VIDEO. Examene fraudate în centre de formare profesionale acreditate de stat, care eliberează diplome recunoscute în întreaga Uniune Europeană

Alina Zibrițchi

Examenele pentru cursurile de formare profesională organizate de două centre din București și Iași, acreditate de ministerele Educației și Muncii și care au derulat contracte de milioane de euro cu instituții ale statului, sunt fraudate de către cursanți cu ajutorul formatorilor. 

Pregătirea care ar trebui să ateste competențele dobândite, desfășurată exclusiv online, este doar o formalitate, iar într-un caz semnalat redacției PressOne, numărul real al orelor parcurse nu coincide cu cel menționat pe certificatul de absolvire. 

Cele două centre – menționate în Registrul național al furnizorilor autorizați – oferă, contra cost, diplome recunoscute atât în România, cât și pe întreg teritoriul Uniunii Europene pentru calificări precum analist financiar, contabil, educator specializat, expert în achiziții publice, infirmier sau expert în accesarea fonduri europene. 

„5 steluțe pe Google” pentru „un EXAMEN UȘOR”

La începutul lunii ianuarie, Fundația Centrul de Formare APSAP a desfășurat examenul pentru absolvenții cursului de contabilitate. Testarea s-a desfășurat online și a constat în două etape: un test grilă, format din nouă întrebări, și prezentarea unui proiect pe care cursanții l-au pregătit din timp, pe baza modelelor primite de la formatori.

Examenul a durat aproximativ 50 de minute, timp în care participanții au rezolvat testul grilă și și-au prezentat proiectele. În total, 23 de cursanți au fost evaluați în cadrul examenului, fiecare dintre ei având în jur de trei minute la dispoziție pentru a-și prezenta proiectul.

Examenul pentru absolvenții cursului de contabilitate a fost coordonat de Mirela Brașoveanu, administratoare la Fundația Centrul de Formare APSAP. 

Conform profilului său de LinkedIn, Brașoveanu a absolvit Facultatea de Litere din cadrul Universității din București și a urmat un program de masterat în domeniul studiilor culturale/teorie critică și analiză. 

La începutul examenului, înainte de a face prezența, Mirela Brașoveanu i-a încurajat pe participanți să ofere „5 steluțe pe Google” pentru „un EXAMEN UȘOR”. 

La doar câteva minute după ce mesajul a fost pus pe chatul conferinței, administratoarea a deschis secțiunea de recenzii a contului de Google al Fundației Centrul de Formare APSAP și a început să menționeze persoanele care lăsaseră deja comentarii. 

Un videoclip ajuns în posesia PressOne arată cum recenziile pozitive pentru Fundația Centrul de Formare APSAP apar în timp real și sunt scrise de persoanele prezente la examen.

„Oameni buni, minutele alocate au expirat. Eu vreau să vă mulțumesc fiecăruia dintre dumneavoastră pentru cuvintele faine. O să și partajez imediat ecranul, așa cum am promis. Să știți că, în paralel cu examenul acesta, se mai desfășoară și alte examene și o să trecem și prin recenziile colegilor rapid”, a spus Mirela Brașoveanu la începutul examenului, sugerând astfel că, la Fundația Centrul de Formare APSAP toate examenele încep cu aceeași solicitare.

După ce a terminat de citit comentariile, Mirela Brașoveanu a anunțat începerea examenului și a pornit înregistrarea pe platforma Zoom, anunțând ulterior „comisia de la minister”.  

EXCLUSIV. Dezvirginarea psihică - metoda prin care Ion Duvac, psihologul „meseriaș”, își abuza sexual clientele și le recomanda sex anal în loc de terapie. 19 femei îl acuză pe Duvac de hărțuire sexuală și tentativă de viol

Cunoscutul psiholog Ion Duvac, fost membru în Comisia de Deontologie și Disciplină a Colegiului Psihologilor din România și fost angajat al serviciilor de informații, e acuzat de alte 19 femei de tentativă de viol, agresiune, hărțuire sexuală și abuzuri terapeutice, mascate sub formă de terapie, prin tehnici revoltătoare

VIDEO. Cum a scăpat Lia Savonea un interlop de închisoare în timp ce era asociată cu rudele lui în afaceri imobiliare

O decizie a unui complet prezidat de judecătoarea Lia Savonea a rămas timp de 12 ani un secret în cariera acesteia. 

