Pregătiri înaintea unui meci istoric: Vulturul Țaga - Standard Nima. Fotografii: Raul Ștef

Vulturul Tiki-Țaga

Suntem sub Dealul Ascuțit, între comunele Geaca și Țaga, pe un drum căruia multe planetare și telescoape i-au căzut victime de-a lungul istoriei.

Grație stăpânirii de sine și a unei temeinice cunoașteri a codului rutier, foto-automobilistul Raul se strecoară elegant printre gropi. Una se cască pe aproape jumătate din șosea. Nu reușește să ne răstoarne, dar ne schimbă postul de radio.

Ne aducem aminte de serialul ăla care ne teroriza în adolescență – The Outer Limits:

„We are controlling transmission. If we wish to make it louder, we will bring up the volume. If we wish to make it softer, we will tune it to a whisper. We will control the horizontal. We will control the vertical.”

Ce vreți de la noi? Un jingle ne liniștește: „Radio Someș, respect înainte de toate”. Decât respect?, vorba lui Ilie Dumitrescu.

În dreapta se înșiră bălțile de pescuit din Țaga, iar intrarea în parcul din sat se face printr-o semeață poartă maramureșeană.

Noi căutăm stadionul din localitate, unde Vulturul Țaga urmează să joace cu Standard Nima, în liga a cincea, zona Gherla.

Vulturul e cea mai slabă echipă din România. N-a mai câștigat un meci din campionatul trecut și are o linie de clasament dezastruoasă; 16 înfrângeri din 16 partide, golaveraj 20-125!

O recoltă aproape la fel de slabă au cei de la Recolta Chiuza (Bistrița-Năsăud), care au pierdut ultima dispută din campionat cu 15-0.

În Bihor, într-un eșalon superior (Liga a patra), Victoria Avram Iancu traversează o cruntă depresie – 15 meciuri fără vreun punct.

Vulturii „pleșuvi” din Țaga nu și-au mai luat zborul din primăvara lui 2015. În seria lor joacă și Vulturul REAL Fundătura, Vulturul Mintiu-Gherlii sau Vulturul Bunești, specii mai adaptate, care, din când în când, și-au mai privit de sus adversarii.

Legea o face oricum Avântul Bizonii Recea Cristur, lider în clasamentul zonei.

Stadionul e la ieșirea spre Buza. S-au făcut vestiarele, o tribună de vreo 150 de locuri, chiar și nocturnă. În locul gazonului e însă un câmp semănat. Cu iarbă, sperăm noi.

Va mai dura ceva până aici se va putea juca fotbal. Între timp, poți veni în week-end să te așezi în tribună și să asculți cum crește iarba.

Ne întoarcem în Țaga. Întrebăm pe cineva unde ar putea juca Vulturul. Ne ghidează spre Centrul de Informare Turistică. Izbucnim în râs, dar chiar există așa ceva.

Ne salvează un șofer de microbuz: „Veniți după mine, Vulturul joacă la Năsal, în satul vecin!”

Legătura strânsă dintre o bacterie cu domiciliul stabil într-o grotă (Brevibacterium linens) și brânza de Năsal, pusă la maturat acolo, a produs una dintre cele mai tulburătoare experiențe gastronomice, ca gust, dar mai ales ca miros.

Ajungem într-un final la terenul de joc, în același timp cu unul dintre jucătorii de la Standard Nima. Se dă jos dintr-un BMW, deja echipat, tricou roșu, șort alb, și își aprinde o țigară.

În spatele uneia dintre porți îi recunoaștem pe Vulturii noștri. Ne așteptăm să dăm peste o oaste dezolantă, mereu în retragere, dar întâlnim o gașcă veselă, cu psihicul la înălțime.

Vestiarul Vulturilor din Țaga până la finalizarea stadionului cu nocturnă.

Adică, totul depinde din ce perspectivă privești lucrurile. Dacă întorci clasamentul, Țaga e pe locul 1.

„Aolio, avem și presă la meci! Filmați aici! Noi patru avem 250 de ani împreună. Hai, Dudule, bagă viteză, că te vede nea Puiu!”, zice unul dintre jucători.

Dudu atinge suta în 5 secunde, când se așază pe cântar. Nu crede că va intra în vederile selecționerului.

Dudu își ajută un coechipier să prindă plasele porților.

Vulturii întorc clasamentul: „Așa suntem lideri, detașat. Ce să zicem, ne-au pișcat arbitrii! Cum ne apropiam de victorie, cum fluierau împotriva noastră.”

