Vicepreședinte al Academiei Române: "Ia amploare o nouă amenințare – înstrăinarea pământului"

Iulia Marin

Redactor

Academicianul Cristian Hera (82 de ani), vicepreședinte al Academiei Române și președinte al Secției de Științe Agricole a acestui for, a ținut, vineri, 18 noiembrie, un discurs în care a tras un semnal de alarmă cu privire la „înstrăinarea pământului românesc”.

În discursul intitulat „Pledoarie pentru sol. Elogiu slujitorilor pământului românesc”, Cristian Hera a făcut apel către Parlament și către Guvern să conserve terenurile agricole ale țării.

PressOne vă prezintă fragmente din discursul academicianului Cristian Hera, precum și contextul în care survine pledoaria sa.

*

„Pământul țării noastre este binecuvântat!”

Doamnelor și domnilor,

Vă mulțumesc pentru faptul că mulți dintre dumneavoastră m-ați sprijinit, de-a lungul anilor, ca să ajung astăzi să rostesc acest discurs de recepție în Academia Română. Datorită activității desfășurate în cercetarea științifică, în general, și a științei solului, în special, îngăduiți-mi să afirm că pământul reprezintă veșnicia omenirii!

Spun acest lucru fără rezerve, pentru că solul, de fapt, este o arhivă a istoriei planetare, este un martor fidel al trecutului și prezentului și este de fapt o carte deschisă pentru pentru viitor!

Este, fără îndoială, unul dintre principalii piloni de susținere ai agriculturii. Solul, de fapt, este baza existenței vieții terestre. Deși reprezintă numai 29% din suprafața planetei Pământ, iar apele au 71% din această suprafață – motiv pentru care planeta noastră este numită și Planeta Albastră –, totuși, suprafața terestră realizează 95% din producția agroalimentară, iar apele, care reprezintă 71%, ne oferă numai 5% din necesarul de hrană.

Pământul țării noastre este un pământ binecuvântat. Țara noastră dispune de un procent de 28% de soluri fertile și foarte fertile, în timp ce, la nivel planetar, aceste soluri ocupă ceva mai mult de 10%, iar solurile sărace și foarte sărace – 60%. Jumătate din solurile României sunt din această categorie.

Datoria noastră este să îl păstrăm, mai ales că sunt o serie de schimbări majore asupra solului, iar presiunea vine din schimbările climatice globale.

Interviu. La 27 de ani, românul Richard Abou Zaki este jurat la „Chefi la cuțite” și cel mai bun chef din Italia: „Am preparat un meniu de șase feluri pentru Regina Elisabeta”

La doar 27 de ani, în 2024, în cadrul galei dedicate excelenței în arta gastronomică de la Milano, Richard Abou Zaki a fost declarat cel mai bun chef din Italia. Asta după ce, la vârsta de 23 de ani a primit o stea Michelin pentru talentul său în bucătărie. 

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

În plus, 33% din suprafața globală a solului este supusă deșertificării; eroziunea – care este inamicul numărul 1 – duce la dispariția a 5 până la 7 milioane de hectare pe an, iar această suprafață se amplifică datorită faptului că anual, la nivel mondial, dispar aproximativ 7 milioane de hectare de pădure.

Doamnelor și domnilor,

Spuneam că presiunea populației este o presiune majoră. Primul miliard de locuitori pe Terra a fost înregistrat în 1804. Al doilea miliard, după 123 de ani, în anul 1927, iar următorul miliard, în 1960 – s-a realizat în numai 33 de ani.

Să nu uităm că, în 2011, populația Globului a atins 7 miliarde de locuitori, adică în creștere cu 4 miliarde numai în 51 de ani, ceea ce înseamnă mai puțin de 13 ani pentru creșterea cu un miliard a populației de pe Terra. Și, iată, ajungem în anul 2050 la peste 9 miliarde de locuitori!

Doamnelor și domnilor, această populație trebuie hrănită – trebuie produsă mâncare, concomitent cu creșterea populației la nivel global!

Iată de ce datoria noastră este să păstrăm, să conservăm pământul, să aibă o capacitate din ce în ce mai ridicată de producție!