Bogdan Fârşirotu, fondator şi preşedinte al Fundației Centrului de Formare APSAP, a transmis pentru PressOne că solicitarea Mirelei Brașoveanu nu a avut nicio incidență asupra evaluării propriu-zise: „Evaluarea este realizată exclusiv în baza criteriilor obiective stabilite prin lege”. 

Bogdan Fârșirotu, fondator şi preşedinte al Fundației Centrului de Formare APSAP, participă el însuși la unele dintre întâlnirile online organizate de asociația sa. FOTO: Facebook, Centrul de Formare - APSAP

Acesta a mai adăugat că „un astfel de moment colocvial anterior examenului are, în principal, rolul de a detensiona atmosfera și de a reduce nivelul de stres inerent în contextul unei evaluări a competențelor”.

Examene „supravegheate” de două specialiste externe furnizorului

Unul dintre participanții la examen a explicat pentru PressOne că nota finală obținută de cursanți reprezintă media dintre testul grilă și prezentarea proiectului: „Am avut 20 de subiecte și a trebuit să alegem cinci dintre ele pe care să le rezolvăm. A fost un fel de lucrare practică pe care a trebuit să o prezentăm”. 

Deși cursanții au avut doar două-trei minute pentru prezentarea lucrării practice, așa cum a menționat și Mirela Brașoveanu la începutul examenului, lucrările acestora se aflau deja pe masa comisiei de evaluare. 

Această comisie a fost formată din trei persoane: două reprezentante externe furnizorului de formare profesională și un angajat al Fundației Centrul de Formare APSAP.

Cele două specialiste sunt Simona Dedu, directoare la Inspecția Muncii, și Magdalena Stancu, inspectoare superioară la Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Ilfov, ambele înscrise în Lista de specialiști pe domenii ocupaționale ai Comisiei de Autorizare a Furnizorilor de formare profesională a Municipiului București, aflată în subordinea Agenției pentru Plăți și Inspecție Socială a Municipiului București.

Acestea aveau obligația de a se asigura că examenul nu este fraudat.

În realitate, niciuna dintre ele nu a reacționat la mesajul prin care Mirela Brașoveanu cerea „5 steluțe pe Google” pentru „un EXAMEN UȘOR”.

Activitatea centrelor de formare profesională este reglementată de Ordonanța nr. 129/2000. 

Legea prevede că examenele de absolvire trebuie să verifice în mod real dobândirea competențelor profesionale, să fie susținute în fața unor comisii din care fac parte specialiști externi furnizorului și să se desfășoare sub coordonarea și monitorizarea comisiilor de autorizare aflate în subordinea Ministerului Muncii, cu implicarea Ministerului Educației și Cercetării.

Agenția pentru Plăți și Inspecție Socială a Municipiului București a transmis pentru PressOne că „în lipsa unor elemente concrete și verificabile, nu este posibilă identificarea situației invocate”, argumentând astfel imposibilitatea de a formula un „punct de vedere fundamentat” în legătură cu modalitatea de desfășurare a examenelor organizate de Centrul de Formare APSAP. 

„Seriozitatea actului de evaluare nu se bazează pe o singură formalitate, ci pe un ansamblu de mecanisme cumulative”, a adăugat, de partea cealaltă, Bogdan Fârșirotu, președintele Centrului de Formare APSAP.

150 de ore doar pe hârtie

Absolvenții cursului de contabilitate care au fost evaluați în ianuarie și-au primit certificatele de absolvire la începutul lunii martie. Documentele sunt semnate de directorul APSAP, Bogdan Fârșirotu, și menționează atât numele Ministerului Muncii, cât și pe cel al Ministerului Educației și Cercetării.

Conform certificatului de absolvire ajuns în posesia PressOne, cursanții ar fi parcurs un program cu o durată de 150 de ore, dintre care 50 de ore de pregătire teoretică și 100 de ore de pregătire practică. În realitate, așa cum susține o sursă, „orele de pregătire trecute pe certificatul de absolvire nu coincid cu orele făcute în realitate”. 

Certificatul de absolvire eliberat absolvenților APSAP, care menționează 150 de ore de pregătire pentru calificarea "contabil"

Studenții au avut întâlniri online, cu o durată de trei ore, pe parcursul a cinci zile, susține aceeași sursă. „Am avut lecțiile video, sesiunile live și materiale suport. Nici măcar datele de contact ale formatorului nu le-am primit”, susține cursantul APSAP care a contactat redacția PressOne.

