Orașul care ar putea fi: „Noua Casă” și rateul regenerării urbane

Programul „Noua Casă”, devenit funcțional din 15 august, a mărit pragul de finanțare pentru apartamente de bloc la 70.000 de euro și pe cel de achiziție a imobilelor construite sau consolidate cu cel mult cinci ani înainte la 140.000 de euro.

Deși sumele mai mari vin ca un beneficiu pentru multe persoane care își pot cumpăra acum locuințe cu confort sporit, programul finanțat parțial de stat ar fi putut juca un rol activ în regenerarea urbană a zonelor aflate în stare de degradare din centrul orașelor.

În 2018, în București existau 4905 locuințe aflate în proprietatea Primăriei Municipiului bucurești și în administrararea Administrației Fondului Imobiliar (AFI). La acestea se adaugă 220 de garaje, 3249 de curți și terenuri, dar și 851 de spații cu altă destinație. Unde sunt ele amplasate și cine beneficiază de ele rămân informații restricționate publicului, datele fiind toate deținute de AFI.

Bogdan Suditu, expert în politici de locuire, urbanism și amenajare teritorială, continuă să explice, la pas, prin centrul Capitalei, care ar fi trebuit să fie contribuția programului Noua Casă la reconstrucția Bucureștiului, dacă s-ar fi luat în calcul și obiectivele orașului, și ce rol pot juca autoritățile locale pentru a profita de oportunitățile pe care le oferă zonele centrale în procesul de regenerare urbană și dezvoltare durabilă.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea scrie de două ori mai mult decât acum. Vrei să ne ajuți?

Donează