Le amintim că etapa trecută au pierdut cu 8-0 la Bonțida. Pentru toate există însă circumstanțe atenuante. S-au prezentat doar 10.

Extrema stângă, un puști de 16 ani, a păstrat amintiri teribile de la acel meci:

„Când m-am uitat prima oară în public am văzut un țigan îmbrăcat în mireasă. Până mi-am revenit, era 4-0 pentru ei. Apoi, când m-am uitat a doua oară, l-am văzut pe unul că-mi făcea semne cu o bâtă. Ce să zic, am înțeles mesajul și mi-am văzut de ale mele pentru tot restul meciului.

Era o sărbătoare locală, poate se pregătesc pentru Electric Castle. Greu, presiune mare, nu suntem obișnuiți să jucăm în fața unui public numeros. Am cedat la mare luptă.”

Gazonul impecabil de la intrarea în Năsal.

Șeful de post din Țaga, Liviu Ungurean (50 de ani), joacă mijlocaș central. Cum instituția numărului 10 a suferit grave atingeri în ultimul deceniu, omul își ia o geacă de piele peste tricou și se îndreaptă spre banca de rezerve: „Mă bag a doua repriză, când o să rămână vreunul fără suflu”.

Șeful de post din Țaga e arma secretă a Vulturilor.

Apoi încheie procesul-verbal: „Deci în echipa asta sunt numai jucători din Țaga, așa cum la Bilbao sunt numai basci. La altele, îi aduc cu microbuzele din Cluj, Dej sau Gherla, n-au nici o legătură cu echipele pe care le reprezintă.”

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Se oprește și arată spre unul dintre coechipieri: „Ăsta-i o fiară! Ia uite-l cum își leagă rotula! Batem azi!”. De la încălzire, cineva răcnește, după o execuție complet ratată: „Trag p… în piciorul tău!”

Se bat niște țăruși de lemn în spatele porților, pentru a prinde plasele. Un cetățean de la primărie aduce legitimațiile de joc. Le ține într-o plasă pe care sunt imprimate chipul și surâsul președintelui Iohannis. Nu e nevoie să ni se reamintească mereu că am luat plasă.

Aflăm că patrimoniul echipei e alcătuit din exact trei mingi, și că toate „îs omologate și verificate metrologic”.

Lipit de teren e un ogor lucrat cu sârg, deci nici o șansă ca mingile să se piardă.

Decarul de la Nima a jucat până în sezonul trecut la Țaga. E luat în primire. „Trădătorule care ești trădător!”

S-a săturat de atâtea umilințe și de faptul că trebuia să facă naveta de la Gherla pe drumul bombardat. „Eu nu-mi mai rup mașina în gropile astea pentru voi. Dar, dacă mai luați doi jucători buni, din toamnă mă întorc”, promite mijlocașul.

„Merem în rai că n-am bătut pe nimeni”, spune un pensionar responsabil cu securitatea. Are o vestă pe spatele căreia scrie mare: Comisar!

Se așază pe o băncuță de lemn lângă doamna doctor, ce speră să facă minuni cu o sticlă de apă de doi litri și un șprei pe care-l va folosi numai în situații de urgență.

Lângă ei, șeful de post, ce vrea să avanseze pe firul unei anchete: „Bă, cine tot intră cu tractorul pe teren?”. „Păi unu cu tractor!”, i se răspunde. Exactly, my dear Watson!

Meciul poate să înceapă. Gazdele se așază într-un 4-1-4-1. Iată echipa de start: Liviu Mărginean – Cătălin Fodor, Simion Pădurean, Adrian Blăjan, Adi Beder – Vlad Pădurean – Paul Pop, Viorel Lucaci, Marius Pop, Bogdan Blăjan – Răzvan Moldovan.

Vulturii umblă cu cioara vopsită. Dacă, de pe margine, se strigă, „Hai cu tiki-taka!”, în teren se pune în scenă varianta adaptată – Tiki-Țaga, toate mingile pe sus. „Nu cadeeee!”

În fața apărării, Dudu nu se implică în niciun duel aerian. E sub demnitatea lui să lovească mingea cu capul, se ferește tot timpul. E penalizat de pe margine: „Dudule, ce-s cu mișcările astea de balerină? Ce tot întorci curu la adversar? Fundul, pardon!”.

Vine corectura: „E corect, că fund are numa oala.”