Cursanții au avut la dispoziție 90 de materiale video, care au avut în medie 20 de minute per videoclip, ceea ce înseamnă aproximativ 30 de ore. Pregătirea din timpul întâlnirilor și parcurgerea integrală a materialelor video ajunge, cumulat, la doar 45 de ore, nicidecum la 150 de ore, așa cum este trecut pe certificatul de absolvire.  

Cunoștințele dobândite ca urmare a pregătirii teoretice și a parcurgerii efective a materialelor video ar fi trebuit testate tocmai prin examenul de evaluare. 

Ion-Ovidiu Pânișoară, doctor în Științele Educației și profesor universitar la Facultatea de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității din București, a explicat pentru PressOne că, în România, lecțiile înregistrate video sunt foarte populare, mai ales pentru că nu verifică nimeni în mod real competențele obținute de absolvenții centrelor de formare profesională. 

„Există un fel de complicitate între cel care furnizează un curs și cel care îl primește. România este țara diplomelor. Centrele de formare știu că studenții au nevoie doar de diplomă, iar studenții știu că trebuie să plătească pentru ea”, a declarat Pânișoară.

***

În România, acreditarea în domeniul formării profesionale nu se acordă unui întreg centru, ci fiecărui curs în parte organizat de acesta. 

Chiar dacă un centru este autorizat ca furnizor de cursuri de formare profesională, diplomele care atestă un anumit tip de calificare pot fi eliberate doar pentru programele autorizate. 

Autorizarea se face pentru o perioadă de patru ani, iar un factor care ar putea duce la suspendarea acesteia este rata de promovare a cursului. 

În catalogul cu oferta APSAP pentru anul 2026 sunt menționate 21 de cursuri acreditate. Bogdan Fârșirotu, președintele centrului, susține că nu deține o statistică centralizată distinctă privind rata de promovare la nivelul centrului. Acesta a precizat însă că, în ultimii patru ani, procentul de finalizare prin examen a procesului de formare este de aproximativ 80%.

La solicitarea PressOne, Agenția pentru Plăți și Inspecție Socială a Municipiului București a precizat că, în ultimii patru ani, Fundația Centrul de Formare APSAP a fost verificat de 22 de ori, însă comisia „nu a constatat nicio neregulă”.

6,6 milioane de euro din contractele cu statul

În ultimii nouă ani, APSAP a avut peste 9.000 de contracte cu statul pentru servicii de formare profesională, în valoare de 6,6 milioane de euro, conform datelor de pe platforma SICAP – serviciul electronic de achiziții publice. 

Autoritățile contractante cu cele mai mari contracte în ultimul an sunt Universitatea Politehnica București, Primăria Chișcani, Primăria Bușteni, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Cluj-Napoca și Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj-Napoca.

Într-un punct de vedere transmis redacției PressOne, Bogdan Fârşirotu, preşedintele Centrului de Formare APSAP, susține că, „din perspectiva finanțării, datele noastre arată că ponderea banilor publici în activitatea APSAP este una marginală (aproximativ 7%), în special dacă ne raportăm la cursurile organizate în format online”.

Centrul de formare oferă și cursuri pentru persoane fizice. În medie, cursurile APSAP îi costă pe cursanți între 1.200 și 2.400 de lei și constau din cinci întâlniri online și acces, timp de trei-șase săptămâni, la lecții video înregistrate, pe care cursanții le pot parcurge „în ritm propriu”. Una dintre condițiile obligatorii pentru înscrierea la un curs autorizat este deținerea unei diplome de bacalaureat.

Subiecte oferite înainte de examen și teste alese „aleatoriu”

În octombrie 2025, la Centrul de Formare Aprendis, care funcționează ca marcă a companiei Euroasia SRL din Iași, s-a desfășurat examenul pentru cursul de analist financiar. Cursanții au primit răspunsurile la subiectele pentru examen cu câteva zile înainte de testarea propriu-zisă, conform unuia dintre absolvenții școlii, care a contactat redacția PressOne.

„Examenul a fost fraudat, noi, studenții, primind subiectele rezolvate anticipat. Mai mult, ne-a fost și oferită posibilitatea de a alege subiectul «ales aleatoriu»”, susține absolventul Centrului de Formare Aprendis. 

