” din Constanța, unde Teodosie Petrescu este profesor universitar și director al școlii doctorale. 

E pentru prima dată când Patriarhia Română recunoaște public că într-o universitate care pregătește doctori în teologie ortodoxă există carențe sistemice care favorizează frauda academică. 

Replica Arhiepiscopului Tomisului la afirmațiile despre plagiatele din școala doctorală pe care o conduce a venit vinerea trecută, într-o conferință de presă.

„Eu nu am plagiat nimic… Nu sunt acuzat de plagiat. Pentru că a venit vorba, să vă spun despre ce-i vorba. La doctorat, cine-i acuzat? Nu persoana, [ci] calculatoru-i acuzat. Chiar am avut o întrunire la universitate… deci calculatorul nostru, care este identic cu cel de la CNATDCU, arată că nu este plagiat. Cei din Comisia Teologică [a CNATDCU], care nu sunt doar ortodocși, acuză plagiatul împotriva evidenței calculatorului. Ce e asta? E ceva cu totul tendențios”.  

Documente oficiale, dar și sursele din învățământul academic teologic ortodox pe care le-am consultat, indică mai multe încălcări grave atât ale legislației universitare, cât și ale eticii academice produse la Școala Doctorală de Teologie de la Universitatea „Ovidius”, unele constatate oficial  de către Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU): 

Plagiatele de la Teologia din Constanța

În cele cinci pagini prin care Patriarhia Română își justifică refuzul de a ridica Arhiepiscopia Tomisului la rang de mitropolie – și implicit pe ÎPS Teodosie la cel de mitropolit –, se regăsesc trei referiri distincte la educația doctorală. 

Arhiepiscopul Tomisului este profesor universitar, conducător de doctorate și directorul școlii doctorale din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă de la Universitatea „Ovidius” din Constanța. 

Lavinia Nanu, șefa serviciului de formare a resurselor umane din cadrul INMSS. Fotografie via Facebook

Cine-i formează pe formatori? Ministerul Sănătății lasă pregătirea practicienilor de medicină alternativă pe seama unor medici care practică „regresia în vieți anterioare”

Ministerul Sănătății pregătește o nouă lege pentru reglementarea medicinei alternative. La elaborarea ei a contribuit și o specialistă din sistemul public care practică „regresia în vieți anterioare”.

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani. foto: 11784053 | Electric © MingWei Chan | Dreamstime.com

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Prin prisma acestei funcții, ÎPS Teodosie este cel care are control total asupra școlii doctorale și a activității acesteia.

„Arhiepiscopia Tomisului înregistrează mai multe probleme de natură administrativă, economică, de disciplină canonică și educațională”, se precizează în documentul Patriarhiei, care face referire în mod punctual la natura acestora.

Cea mai gravă „problemă educațională” menționată în răspunsul Patriarhiei către ÎPS Teodosie relevă una dintre cele mai grave crize cu care se confruntă întreg mediul academic în ultimii ani: plagiatul masiv în tezele de doctorat, făcut sub coordonarea unor profesori care – conform legii – sunt răspunzători de calitatea lucrărilor științifice în baza cărora se acordă titluri de doctor. 

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Documentul rezumă, ca într-un rechizitoriu, chestiunile reprobabile constatate de către Comisia de Teologie a Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) în intervalul septembrie 2020 – ianuarie 2021 la școala doctorală condusă de ÎPS Teodosie. 

„În cadrul hotărârii sinodale nr. 1138/2021 privind raportul de activitate a Comisiei de Teologie din cadrul Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) pentru perioada septembrie 2020 – ianuarie 2021, s-a evidențiat că cele mai mari probleme, din punct de vedere al calității tezelor doctorale și al onestității științifice, se regăsesc la Școala Doctorală a Facultății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității Ovidius, Constanța (teze plagiate, teze conduse de profesori care nu au legătură cu disciplina pe care o predau și pentru care au expertiză academică, deficiențe de redactare a textului, incompleta și viciata folosire a bibliografiei, reluarea unor teme care au fost deja cercetate etc.)”.

Cele mai recente trei teze respinse

O serie de documente elaborate din iunie 2020 și până în prezent de către noul CNATDCU (2020 – 2024), pe care le-am consultat pe parcursul documentării, arată faptul că trei teze de doctorat coordonate de ÎPS Teodosie au fost invalidate de Comisia de Teologie. 

