Zoltan Bereczki, co-fondator și co-CEO al Synerb, despre Green Growth: Prin ecoturism, poți sprijini o comunitate doar prin faptul că achiziționezi produse și servicii locale

Redacția

Societatea civilă a jucat, de-a lungul timpului, un rol esențial în modelarea unui viitor mai bun pentru România. Prin programe care au pornit de jos în sus, actorii ei au demonstrat că transformarea durabilă vine din implicarea directă în comunități și din puterea exemplului. Fie că este vorba despre educație, implicare civică, mobilizare în situații de criză, dezvoltare economică, ONG-urile românești au contribuit la o Românie mai solidară și mai echitabilă. Această serie de articole pune în lumină poveștile unora dintre ele, evidențiind impactul lor asupra societății.

Un sprijin esențial pentru aceste organizații a venit din partea Romanian-American Foundation, care, prin investițiile sale în inițiative de lungă durată, a înțeles importanța unei implicări susținute pentru organizațiile care luptă pentru schimbare.

Însă poveștile care urmează reprezintă, de fapt, o mărturie a puterii pe care o au cetățenii atunci când se implică pentru binele comun.

***

În România, din punct de vedere turistic, se întâmplă (și) lucruri bune. Unul dintre lucrurile bune se numește „ecoturism”, însă ecoturismul nu a apărut din neant, ci datorită câtorva proiecte de succes și a unor organizații care îl fac să arate tot mai apetisant, atât pentru românii care iubesc natura, cât și pentru comunitățile locale. El devine, astfel, nu doar un mod de a călători, ci și un mod de viață pentru tot mai mulți români din tot mai multe regiuni ale țării.

Iar aici intră în scenă programul „Dezvoltarea destinațiilor de ecoturism”, care accelerează crearea destinațiilor ecoturistice și gândește în perspectivă, sprijinind înființarea unei rețele de astfel de destinații la nivelul întregii țări. Finanțatorul strategic al programului este Romanian - American Foundation (RAF).

Și nu se oprește aici. Dincolo de contribuția la dezvoltarea economică a comunităților locale și de conservarea naturii, programul finanțat de RAF este și mai ambițios de-atât și își propune poziționarea României ca destinație importantă pe harta ecoturismului. Nu întâmplător, în 2012, România a fost prima țară europeană care, prin contribuția Asociației de Ecoturism, a dezvoltat o metodologie națională pentru a evalua și desemna destinații ecoturistice.

Foto: ID 175803005 © Calin Stan | Dreamstime.com

Iar lista numelor cu rezonanță sustenabilă devine tot mai încăpătoare. „Dezvoltarea destinațiilor de ecoturism” în România este un program integrat și dezvoltat împreună cu Fundația pentru Parteneriat (coordonator și partener strategic) și cu Asociația pentru Ecoturism din România (partener pentru asistență tehnică), alături de experți în diverse domenii. Pe listă apare și Fundația Friends for Friends (FFFF), care, începând din 2019, s-a implicat alături de destinații în procesul de comunicare și de marketing.

Iar acum, punctul culminant al acestui program ambițios care pare construit din straturi tot mai complexe: în martie 2022, Asociația Synerb Venture Catalyzer s-a alăturat programului de ecoturism cu o componentă antreprenorială, programul Green Growth. Programul sprijină consolidarea managementului destinațiilor ecoturistice din program (Țara Hațegului – Retezat, Colinele Transilvaniei, Băile Tușnad și Împrejurimi, Ținutul Zimbrului, Țara Dornelor, Eco Maramureș și Pădurea Craiului), prin asistență tehnică personalizată și incubare a afacerilor.

Pentru că am vrut să aflăm detalii despre programul „Dezvoltarea destinațiilor de ecoturism” și despre componenta antreprenorială Green Growth, am vorbit cu Zoltan Bereczki, co-fondator și co-CEO al Synerb, despre cât de bine stă România la capitolul „ecoturism”, comparativ cu alte țări europene.

Cine-i formează pe formatori? Ministerul Sănătății lasă pregătirea practicienilor de medicină alternativă pe seama unor medici care practică „regresia în vieți anterioare”

Ministerul Sănătății pregătește o nouă lege pentru reglementarea medicinei alternative. La elaborarea ei a contribuit și o specialistă din sistemul public care practică „regresia în vieți anterioare”.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Când a început povestea Synerb și cum ați descrie în câteva cuvinte activitatea Synerb și viziunea organizației?

