1 Mai în anii '80: „După defilare, ne strângeam la pădure”

Raul Ștef

Redactor

Arhivele cu fotografii realizate pe peliculă sunt inestimabile din simplul motiv că un negativ nu poate fi multiplicat la fel de simplu, copy-paste, ca un fișier digital.

La Cluj, în 2010, pasionatul fotograf Tibori Szabó Zoltán, care este şi conferenţiar la Departamentul de Jurnalism al Universităţii „Babeş-Bolyai”, a reuşit să salveze şi să depoziteze la loc sigur arhiva cotidienelor clujene Făclia şi Igazság (Adevărul), care funcţionaseră în acelaşi imobil în perioada comunistă.

Formată din peste 30.000 de clişee făcute între 1960 şi 1990, arhiva Minerva, cum a fost denumită, este acum digitalizată și poate fi văzută gratuit aici.

Rătăcind prin această comoară documentară, am dat de un tag care mi-a stârnit curiozitatea: ce însemna „timpul liber” înainte de 1989 și, concret, ce se întâmpla de 1 mai?

Cercetătorul Remus Sida, vicepreședinte al Partidului Socialist Român, a rememorat, într-o discuţie amicală, „metodologia” zilei de 1 mai, în anii ’80.

1 mai 1986, pădurea Hoia, Cluj-Napoca. Sursa foto: Arhiva Minerva

„Ziua începea dimineața, la ora 8, când ne adunam cu toții în cartierul Mărăști, unde primeam pancarte, steaguri și ultimele informații de la secretarul de partid. La eveniment participau aproape toți angajații Institutului de Cercetare Chimică, la care lucram.

Nu era obligatoriu, dar, totuși, era recomandat. După defilare mergeam acasă, ne îmbrăcam de sport, ne urcam în mașină, dacă aveam mașină, și ne strângeam în pădurea Hoia sau în pădurea Făget”, povesteşte Remus Sida.

„Asta că nu se găseau mici și bere decât de 1 mai sunt povești. Nu este adevărat. Puteai să mănânci fără probleme la Chios sau la alte restaurante. Acuma, sigur, pentru bețivi nu e destul niciodată, iar prin gardul viu de lângă Chios mai găseai doi-trei din ăștia, morți de beți… Mie nu-mi plac bețivii.”

1 mai 1986, pădurea Hoia, Cluj-Napoca. Sursa foto: Arhiva Minerva

„Eu jucam des fotbal în parcul Babeș, cu prietenii. Odată, când urma să aibă loc o vizită de-a lui Ceaușescu, împreună cu vreo 3-4 colegi am ales să mergem în parc, să facem un fotbal, iar după, să bem o bere la Chios.

Mentorat cu Sorin și Diana Gadola: 1.600 de euro pentru sfaturi alimentare, „deparazitări” și clisme. Administratorul clinicilor THC: „Nu vreau să fiu asociat cu diverse lucruri, dacă se întâmplă ceva”

Reporterul PressOne încearcă să facă mentorat cu soții Gadola și să se trateze de alergia la ambrozie în „clinica” THC din București. Constată că e prea scump. E sunat de administratorul medical al „clinicilor”, care se dezice imediat de patronul său.

Naționalismul extremist care acaparează și istoria: exemplul Slovaciei

În timp ce Slovacia comemorează cea de-a 80-a aniversare a revoltei naționale slovace, moștenirea acesteia este rescrisă pentru a servi agendei naționaliste de astăzi.

Prin urmare, am lipsit de la defilare chiar în ziua în care a venit Ceaușescu. A doua zi, secretarul de partid ne-a anunțat tăierea a 10% din salariu… deci disciplină. Eu nu-s nostalgic, dar vremurile alea au fost pentru mine… Eu sunt generația timpului”, mai spune vicepreşedintele socialist.

1 mai 1988, pădurea Hoia, Cluj-Napoca. Sursa foto: Arhiva Minerva

Judecând după aparenţe, 1 mai pare a fi o zi închinată micilor care se perpelesc printre macarale argintii. De fapt, este vorba despre o sărbătoare internațională, preluată de regimurile comuniste, dar născută din visul american.

În 1872, circa 100.000 de muncitori din New York, majoritatea din industria construcţiilor, au cerut reducerea timpului de lucru la 8 ore. Acesta a fost începutul unei serii de proteste pe întreg cuprinsul Americii.

După 22 de ani, la 28 iunie 1894, Congresul SUA adopta o lege care stabilea această dată ca sărbătoare legală. Așa că, de peste 100 de ani, de 1 mai muncitoresc se sărbătorește munca… mai puțină.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€