Una dintre atribuțiile esențiale ale CNATDCU, dincolo de analizarea sesizărilor de plagiat în teze de doctorat pentru care s-a acordat deja titlul de doctor, este de a valida tezele de doctorat abia susținute public. 

După susținerea publică a unei lucrări științifice, comisia de referenți propune acordarea titlului de doctor. 

CNATDCU funcționează ca un filtru care verifică și certifică valoarea și calitatea unei teze de doctorat și este organismul care aprobă sau respinge acordarea unui titlul de doctor propusă de către comisia de referenți. 

După ce certifică o teză, CNATDCU validează propunerea de acordare a titlului, iar ministrul acordă efectiv titlul de doctor prin emiterea unui ordin de ministru. 

În cazul în care CNATDCU consideră că o teză nu întrunește condițiile de originalitate sau de calitate academică, poate propune invalidarea lucrării și a propunerii de acordare a titlului de doctor venită de la comisia de referenți. 

Acest lucru s-a întâmplat în ultimul an în cazul a trei teze de doctorat coordonate de ÎPS Teodosie, care au fost susținute public pe 23 iunie 2020, respectiv 29 și 30 iulie 2020 și care au intrat ulterior în analiza CNATDCU. 

Totuși, Comisia CNATDCU le-a acordat celor trei doctoranzi posibilitatea de a-și reface lucrările științifice într-un interval de un an. 

Una dintre aceste teze invalidate pentru plagiat îi aparține unui doctorand admis în 2016 cu media 10,00 și cu bursă plătită de stat, potrivit datelor publice referitoare la activitatea Școlii Doctorale de Teologie Ortodoxă de la Universitatea „Ovidius”. 

Și alte șase teze mai vechi

Aceste trei teze de doctorat sunt cele mai recente lucrări coordonate de ÎPS Teodosie care au fost invalidate de CNATDCU. 

Alte șase teze coordonate de Arhiepiscopul Tomisului au fost invalidate de vechiul CNATDCU (2016 – 2020), dintre care una de două ori. 

Datele publice referitoare la activitatea Comisiei de Teologie a CNATDCU arată că cea mai mare problemă din perspectiva nerespectării standardelor de etică academică este la Școala doctorală de Teologie Ortodoxă de la Universitatea Ovidius din Constanța – care funcționează sub autoritatea eclezială a lui Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului. 

12 sunt tezele de doctorat susținute la Școala doctorală de Teologie Ortodoxă de la Constanța care au fost invalidate de CNATDCU în mandatul său trecut. 

Pe lângă cele șase coordonate de ÎPS Teodosie, alte patru au fost realizate sub îndrumarea profesorului preot Emilian Cornițescu, iar una sub îndrumarea profesorului preot Gheorghe Istodor. Pentru o altă teză respinsă nu am putut identifica îndrumătorul. 

Profesorul preot Gheorghe Istodor, pe care l-am contactat pentru a-i cere un punct de vedere, a închis telefonul brusc după ce i-am spus cine sunt și că aș dori să îi cer un punct de vedere. 

„Alooo, alo, nu vă mai aud. Sunt la volan, nu vă mai aud...”.

Ulterior, Istodor nu a mai răspuns la telefon. 

Școala Doctorală de Teologie Ortodoxă de la Universitatea „Ovidius” din Constanța are, până în acest moment, și două titluri de doctor retrase în mod definitiv pentru plagiat în urma unor sesizări depuse la CNATDCU. Ambele teze au fost coordonate de profesorul preot Nechita Runcan.  

Ridicola apărare a lui Teodosie și răspunsul unui reputat specialist

A doua zi după ce a fost făcut public documentul Patriarhiei Române prin care era respinsă solicitarea lui ÎPS Teodosie de ridicare a Arhiepiscopiei Tomisului la rangul de mitropolie, arhiepiscopul a organizat o conferință de presă pentru a para acuzațiile cuprinse în respectivul răspuns. 

Replica Arhiepiscopului Tomisului la afirmațiile despre plagiatele de la școala doctorală pe care o conduce sunt năucitoare: 

„Eu nu am plagiat nimic… Nu sunt acuzat de plagiat. Pentru că a venit vorba, să vă spun despre ce-i vorba. La doctorat, cine-i acuzat? Nu persoana, [ci] calculatoru-i acuzat. Chiar am avut o întrunire la universitate… deci calculatorul nostru, care este identic cu cel de la CNATDCU, arată că nu este plagiat. Cei din Comisia Teologică [a CNATDCU], care nu sunt doar ortodocși, acuză plagiatul împotriva evidenței calculatorului. Ce e asta? E ceva cu totul tendențios”.  