Istoria noastră organizațională a pornit de la câteva întrebări simple pe care ni le-am pus înainte să fondăm Synerb. Cum putem sprijini mai bine sectorul de impact? Cum putem mobiliza resursele necesare și cum putem dezvolta soluții prin care să sprijinim mult mai bine organizațiile din sector? Prin „impact”, mă refer la acei antreprenori care fac business din pasiunea de a crea oportunități pentru oamenii dintr-o comunitate marginalizată sau la ONG tinere, ambițioase și vizionare, dar fără resurse. 

Suntem trei cofondatori, fiecare cu peste 20 de ani de lucru diverse organizații internaționale și în diverse regiuni: România, India, Filipine și câteva țări Europa de Est. Noi, ca profil, am lucrat mult în dezvoltarea și finanțarea unor afaceri de impact sau ONG-uri care creează, cu preponderență, soluții economice în comunitățile vulnerabile. 

Munții Bucegi din satul Peștera, România. Foto 5098091 © Marius Scarlat | Dreamstime.com

Am vrut, la un moment dat, pur și simplu să ne folosim talentul și experiența într-un cadru care să ne ofere mai multă libertate de a produce rezultate, mai ales în zonele sau domeniile subdezvoltate în România. Căutam mai multă libertate de a decide și de a dezvolta proiecte mai cu sens și moduri mai eficiente de lucru. Mulți oameni simt asta pe la mijlocul carierei. În 2019, lucrurile s-au așezat și am distilat misiunea noastră, aceea de a „Cataliza impactul antreprenorilor sociali și al ONG-urilor vizionare din România”. 

De atunci, am lucrat cu peste 200 de oameni, liderii sau managerii unor organizații de impact, după cum arată și raportul nostru de impact pe 5 ani.   

Înțeleg că Green Growth este componenta antreprenorială mai nouă (începând din martie 2022) a programului „Dezvoltarea destinațiilor de ecoturism”, care are deja o vechime de mai bine de zece ani. Ce v-a motivat să implicați Synerb în programul de dezvoltare a destinațiilor de ecoturism în România? 

Cei de la Romanian-American Foundation (RAF) se gândeau să diversifice sprijinul acordat acestor ecodestinații, printr-o componentă de dezvoltare organizațională și de antreprenoriat pentru acele unități de management ale ecodestinațiilor, ceea ce s-a și întâmplat ulterior prin proiectul Green Growth. 

Noi, la vremea respectivă, eram deja conștienți de valoarea ecoturismului. Știam că poate fi o soluție economică viabilă în comunitățile preponderent rurale, mici și medii. E un lanț întreg economic care poate fi dezvoltat atunci când o ecodestinație face treabă bună și aduce ecoturiști într-o zonă. Un element important al ecoturismului este că cea mai mare parte a banilor rămân în comunitate – mai mult de 70%.

În acest context, am stat câteva luni să planificăm, cu atenție, un traseu pentru proiectul nostru, discutând cu toți oamenii implicați în proiect. Avantajul pe care noi l-am avut această etapă, dar și ulterior în implementare, a fost că am avut o relație de maximă transparență și încredere cu echipa RAF. Există o vorbă care spune că soluțiile bune se nasc atunci când poți discuta onest despre probleme și oportunități. 

Care sunt avantajele pe care ecoturismul le oferă comunităților locale și ce pune „pe masă” ecoturismul pentru românii dornici să petreacă o săptămână sau două de concediu în România?

Ecoturismul făcut bine îți oferă mai multe lucruri, mai ales dacă vii din orașele mari, din malaxorul traficului și al responsabilităților. Realmente poți sprijini o comunitate locală doar prin faptul că achiziționezi produse și serviciile din lanțul scurt. Plătești artizani, ghizi, experiențe locale, mici antreprenori.

Felul ăsta de turism mai are și o componentă de nostalgie. Ecoturismul este și o întoarcere în timp. Mulți dintre noi încă avem o „memorie rurală” pe care o redescoperim vizitând o casă veche, un meșter local, parfumul unei căpițe de fân. Este o întoarcere în amintiri, pentru că din viețile noastre, trăite la oraș, toate aceste lucruri au dispărut. Iar dacă această experiență este cuplată și cu niște servicii de calitate – cazare bună, o masă decentă, o excursie cu un ghid „profi”, te întorci din vacanță mai legat de acel loc și puțin mai centrat. 