Conform descrierii de pe site-ul centrului, cursul este destinat atât celor care lucrează deja în companii sau antreprenorilor, cât și începătorilor. „Un curs de analist financiar te va ajuta să începi o carieră în analiza financiară, să avansezi pe poziții strategice în companii sau să-ți deschizi propria afacere în domeniul consultanței financiare”, se arată în descrierea cursului. 

Cu doar trei zile înaintea examenului, studenții au primit pe un grup de WhatsApp cinci variante de teste deja rezolvate. Acestea erau numerotate de la 1 la 5. 

Testele deja rezolvate și numerotate corespunzător, care au ajuns la cursanți cu câteva zile înainte de examenul propriu-zis

„În timpul examenului ni s-a spus să alegem un număr de la 1 la 5. Și când s-a ales cifra 2, aceasta a coincis cu numărul subiectului 2 pe care l-am primit cu trei zile mai devreme”, susține absolventul Aprendis.

Într-un punct de vedere transmis redacției, Centrul de Formare Aprendis a susținut că, în acest caz, „a fost vorba despre o eroare umană izolată a unui formator colaborator”, care s-a întâmplat dintr-o „regretabilă confuzie a fișierelor”. De asemenea, compania a adăugat că va dispune reinstruirea tuturor formatorilor de la toate cursurile autorizate. 

Deși examenul a avut loc în octombrie, absolvenții Aprendis nu și-au primit încă certificatele de absolvire. În schimb, compania le-a eliberat un certificat care atestă competențele dobândite. 

Cursul de analist financiar a durat șase săptămâni și s-a desfășurat doar în zilele de weekend. În total, cursanții au urmat 42 de ore de curs, potrivit sursei PressOne.

„Numărul de ore la cursurile de formare este aprobat prin dosarul de autorizare și este menționat atât în certificatul de absolvire, cât și în suplimentul descriptiv, unde este detaliată și structura acestora pentru partea teoretică și partea practică”, susține Centrul de Formare Aprendis în punctul de vedere transmis redacției PressOne.

„Poate să ne ofere 10, deoarece nu-l doare mâna”

Evaluarea cursanților Aprendis s-a făcut de către comisia de examinare formată din trei specialiști în finanțe. Concret, examenul a fost monitorizat de doi specialiști externi furnizorului de formare profesională, înscriși în lista de specialiști pe domenii ocupaționale ai Comisiei de Autorizare a Furnizorilor de formare profesională a Județului Iași, și un specialist din cadrul Centrului de Formare Aprendis.

Toți absolvenții au primit note mai mari de 9,00, așa cum arată un tabel ajuns în posesia PressOne. Absolventul care a contactat redacția a explicat că nota finală reprezintă media dintre nota la examen și nota obținută la un proiect care a trebuit predat înainte de examen.

Notele obținute de absolvenții cursului de Analist financiar susținut la 14 octombrie 2025, la centrul de formare Aprendis

„Pentru a intra în examen a fost nevoie să facem și un proiect. Profesorul ne-a spus că, dacă ne dorim 10 pentru proiect, el poate să ne ofere 10, deoarece nu-l doare mâna. El a recunoscut că a dat o singură dată nota 7 pentru proiect unui cursant care a trimis ceva total pe lângă subiect, pentru că a trimis măcar ceva”, susține absolventul Centrului de Formare Aprendis. 

În punctul de vedere transmis redacției PressOne, Centrul de Formare Aprendis, a menționat despre calitatea actului educațional că „rămâne prioritatea noastră, fiind reconfirmată constant de recenziile pozitive ale cursanților, care pot fi consultate public atât pe Google, cât și pe pagina noastră de Facebook”.

Rata de promovare este de aproximativ 95%

Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială a Județului Iași a transmis într-un răspuns pentru PressOne că, la data de 5 aprilie 2026, erau acreditate un total de 460 de cursuri ale mai multor centre de formare profesională din județul Iași. La Centrul de Formare Aprendis au fost efectuate 24 de verificări în ultimii patru ani, însă nu au fost constatate nereguli.

Instituția a transmis că a demarat „procedura de monitorizare a furnizorului SC Euroasia SRL” ca urmare a întrebărilor adresate despre corectitudinea derulării examenelor de evaluare organizate de Centrul de Formare Aprendis.

La Aprendis, rata de promovare a cursanților este de aproximativ 95%, „ceea ce indică un nivel constant ridicat al rezultatelor obținute de cursanți”, susține centrul de formare într-un răspuns trimis către redacția PressOne.

