10 motive pentru care oamenii de afaceri se tem de impozitul pe gospodărie

Iulia Marin

Redactor

Reprezentanții Coaliției pentru Dezvoltarea României au susținut, miercuri, 24 mai, o conferință de presă pentru a atrage atenția asupra pericolelor introducerii prea timpurii a impozitului pe gospodărie.

PressOne a participat la conferință și vă prezintă zece argumente ale vorbitorilor „contra” acestui proiect al guvernului, inclusiv lipsa unui studiu de impact.

Pe scurt, despre impozitul pe gospodărie

Noul tip de impozit anunțat de Ministerul Finanțelor Publice, impozitul pe venit global, presupune depunerea unei declarații anuale de venit pe gospodărie – definită drept „grup de persoane fizice înrudite sau neînrudite care au un patrimoniu comun pe care îl administrează împreună”.

Asta înseamnă că impozitul nu se va mai reține din salariu, cum se întâmplă acum, când angajatorul îl virează la Fisc, ci va fi achitat de către fiecare gospodărie.

Specialiștii estimează că în România există circa 7 milioane de gospodării. Dacă proiectul intră în vigoare în 2018, așa cum a fost anunțat, fiecare gospodărie ar urma să depună o declarație de venit pe baza căreia să achite un impozit anual.

„Nu toți oamenii știu să completeze aceste declarații”

1. Nu e „sustenabil”. „De ce mediul de business nu e fericit cu această reducere de taxe? Problema noastră este de sustenabilitate. Vorbim despre un deficit bugetar, calculat de FMI, de circa 1,4% din PIB – 27 de miliarde de lei – dacă se elimină reținerea impozitului la sursă (n.r. – de către angajator).

Angela Roșca.

Vom priva bugetul de stat de numerar, pentru că o parte din acești bani nu se vor mai încasa niciodată, iar încasările efective se fac după 25 mai 2019 (n.r. – în contextul în care noua măsură ar urma să intre în vigoare în 2018).

Ne întrebăm: dacă acest impact bugetar este semnificativ, din ce va fi acoperit? Nu cumva din impozit progresiv și din controale fiscale agresive? Ne preocupă faptul că există discuții despre mărirea cheltuielilor în sectorul bugetar (n.r. – se referă la Legea salarizării unitare, care prevede creșterea salariilor pentru persoanele care lucrează la stat), fără discuții despre restructurări sau despre productivitate.” (Angela Roșca, Asociația Oamenilor de Afaceri din România – AOAR.)

De ce blochează Facebook conturi în România și ce se întâmplă când ești blocat

Orice persoană care devine influentă în reţeaua de socializare atrage un număr de "raportaci".

Studentă, caut chirie mică. Oferte: favoruri sexuale, uscătorii și garaje transformate

În numele unei verişoare fictive, am sunat şi umblat prin Cluj să găsim o garsonieră cu o chirie acceptabilă.

2. Viitorul sistem va costa mult mai mult. „A doua problemă e legată de costurile de administrare și cele tehnice ale sistemului. În ce măsură se poate face un calcul al administrării unui astfel de impozit? Vorbim despre 7 milioane de gospodării, conform Institutului Național de Statistică, dar pot fi mult mai multe, pentru că vorbim despre o gospodărie în mișcare: persoane care se căsătoresc, se nasc, mor. Este un proces în mișcare care trebuie administrat.” (Angela Roșca, AOAR)

Ionuț Sas.

3. Slaba capacitate tehnică a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). „Cred că știți că infrastructura IT a ANAF nu este într-o situație tocmai plăcută, dar, ca element suplimentar, aș vrea să împărtășesc faptul că toate aplicațiile de software sunt bazate pe cota unică.

Modificarea paradigmei presupune noi aplicații software. Vorbim de un sistem de colectare care la ora actuală nu este atât de eficient, iar dacă vorbim despre Persoane Fizice Autorizate (PFA), nu funcționează la cote optimale.”  (Ionuț Sas, Camera de Comerț Americană din România – AmCham)

Ruxandra Jianu.

4. Verificările – mai complicate. „Mai e o problemă care duce la îngreunarea luptei împotriva evaziunii. Vorbim despre 27 de miliarde de lei siguri. Statul îi colecta în fiecare an, se făceau controale și apăreau corecții. Acum, toți banii trebuie plătiți de 7 milioane de gospodării, lucru care va face verificarea mult mai complicată. 