Foto: ID 319089134 © Cristianzamfir | Dreamstime.com

Apoi, mai este un aspect: natura și conservarea ei în Parcurile Naturale din arealul acestor ecodestinații. Este greu să apreciezi natura și beneficiile ei, să dezvolți un simț al datoriei față de mediu și patrimoniul natural dacă nu ieși din oraș. Natura este o experiență care te poate echilibra. Turismul de masă are grijă să stai în confort maxi, poate uneori chiar avem nevoie de asta, însă ecoturismul te scoate puțin din confort, iar apoi te răsplătește pentru efortul tău. 

Cât de bine stă România la capitolul „ecoturism”, comparativ cu alte țări europene, cum vedeți viitorul ecoturismului în România și cum vedeți posibilitatea de a extinde programul Green Growth la alte destinații din România sau din regiune? 

Încă este mult de lucru, dar sunt foarte multe comunități în care turismul intern, responsabil, poate fi crescut. În acest domeniu de nișă există consens. Nu trebuie să țintim o creștere infinită. Știm cu toții problemele pe care le generează turismul în masă, chiar și în anumite locuri din România. Deci viitorul trebuie să fie unul echilibrat. 

Poate soluția este să multiplicăm aceste ecodestinații, care, fără doar și poate, stimulează economiile locale, mai apoi să continuăm acest efort, deja început, de comunicare amplă, agregată și clară despre aceste ecodestinații. Unii turiști clasici chiar pot fi convertiți sau stimulați să redescopere ecoturismul. Trebuie, desigur, crescută și calitatea serviciilor, iar asta e o problemă ce se poate rezolva doar în timp. 

După cum ziceam la început, așteptările se schimbă. E un „shift” generațional și de mentalitate, mai ales în occident. A crescut nișa de turiști responsabili și nișa celor care vor experiențe autentice. Sunt mult mai mulți oameni cărora le pasă de componenta de sustenabilitate: cum călătoresc, unde îmi las banii, ce mănânc, cum afectez o comunitate. 

Tinerii, de asemenea, par a fi mult mai sensibili și deschiși la aceste aspecte. Varii date arată o creștere semnificativă pe nișa de ecoturism, undeva între 20-34% creștere pe an (Worldmetrics, Statista, UNWTO). În plus, în foarte multe sondaje, peste 80% dintre respondenți zic că sunt interesați de „turismul responsabil”. E un trend deci. 

O mică istorie: Adunarea Generală a Națiunilor Unite a desemnat anul 2002 ca Anul Internațional al Ecoturismului, iar ulterior agenția  „UN Tourism” (UNWTO), a participat, împreună cu Ministerul Turismului, la o serie de seminarii despre ecoturism. De atunci, s-au întâmplat multe lucruri. Asociația de Ecoturism din România a dezvoltat un sistem de certificare în ecoturism. Au apărut ghiduri, platforme de promovare, strategii naționale în ecoturism. RAF a finanțat programul pilot de dezvoltare a ecodestinațiilor, împreună cu Fundația pentru Parteneriat. Anul 2027 a fost declarat, printr-o rezoluție ONU, anul internațional al turismului sustenabil și rezilient. Viitorul, așadar, la fel ca în multe domenii, este orientat spre un turism mai sustenabil, din care face parte și ecoturismul. 

Pentru publicul larg: cum funcționează procesul de incubare a afacerilor în cadrul programului Green Growth? Ce înseamnă, de fapt, incubarea afacerilor?

În Green Growth nu incubăm doar afaceri, ci consolidăm, cum ziceam, și organizațiile care îngrijesc aceste ecodestinații – e un proces mixt de construire a capacității, în paralel cu incubarea unor start-up-uri în cadrul organizațiilor. 

Un proces de incubare înseamnă să pui pe masă un proces prin care un om, în acest caz un manager de ecodestinație, poate porni o mică afacere sau demara niște ramuri de business care să aducă bani organizației. Suportul, de cele mai multe ori, este un mix de mentorat și resurse concrete. Lucrăm împreună să decantăm ideile bune de afaceri. Le testăm pe piață. Colectăm feedback de la clienți. Ne uităm după capital. Sprijinim primii pași operaționali. Evaluăm cum merge implementarea. Ajustăm modelul financiar. Ca idee, noi am scris un articol detaliat despre procesul de incubare și cum ar trebui un antreprenor să aleagă un incubator. 