Profesorul Marian Popescu, fondatorul și directorul Centrului pentru Integritate Academică (CARFIA) al Universității din București, face o analiză devastatoare a declarației lui ÎPS Teodosie. 

Întrebat cum comentează declarația Arhiepiscopului Tomisului, profesorul Popescu arată faptul că înaltul prelat director de școală doctorală nu înțelege principiile minimale care fac dintr-o teză de doctorat o lucrare autentică, originală, dar nici pe cele care țin de modalitatea de verificare a unei teze de către CNATDCU.

„ÎPS Teodosie a intrat în atenția media și a opiniei publice prin vorbele și faptele sale în răspăr cu bunul-simț, cu umilința creștină. Culege netulburat ce-a semănat mânat de patimi mai lumești: doctorate plagiate. Declarația sa arată că – am aflat că deține un doctorat și în... muzică – este afon în cele universitare”.

Profesorul Marian Popescu a devenit cunoscut publicului larg după ce, în calitate de președinte al Comisiei de Etică a Universității din București, a anunțat verdictul de plagiat pentru teza premierului de atunci, Victor Ponta, verdict în răspăr cu toate încercările publice de salvare a lui Ponta de la o astfel de rușinoasă decizie. 

Popescu demontează ridicola încercare a lui ÎPS Teodosie de a se lepăda de orice potențială vină academică prin aruncarea acesteia pe un calculator. 

„Calculatorul pomenit e invocat în chestiuni de plagiat. ÎPS știe că și CNATDCU are unul identic. Dar nu cred că e vorba de calculator, ci de un soft. În capul Înaltpreasfinției sale, e o mică varză: e vorba de ceea ce se numește, destul de incorect, soft anti-plagiat care nu dă el, de capul lui, verdictul de plagiat, ci numai un Raport de similitudine, care apoi e analizat de experți pentru a stabili intenția și fapta plagiatului. 

Verdictul de plagiat este dat de o comisie nu de un... calculator. Pentru cineva care conduce o școală doctorală, îndrumă doctoranzi, e limpede că, în opinia sa, calculatorul este capabil de minuni. Încrederea Înaltpreasfinției sale în calculator e ca a băștinașilor care văd și aud prima dată muzica unui gramofon. Cum să nu crezi că e adevărat? 

Ridicolul, de care Înaltpreasfinția Sa nu se ferește, îi vine ca o cunună pe fruntea-i prea-sfințită. Căci el ne spune: vina o are calculatorul, el e «acuzat», nu doctorandul care a plagiat, nu coordonatorul său științific. Mai grav, poate, produce o discriminare privind membrii Comisiei de Teologie a CNATDCU («care nu sunt doar ortodocși».) Dar ce caută Înaltpreasfinția Sa în această funcție universitară?”, încheie retoric, profesorul Marian Popescu. 

Constanța în topul tezelor invalidate în Teologie

O sursă din Comisia de Teologie a CNATDCU susține că tezele de doctorat de la Constanța sunt analizate cu mare grijă pentru că acestea au avut în mod sistematic, în trecut, probleme de originalitate. 

„Tot ce vine de la Constanța pentru mine este suspect. Nu există o teză care să nu aibă conținut plagiat”, susține sursa, care a dorit să își păstreze anonimatul.  

Sursa a mai explicat că până la analiza calității și relevanței științifice, plagiatul este motivul pentru care sunt respinse, pe bandă rulantă, tezele elaborate la Școala Doctorală de Teologie Ortodoxă de la Universitatea „Ovidius” din Constanța. 

Statistica arată că cele mai multe teze respinse în intervalul 2016 – 2020 de Comisia de Teologie a CNATDCU – peste jumătate din total – au provenit de la Constanța: 12. 

În toate aceste 21 de cazuri, provenite de la școli doctorale în teologie din toată țara, nu s-a mai ajuns la acordarea titlului de doctor pentru că tezele au fost respinse imediat după susținerea publică, motivul respingerii fiind plagiatul în proporții considerabile, susțin surse din Comisia de Teologie a CNATDCU.

Totuși, unele teze de doctorat de la Comisia de Teologie au fost respinse în intervalul 2016 – 2020 și din pricina nivelului inacceptabil din punct de vedere calitativ, dar și pentru lipsa metodologiei de cercetare sau a conținutului științific original. 

„Plagiatele au fost sesizate după susținerea publică, care a implicat un test de similitudini, știindu-se, în plus, că tezele vor fi accesibile membrilor comisiei în format electronic. 