Dudu e certat de coechipieri după ce dă o pasă la adversari. (Îmi amintesc de vremurile în care jucam fotbal. Mă porecliseră Balerina, dintr-un motiv care-mi scapă, iar colegului meu de bandă îi ziceau Mireasa.)

Dintr-odată, Dudu îmi devine simpatic. Tot el izbucnește: „Ce, bă, numa io greșesc aici?” De pe bancă se fac precizări: „Bine că nu s-a luat gol, că-l băgau puțin și la mămică-sa.”

De cealaltă parte, pe un scaun de pescuit, cu o șapcă în cap, stă gânditor un nene trecut de 50 de ani. Pare că știe mai multe decât toată lumea prezentă la meci.

Face pe antrenorul, pe comentatorul, pe analistul. În orice caz, Standard Nima e mult sub standardele sale.

Știți antrenorii care mai fac câte-o preluare cu călcâiul când mingea ajunge în spațiul tehnic? Așa și Ferguson din Nima. L-am văzut lovind o minge cu capul fără să se ridice de pe scaun, iar basca nici nu i s-a clintit. Pe jucătorul cel mai apropiat de locul său l-a torturat toată prima repriză.

– Bă, da’ faci și tu o preluare ca lumea?

– Da, sigur, e ușor de pe margine!

– Lasă, bă, că vii aici lângă mine, la pauză, să vezi cât de ușor e!

– Bine, bă, bag p… în el de fotbal, scoate-mă!

După primele 45 de minute a fost 1-1, iar Vulturul a ratat două ocazii mari pe final. În cele 15 minute de pauză, băieții de la Nima s-au înjurat între ei, un bizar team-building.

Spiritele s-au mai calmat, iar atacantul lui Standard și-a aprins o țigară. Portarul de la Țaga l-a imitat. Când s-a repus mingea în joc, goalkeeperul se apropia vertiginos de chiștoc. N-a mai apucat să-și termine ideea, că vârful oaspeților l-a pedepsit: 1-2 și prima victorie a sezonului pentru Țaga se îndepărta din nou.

Pe băncuță s-a făcut liniște, până la apariția lui Petrică, un susținător important. „Ceva vești?”, „Am luat 5 crapi!”, „La ce?”, „La rimela”, a curs dialogul.

S-a trecut la bârfe și la viața extrasportivă a jucătorilor. „Ăla nu o fost azi-noapte la disco, dar frații Grimm sigur au fost henț!”.

Se ia decizia ca după meci să nu se mai meargă la bufet, pe motiv că ne aflăm în postul Paștelui. Imediat vine însă o indicație contradictorie, când doi „vulturi” își iau o pauză de hidratare pe margine: „Ușor cu apa, că nu mai intră berea după”.

Intră și șeful de post. Joacă la mijloc, lângă Viorel. Ambii sunt născuți în ’65, e o lună distanță între ei. Viorel a jucat la juniorii lui „U” Cluj în aceeași echipă cu Muzsnay, dar i-a prins și pe Sabău sau Pojar, mai tineri.

Vio ia un galben și se enervează pe arbitru. În Liga a cincea, un avertisment costă 5 lei, sumă care trebuie achitată imediat după meci. La 4 galbene stai o etapă și plătești o amendă de 40 de lei, în timp ce șapte galbene te costă o mică avere, 80 de lei.

„Dă-i, bă, banii, să-și ia medicamente”, avea să comenteze Viorel la finalul jocului.

Dar să revenim la joc. La 3-1, Ferguson din Nima s-a dezlănțuit. „Așa, așa, așa, țesătură de pase. Țese, țese, țese, și suveica, și fuiorul. Așa, dom’ arbitru, sigur că da. Da, bă, la nivelul ăsta nici n-are rost să ne faultăm.”

Unul dintre jucătorii săi turba, iritat că aude mereu vocile colegilor care-l stresează și nu-l lasă să gândească. „Ce tot șut, șut, șut? Mai tăceți în p… mea din gură.”

E aprobat de pe margine: „Dorele, lasă-i, bă, să joace în p… mea, tot o dai cu șut, șut, șut…” Dorel se liniștește.

Se face 4-1 pentru Standard Nima, scor cu care se și termină partida.

La plecare, doi fotbaliști de la Nima discută aprins cum poți scoate din mașina de spălat albul mai alb la un șort alb. După 17 meciuri, palmaresul Vulturilor rămâne imaculat în dreptul victoriilor.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...