Foto: ID 178087145 © Taviphoto | Dreamstime.com

Care sunt principalele obiective pe care vă propuneți să le atingeți prin intermediul programului Green Growth până la finalul acestuia, în martie 2025, și cum le măsurați? Când și cum știți că v-ați atins scopul?

Rezultatele noastre trebuie să se vadă în rezultatele organizațiilor sprijinite. Avem o listă de indicatori esențiali la care ne uităm. Cum merg afacerile pe care le încep? Ce proceduri implementează? Cum fac „fundraising” și ce rezultate obțin? Cum lucrează echipa mai bine? Ce arii de servicii dezvoltă și ce impact au în ecodestinație? Au fost ecodestinații în care am lucrat cu managerii ca să dezvoltăm o serie de servicii de consultanță în ecoturism pe care ei le oferă unor clienți locali. În alte locuri prototipăm câteva produse tradiționale, reinterpretate, care să fie testate pe piața locală. Toate aceste rezultate care provin din munca noastră directă le măsurăm la nivel de ecodestinații. 

Programul Green Growth va contribui la consolidarea managementului celor șapte destinații de ecoturism (incluse în programul RAF, adică Băile Tușnad, Eco Maramureș, Pădurea Craiului, Colinele Transilvaniei, Țara Dornelor, Țara Hațegului – Retezat, Ținutul Zimbrului), printr-un program personalizat de asistență tehnică și incubare a afacerilor. Ce înseamnă asistența tehnică personalizată pe care o oferiți destinațiilor pentru a le consolida managementul? Concret, cum funcționează această asistență tehnică?

În primul rând, noi lucrăm împreună doar pe chestiunile critice și esențiale din organizația ta. Cu alte cuvinte, facem doar lucruri care te ajută direct pe tine, ca lider sau organizația în ansamblul ei. Lucrul împreună îl începem după ce facem o analiză profundă de nevoi, mai apoi alegem împreună domeniile de sprijin. 

Să vă dau un exemplu.  Să zicem că ai trei probleme: prima, nu atragi finanțări, ca ONG. A doua problemă: echipa ta simte că organizația stă în loc. A treia, de ceva timp vă gândiți cum ați putea demara un mic business. Un proces adaptat poate însemna că facem împreună un „crash-course” pe scriere de proiecte sau dezvoltăm un sistem de strângere de fonduri. Pe partea de cultură organizațională, te ajutăm să planifici un retreat organizațional, „ca la carte”, pe care uneori îl facilităm chiar noi, în cadrul căruia să-ți rezolvi măcar o parte din problemele critice. Pe ideile tale de business lucrăm împreună pentru a face câteva prototipuri sau servicii test. 

Treaba asta durează vreo 6-12 luni. Între timp, cineva de la Synerb stă cu tine în tot acest proces. Avem sesiuni regulate de „Executive Advisory” (consultanță executivă), găsim resurse împreună, scriem proiecte, evaluăm feedback-ul clienților, dacă este vorba de un mic business.  

În concluzie, scopul nostru final este ca liderul să acționeze, nu doar să „înțeleagă” sau să „învețe”, iar pentru asta lucrăm, colaborăm pe o perioadă mai lungă de timp. Rezultatul final, bineînțeles, este ca organizația să devină cât mai autosustenabilă: să aibă resurse suficiente și ulterior impact. 

Cum evaluați impactul programului Green Growth asupra comunităților locale din destinațiile de ecoturism?

Asta este o discuție amplă, pentru că, de fapt, impactul este evaluat de oamenii care dezvoltă ecodestinațiile. Și noi vedem rezultatele lor: sunt ecodestinații unde în câțiva ani numărul turiștilor „eco” s-a dublat sau triplat. În alte locuri, pentru că aceste organizații au făcut eforturi extraordinare de a stimula dezvoltarea serviciilor ecoturistice conexe (de exemplu, formarea unor ghizi), a crescut durata medie a sejururilor de la o zi, la două, trei zile. Sunt ecodestinații în care a crescut substanțial numărul membrilor din rețeaua de operatori în ecoturism sau numărul unităților certificate de Asociația de Ecoturism din România. 