Imagine din Munții Apuseni, satul Rogojel. Foto: Lucian Muntean

„Participăm la un imens experiment geopolitic”

Doamnelor și domnilor, în final vreau să vă spun că avem datoria să salvăm pământul! În pledoaria pe care o fac pentru grija pe care trebuie să o avem față de pământ, apelez la un aliat incontestabil, Gheorghe Ionescu-Șișești, care susținea că: «Pământul este bogăția principală a României, dar nu este o comoară nesecată!».

Se multiplică, așa cum arătam la început, amenințările schimbărilor climatice asupra pământului românesc. Pe lângă pulverizarea proprietății, putem să adăugăm, fără rezervă: secătuirea continuă de elemente nutritive, cultivarea nerațională, distrugerea proprietăților sale fizico-chimice, biologice, diminuarea biodiversității și eroziunea amplificată de distrugerea masivă a pădurilor.

Acum, ia amploare o nouă amenințare, doamnelor și domnilor: este vorba despre înstrăinarea pământului! Participăm la un imens experiment geopolitic!

Au loc achiziții masive de terenuri pentru obținerea hranei, dar nu pentru noi, ci pentru alte națiuni, mascându-se dezechilibrele provocate în regimul elementelor nutritive și al apei din sol, exploatându-se, pe lângă hrană, și elementele și apa din solul românesc, cu efecte negative care sunt greu de evaluat pentru viitorul României, cât și al țărilor care cad victime acestui fenomen.

Pământul este o bogăție inestimabilă, un patrimoniu: avem datoria să îl muncim, să îl protejăm și să îl păstrăm. Diminuarea cantităților de pământ, concomitent cu diminuarea calității acestuia, corelată cu intensificarea schimbărilor climatice și încălzirea globală, intensificarea decăderii mediului, diminuarea resurselor de apă, extinderea deșertificării, creșterea continuă a populației reprezintă, din punctul meu de vedere, cel mai mare pericol pentru țara noastră, pentru viitorul planetei Pământ.

Îmi îngădui să fac apel la partea legislativă și executivă a României și nu numai, luându-l din nou ca aliat pe marele Gheorghe Ionescu-Șișești, lipsit de orice conotație politică, care susținea că grija pentru generațiile viitoare trebuie să o aibă generațiile de astăzi, dar, mai ales, oamenii de stat care ar trebui să personifice conștiința perenității românilor pe pământul pe care s-au născut, pe care l-au muncit, pe care l-au apărat de veacuri.

Purtătorii conștiinței istorice au datoria să stabilească cum trebuie păstrat pământul românesc ca izvor de existență al generațiilor de astăzi și al celor care vin. 

Lester Brown, în lucrarea sa «Planeta plină, farfuriile goale», spunea că pământul este noul aur al omenirii, iar hrana este noul petrol al omenirii.

Doamnelor și domnilor, îmi fac datoria să menționez că noi toți trebuie să contribuim la crearea unei lumi a stabilității, fără jefuirea resurselor naturale pentru a obține profit cu orice preț, sub orice formă.

În memoria iubirii de glie a străbunilor noștri, să ne asumăm responsabilitatea de a păstra și de a consolida tezaurul național: pământul!

*

Ce spun Președinția și Guvernul 

Discursul ținut de academicianul Cristian Hera survine în contextul în care, la începutul lunii noiembrie, președintele Klaus Iohannis s-a declarat preocupat de faptul că 30% din terenurile agricole ale României sunt deținute de cetățeni străini.

„Nu ne opreşte nimeni să facem o legislaţie care să permită românilor să stabilească ce se întâmplă în România. Un minim necesar este un drept de preempţiune pentru cei care reprezintă statul sau comunitatea, iar dacă nici statul, nici comunitatea nu sunt interesați într-o anumită parcelă care se vinde, atunci, sigur, putem să ne gândim cum mergem mai departe”, arăta președintele Iohannis.

Ulterior, Guvernul a inițiat un proiect de modificare a Legii 17/2014, prin care a introdus o serie de condiții suplimentare pentru cetățenii străini care doresc să achiziționeze terenuri agricole.

De pildă, firmele vor trebui să dovedească că au domiciliul în România, iar cumpărătorii de terenuri, că au activat în domeniu, ca fermieri, în ultimii 5 ani.

În plus, persoanelor fizice care vor dori să cumpere terenuri li se va cere o diplomă de studii în domeniul agricol, dar și păstrarea destinației terenului timp de cel puțin 10 ani.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€