Vă dați seama care a fost situația înainte de 2016, când membrilor CNATDCU li se aducea un teanc de teze listate, asupra cărora aveau câteva minute să decidă…”, declara anul trecut un profesor de teologie, citat într-un articol în care relatam despre cum Patriarhul Daniel încercă să controleze componența membrilor ortodocși din Comisia de Teologie.

De unde vin problemele

Patru dintre cei zece conducători de doctorate de la Școala Doctorală de Teologie Ortodoxă de la Universitatea „Ovidius” din Constanța au în acest moment peste 20 de doctoranzi în coordonare, iar alți trei au mai mult de 12. 

Legislația în privința numărului de doctoranzi pe care îi poate îndruma un coordonator nu este armonizată, existând prevederi contradictorii. 

Legea nr. 1/2011 a educației naționale prevede că numărul studenților-doctoranzi care pot fi îndrumați simultan de către un conducător de doctorat se stabilește de către senatul universitar”.

Această prevedere a fost introdusă prin OUG nr. 92/2012, care a adus mai multe modificări la Legea educației, promovate în decembrie 2012 de guvernul Victor Ponta, la inițiativa ministrului Educației, Ecaterina Andronescu. 

În varianta inițială a Legii nr. 1/2011 era specificat faptul că un conducător de doctorat poate îndruma simultan maximum 8 studenți-doctoranzi, aflați în diverse stadii ale studiilor de doctorat”.

În Codul studiilor doctorale, adoptat prin HG nr. 681/2011, se păstrează și acum prevederea din varianta inițială a Legii educației, care spune că un coordonator poate îndruma simultan doar opt doctoranzi. 

Reglementarea contradictorie a numărului de doctoranzi nu se oprește, însă, aici. O serie de ordine de ministru al Educației au alte prevederi. 

Cel mai recent este Ordinul de Ministru nr. 3651/2021 privind aprobarea Metodologiei de evaluare școlilor doctorale, care prevede că, din numărul total de conducători dintr-o școală, ponderea conducătorilor de doctorat care pot coordona concomitent mai mult de opt doctoranzi, dar nu mai mult de 12, nu poate depăși 20%.

Această prevedere face referire la un criteriu în baza căruia vor fi evaluate toate școlile de doctorat într-un proces care ar trebui să înceapă în acest an. 

Totuși, legea este un act superior, deci prevederile ei „bat” dispozițiile din toate celelalte acte juridice.

Schimbări tardive  

Adina Ciugureanu, fosta directoare a Consiliului Studiilor Universitare de Doctorat (CSUD) de la Universitatea „Ovidius” din Constanța, a declarat că numărul maxim de doctoranzi pe care un conducător îi poate îndruma simultan a fost stabilit printr-o decizie a Senatului universitar și este de 20. 

Cifra este valabilă pentru toate școlile doctorale de la Universitatea „Ovidius” și  se regăsește în mai multe acte oficiale ale universității, precum Regulamentul instituțional de organizare și funcționare a programelor de studii universitare de doctorat. 

La Școala Doctorală de Teologie Ortodoxă de la Universitatea „Ovidius” din Constanța un număr de patru coordonatori au în acest moment în supervizare peste 20 de doctoranzi, încălcând prevederile hotărârii Senatului universitar, care limitează numărul maxim la 20. 

Cei mai mulți – 24 de doctoranzi – îi are profesorul preot Emilian Cornițescu. Următorul pe listă este ÎPS Teodosie, cu 23. 

Într-o analiză făcută în 2016 de cercetătorul Lucian Ancu, indiciile arătau că ÎPS Teodosie era coordonatorul cu cei mai mulți doctoranzi în coordonare din toată țară, indiferent de domeniu: 67. 

Adina Ciugureanu mai susține că, în acest moment, la nivelul CSUD se lucrează la un document nou, care va fi înaintat Senatului universitar spre aprobare, prin care numărul maxim de doctoranzi îndrumați de un coordonator va fi de 12. 

Prin această schimbare se încearcă, in extremis, reducerea numărului de doctoranzi per conducător pentru a îndeplini standardul inclus în metodologia de evaluare a școlilor doctorale care precizează că ponderea conducătorilor de doctorat care pot coordona concomitent mai mult de opt doctoranzi, dar nu mai mult de 12, nu poate depăși 20%.