Foto: ID 61408504 © Taviphoto | Dreamstime.com

Avem, așadar, impactul cuantificabil. Dar mai e și partea mai puțin vizibilă a lucrurilor, pe care nu ai cum să o măsori, dar simți că se schimbă direcția vântului, dacă îmi permiteți. Contactul cu turiștii responsabili îmbogățește și turistul, și gazda. Sunt oameni care, în timp, se reîntorc acasă pentru că „se mișcă lucrurile” și aduc și bani în comunitate. Sunt locuri în care vezi că apare un soi de speranță. Sunt multe autorități care simt valul schimbării și investesc în infrastructura locală. 

Care sunt principalele provocări cu care se confruntă destinațiile de ecoturism din România, în dezvoltarea lor?

Noi suntem, din principiu, construiți ca să vedem mai degrabă oportunitățile de dezvoltare și avem un optimism așa, cum să zic, mai realist. E o atitudine fără de care nu ne putem face treaba și care ne ține pe direcție. Dar nu umblăm cu ochii închiși. Vedem lipsa de speranță, sărăcia, gândirea pe termen scurt, atunci când nu există oportunități concrete la nivelul oamenilor care trăiesc într-un loc. 

Prima problemă de depășit ar fi cum să formezi o rețea puternică, o rețea care să creadă într-o viziune de dezvoltare a unei ecodestinații. Apar, mai ales la început, tot felul probleme de cooperare, ca peste tot, între oamenii și instituțiile care ar putea dezvolta ecoturismul într-un loc. Norocul ecodestinațiilor este că managerii aceștia au un tact extraordinar și beneficiază de suportul unor parteneri excepționali, cum sunt cei de la Fundația pentru Parteneriat, AER, Romanian-American Foundation, alături de sprijinul nostru de la Synerb. 

O altă provocare pe care o vedem sunt practicile de business care, pe termen lung, nu ajută o comunitate, chiar dacă niște oameni, pe termen scurt, fac bani din asta. Intervenții fără cap asupra mediului natural. Zgomotul și deșeurile. Gândiți-vă numai la explozia de business-uri de închiriat ATV-uri în rural, lipite de parcurile naționale. Sau că unele servicii sunt mediocre: mâncarea sau spațiile de cazare. Le vedem. Însă rolul nostru la Synerb nu este să ne pronunțăm asupra acestor lucruri, fie că ne plac sau nu. Ca să miști acul, ai nevoie de o conversație amplă, inclusiv cu autoritățile, apoi să creezi alternative și să aduci resurse în comunitate. 

Cât timp durează pentru ca o comunitate să se transforme în bine, în direcția ecoturistică? Care sunt ingredientele necesare și cine sunt actorii cheie, cum colaborați cu actorii locali (autorități, comunități, antreprenori) din aceste destinații și cât de receptivi sunt oamenii la un astfel de program ca cel pe care îl gestionează RAF, Synerb și partenerii lor?

Aici răspunsul e simplu. Ani de zile, cu toată lumea la masă.

Semnalele unei strategii bune pentru comunitate? Aplicarea strategiei. Un mic eveniment comunitar, un traseu refăcut, un nou traseu de cicloturism, un brunch comunitar, un program educațional, o campanie de promovare locală, activități de interpretare, un obiectiv de patrimoniu revitalizat, că tot povesteam de programul MKBT, ș.a.m.d. 

Ce sfaturi ați avea pentru tinerii antreprenori care doresc să se implice în dezvoltarea de proiecte de ecoturism?

Sfaturi nu am, doar câteva cuvinte de încurajare. Să dezvolți servicii ecoturistice este o muncă grea, dar e un domeniu care îți poate aduce multă satisfacție. Foarte mulți antreprenori din domeniu, cu care noi am vorbit, în pofida provocărilor, au un tonus bun și sunt optimiști. Mulți sunt pasionați de natură sau se simt legați intim de locul în care încep ceva. Ca oportunitate de afacere, este o nișă încă neacoperită. Realmente este loc pentru mai multe servicii de calitate.

Acest material este susținut de Romanian American Foundation și face parte din campania «Collective Actions - Learning from 15 years of RAF programs», dedicată organizațiilor partenere pe care fundația le sprijină și prin care realizeaza programe în România.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€