ANAF are deja probleme pe zona de mare evaziune. În momentul în care se va disipa forța de control, și resursele materiale și umane se vor duce către problemele de colectare.” (Ruxandra Jianu, AOAR)

5. Riscul de a greși. „Nu toți oamenii știu să completeze aceste declarații, deci riscul de a greși fără cea mai mică intenție este foarte mare. Persoanele care greșesc vor avea stigmatul de a fi vrut să eludeze plata sau vor primi beneficiul îndoielii?” (Ruxandra Jianu, AOAR).

„Nu suntem pregătiți să economisim un an și jumătate”

Gabriel Sincu.

6. Impozitul, plătit din economii. „În comunism, știm cu toții, oamenii nu aveau treabă cu impozitul. Apoi, s-a introdus reținerea la sursă. În momentul în care oamenii se vor vedea cu acești bani (diferența dintre salariul brut și cel net), este greu de crezut că îi vor pune deoparte pentru impozite. Pentru a face treaba asta este nevoie de oameni pregătiți.” (Gabriel Sincu, Consiliul Investitorilor Străini)

„Nu suntem pregătiți să economisim un an și jumătate ca să ne plătim taxele.” (Daniel Anghel, Coaliția pentru Dezvoltarea României)

Carlos Sanz.

7. Termen de implementare – nerealist. „Un impozit, ca să fie acceptat, trebuie să fie inteligibil. Contribuabilul trebuie să știe care sunt consecințele fiscale ale actelor sale. Pentru fiecare schimbare este nevoie de pregătire internă. 

De bază ar trebui să fie facilitarea îndeplinirii obligațiilor fiscale de către contribuabil, educația fiscală, campaniile de informare, administrarea procedurilor, un sistem informatic nou, o procedură de control pusă la punct, prelucrarea declarațiilor, punerea la punct a recensământului.” (Carlos Sanz, Asociația Firmelor Spaniole din România)

Dan Manolescu.

8. Nu avem destui consultanți fiscali. „Rolul consultantului este de a ajuta contribuabilul să înțeleagă, să calculeze și să plătească taxele. În România sunt înregistrați 5.489 de consultanți, dintre care 4.101 sunt activi, 1.388 sunt inactivi, 15 sunt asistenți, 459 sunt societăți de consultanță fiscală, iar 17 sunt cetățeni străini.

Foarte mulți dintre cei care apar în evidențe sunt deja angajați în diverse companii, dar în realitate nu vor fi disponibili. 

Dacă ne uităm la distribuția lor pe județe, e o concentrație foarte mare în București – 2.781, dar avem 7 în Sălaj, 8 în Caraș-Severin etc.” (Dan Manolescu, Camera Consultanților Fiscali)

Daniel Anghel.

9. Creditele de la bănci, mai greu de obținut? „În măsura în care acest client al băncii, care trebuie să plătească taxe după un an și jumătate, trebuie să facă o rezervă, va induce un indicator de risc suplimentar, pentru că nu suntem obișnuiți să păstrăm banii pentru taxe un an și jumătate. Suntem obișnuiți cu sistemul de reținere la sursă.” (Daniel Anghel, Coaliția pentru Dezvoltarea României)

Florin Pogonaru.

10. Lipsa de predictibilitate. „Un lucru care trebuie schimbat este așa-numita capcană a salariilor mici și, uitându-ne la nevoia de a restructura modelul de creștere românesc, înțelegi de unde a apărut Legea salarizării unitare.

Este o lege absolut necesară. Problema e cum analizezi impactul și cum dozezi aceste lucruri având în vedere următoarea grijă: teoria ieșirii din capcana salariului mic presupune ca și consumul să se ducă în produse locale, nu de import. 

Cum se face corelarea acestei creșteri cu orientarea consumului către produse locale? 

Când ai creat aceste modificări, vii și adaugi încă o modificare în privința veniturilor, fără să știi ce efecte pot avea, vii și adaugi această completare peste ce ai făcut cu Legea salarizării unitare. 

(…) Ți-e frică. Pur și simplu, te uiți în țara asta și ți-e frică. Este toată această suprapunere de complexități care va face ca în mediul de afaceri să se instaureze frica.” (Florin Pogonaru, Coaliția pentru Dezvoltarea României)

*

Coaliția pentru Dezvoltarea României este o organizație apolitică și privată, care reunește 25 de asociații de business și 19 asociații afiliate. Printre membri se numără: Camera Americană de Comerț din România (AmCham), Asociația Oamenilor de Afaceri din România, Camera de Comerț și Industrie Româno-Britanică, Consiliul Investitorilor Străini și fundația Romanian Business Leaders etc.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€