Acest indicator nu este îndeplinit, în acest moment, de Școala Doctorală de Teologie Ortodoxă de la Universitatea „Ovidius” din Constanța, unde ponderea îndrumătorilor celor care au mai mult de 12 doctoranzi este de 70%. 

Cum stau lucrurile în universitățile prestigioase 

În universitățile performante din Occident, numărul doctoranzilor nu este reglementat prin vreun document juridic, ministerial sau universitar pentru că acolo primează calitatea în detrimentul cantității. 

În astfel de universități există coordonatori de doctorat care au avut de-a lungul întregii lor cariere universitare doctoranzi care pot fi numărați pe degetele de la o mână. Dincolo de munca de supraveghere a parcursului doctoral, respectivii profesori sunt  ei înșiși implicați în proiecte de cercetare care nu le lasă timp pentru altceva. 

În analizele făcute în legătură cu răspândirea plagiatului în mediul academic românesc, numărul mare de doctoranzi coordonați simultan – uneori de câteva zeci – se află printre cauzele principale. 

De altfel, este recunoscut faptul că responsabilitatea pentru apariția plagiatului în tezele de doctorat este mai mare în cazul coordonatorului decât a doctorandului. Totuși, până în prezent, cei care au plătit atunci când s-a descoperit că au lucrările științifice plagiate au fost doar doctoranzii, nu și îndrumătorii lor.

Notele de la admitere 

O altă problemă identificată în documentul de răspuns trimis de Patriarhia Română lui ÎPS Teodosie se referă la admiterea la doctorat:

„Admiterea la doctorat a unor candidați cu note sub 8,50 încălcând hotărârile Sfântului Sinod în acest sens (hotărârea sinodală nr.337/2010)”. 

Hotărârea Sinodului nr. 337/2010, potrivit site-ului Patriarhiei Române, stabilește că media minimă pentru înscrierea la concursul de admitere la doctorat este de 8,51 și definește, foarte clar, un algoritm de calcul al acesteia care ia în calcul performanțele candidatului la licență și la masterat.  

„Media de înscriere la concursul de admitere la doctorat (MAD) este calculată prin următoarea formulă: MAD = 70% din media ciclului de licență (media anului 1+2+3+4+media de licență: 5) + 30% din media ciclului de master (media anului 1+2+media dizertației: 3)”

Mai simplu spus, cine nu are cel puțin nota 8,51 rezultată din calculul stabilit de Sinodul Bisericii Ortodoxe, nu se poate înscrie la doctorat și nu poate susține examenul de admitere. 

Documentele de admitere la Școala doctorală de Teologie Ortodoxă de la Universitatea „Ovidius”, însă, și alte relevă alte date interesante. 

Toți candidații care s-au înscris și au susținut examenul de admitere în ultimii trei ani – format dintr-o probă scrisă și un interviu – au fost admiși. 

În ultimii trei ani, 97 de candidați au fost admiși la studiile doctorale – în urma a două sesiuni de admitere care au avut loc în lunile septembrie. În 2018 au promovat examenul 27 de candidați, în 2019 – 36, iar în 2020 – 34. 

La proba interviului din anii 2019 și 2020, toți candidații au obținut nota 10,00.

Statistica Patriarhiei

Un document oficial al Patriarhiei inventariază la nivelul țării – pe parcursul a 51 de pagini – 614 doctoranzi înregistrați în anul universitar 2018-2019 în cele nouă școli doctorale de teologie ortodoxă. 

Tezele acestor doctoranzi erau coordonate, atunci, de 85 de conducători științifici, media națională fiind de 7,22 doctoranzi/coordonator. 

Dintre acei 85 de coordonatori listați, o treime – 28, mai exact – depășeau la acel moment limita de 8 doctoranzi stabilită în Legea Educației din 2011 în varianta ei inițială. Anularea acestei restricții, în timpul guvernării Ponta, a permis ca cinci coordonatori de doctorate în teologie ortodoxă să aibă, în anul universitar 2018 – 2019, peste 20 de doctoranzi.  

În ansamblu, domeniul Teologie a ocupat, în intervalul 2016 – 2020, locul al patrulea în clasamentul titlurilor de doctor validate de CNATDCU în mandatul anterior – după Medicină, Economie și Filologie. 

Numărul noilor doctorilor în Teologie din perioada menționată (400) l-a depășit cu puțin pe cel din domeniile Sociologie și Științe Politice, respectiv Psihologie – și a fost aproape dublu față de cel înregistrat în cazul Științelor Juridice (220).

echipa pressone

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Share this