Centrul de Formare Aprendis oferă cursuri pentru persoanele fizice „interesate de schimbarea carierei sau de dezvoltarea de competențe specifice”, așa cum se arată pe site.

Conform datelor din Monitorul Oficial, compania Euroasia SRL a fost înființată în anul 2008, iar în cei 18 ani de activitate a avut peste 20.000 de cursanți. În 2024, a avut o cifră de afaceri de peste 2,5 milioane de lei și un profit de peste 900.000 de lei. Unicul asociat și administrator al firmei este Cristian Ciobanu, care mai deține și firma APRENDIS SRL, înregistrată în 2023, care  a raportat anul trecut zero cifră de afaceri și datorii de aproximativ 8.000 de lei. 

Cristian Ciobanu, fondator și manager Aprendis.
FOTO: LinkedIn

Conform datelor de pe platforma SICAP – serviciul electronic de achiziții publice –, și Centrul de Formare Aprendis are contracte cu statul. Totuși, valoarea acestora este mult mai mică decât în cazul APSAP. În ultimii 10 ani, centrul de formare a încasat peste 280 de mii de euro din 593 de contracte atribuite direct. 

Cele mai mari contracte au fost atribuite firmei Aprendis în ultimul an de către Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Iași, Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Spiridon” Iași, Spitalul Județean de Urgență Bistrița, Spitalul Județean de Urgență „Sfântul Pantelimon” din Focșani și Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iași.

În anul 2026, Aprendis are 42 de cursuri, la un preț care variază între 350 și 1.970 de lei. 

Toate aceste cursuri sunt autorizate de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, dar și de Ministerul Educației și Cercetării. Patruzeci și unu dintre ele se desfășoară online, inclusiv cele de prim ajutor, infirmieră sau arme și muniții.

Singurul curs care se ține fizic este cel de servant pompier. 

„Ar trebui o verificare strictă, care să confirme competențele dobândite”

Conform Registrului național al furnizorilor autorizați, în România sunt peste 700 de entități care desfășoară cursuri de formare profesională. Acestea au rolul de a asigura reconversia profesională, perfecționarea și specializarea adulților pentru a se integra sau reintegra pe piața muncii. 

Ion-Ovidiu Pânișoară, doctor în Științele Educației și profesor la Universitatea din București, susține că pe piața din România există atât furnizori serioși, cât și furnizori care oferă doar diplome, lucru datorat lipsei unei reglementări clare a centrelor de formare profesională.

„Ar trebui să existe o verificare care să stabilească prezența acelor oameni și faptul că chiar au parcurs materia de studiu. Apoi ar trebui o verificare strictă, care să confirme competențele dobândite”, explică profesorul.

Profesorul Ion-Ovidiu Pânișoară atrage atenția asupra unei lipse clare de reglementare a centrelor de formare profesională. FOTO: Contul personal de Facebook

Legea include sub noțiunea de „furnizor de formare profesională” atât firme, cât și ONG-uri, instituții publice sau chiar persoane fizice autorizate. 

Reglementarea acestui tip de serviciu educațional este împărțită între mai multe autorități: Ministerul Muncii are rolul principal de coordonare a sistemului și gestionează procesul de autorizare și control, în timp ce Ministerul Educației și Cercetării intervine în special în zona standardelor și a certificării. Un rol esențial îl are și Autoritatea Națională pentru Calificări, care gestionează registrul calificărilor și aprobă standardele ocupaționale pe baza cărora sunt construite cursurile.

Deși coordonarea este centrală, autorizarea efectivă se face la nivel local, prin comisii județene de autorizare. Acestea funcționează sub autoritatea Ministerului Muncii și sunt formate din reprezentanți ai mai multor instituții, inclusiv agențiile pentru plăți și inspecție socială, ai inspectoratele școlare, ai agențiile pentru ocuparea forței de muncă, precum și reprezentanți ai patronatelor și sindicatelor.

Ion-Ovidiu Pânișoară a declarat pentru PressOne că apariția centrelor de formare profesională într-un număr atât de mare se datorează, în primul rând, cererii: „Există profesii care au nevoie de diplome pentru a putea avansa în funcții. Se referă inclusiv la funcționarii publici sau chiar cadrele didactice cărora li se cer diferite cursuri. Și, bineînțeles, oameni care vor să se reprofileze sau își deschid afaceri”.