Verdict în cazul Vâlcov: PLAGIAT. Rectorul ASE propune retragerea titlului

Darius Vâlcov, fost consilier de stat în aparatul de lucru al premierului Viorica Dăncilă și unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai fostului președinte al Partidului Social Democrat, Liviu Dragnea, a plagiat un sfert din teza de doctorat în finanțe fără să indice vreo sursă. 

Acesta este verdictul Comisiei de Etică și Deontologie Profesională de la Academia de Studii Economice (ASE) și a fost emis în urma unei sesizări primite la scurt timp după ce PressOne a dezvăluit, în exclusivitate, că teza de doctorat a lui Vâlcov este plagiată. 

„49,72 pagini, reprezentând 23,45% din cele 212 pagini propriu-zise ale tezei de doctorat, respectiv 49,72% din cele 100 de pagini supuse analizei, sunt expresia unui caz de plagiat, așa cum este acesta definit de prevederile Legii 206/2004 aplicabile la data susținerii publice a tezei de doctorat”, se arată în raportul Comisiei de Etică a ASE. 

Decizia de plagiat a fost luată în data de 26 iulie 2019 de către toți cei 11 membri prezenți, însă abia la finalul săptămânii trecute a fost făcută publică pe site-ul ASE. 

Deși a fost invitat în fața Comisiei de Etică pentru a-și susține poziția față de acuzațiile aduse și pentru a se apăra, fostul consilier al premierului Dăncilă nu s-a prezentat.   

Imediat după publicarea anchetei despre teza sa, Darius Vâlcov susținea într-un comentariu pe Facebook că este „exclus” ca aceasta să fie plagiată. Între timp, Vâlcov – care a fost demis de premierul Viorica Dăncilă la câteva zile după condamnarea lui Liviu Dragnea – și-a desființat contul de Facebook.

Rectorul Academiei de Studii Economice, Nicolae Istudor, a declarat că raportul Comisiei de Etică a fost trimis încă din luna august la Consiliul Național pentru Atestarea Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU).

Istudor ne-a mai declarat că tot atunci a trimis către CNATDCU și propunerea de retragere a titlului de doctor a lui Darius Vâlcov. 

CNATDCU are, în această săptămână, ședințe ale comisiilor de specialitate – dar și ședința extinsă a Consiliului General.

***

Verdictul Comisiei de Etică a ASE nu lasă loc niciunei interpretări: teza de doctorat a lui Darius Vâlcov este plagiată. 

Pentru a se ajunge la această concluzie, două comisii distincte din cadrul ASE au analizat cele 100 de pagini care au făcut obiectul sesizării. 

Ambele entități de control au avut drept sarcină să verifice acuzațiile cuprinse în sesizarea de plagiat care viza teza lui Vâlcov.

Ce spune Comisia tehnică

Comisia de Etică a ASE a cuprins în raportul său final și o parte din concluziile Comisiei tehnice a Școlii Doctorale în Finanțe, cea care i-a atribuit în 2008 titlul de doctor fostului consilier al premierului Dăncilă. 

Această comisie a identificat, în analiza făcută prin „compararea paginilor din teză cu paginile din sursele corespunzătoare menționate în sesizare”, un volum ridicat de plagiat din teza lui Darius Vâlcov.

Cei cinci profesori membri ai acestei comisii au confruntat paginile incriminate până la nivel de paragraf, rând și cuvânt, „evidențiindu-se schimbări de topică a frazelor sau înlocuirea unor cuvinte cu sinonime «întreprindere» în loc de «organizație» și «unitate economică»”.

Tot Comisia tehnică a arătat că situațiile de preluare din teza lui Vâlcov sunt „mozaicate” și au fost „greu de analizat, unele din cele 11 surse (cărți) fiind puțin sau deloc cunoscute, pentru consultare fiind solicitate prin schimbul intra-bibliotecar”.  

De altfel, în ancheta publicată în februarie am arătat că sursele pe care le-am identificat ca fiind cele din care a plagiat Darius Vâlcov sunt exclusiv cărți de economie, care nu sunt disponibile online.

Tot Comisia tehnică a stabilit că din cele 100 de pagini reclamate ca plagiate, 86,54 de pagini – adică 40,8% din totalul celor 212 pagini cât are întreaga teză – au fost identificate ca fiind preluări din alți autori. 

În aceste 86,54 de pagini s-au identificat trei forme distincte prin care s-a realizat plagiatul: 

Ce spune Comisia de Etică

Constatările făcute de Comisia tehnică a Școlii Doctorale în Finanțe au fost atât de clare încât luarea unei decizii în cazul tezei de doctorat a lui Darius Vâlcov a fost o formalitate pentru Comisia de Etică a ASE. 

Astfel, Comisia a stabilit că teza de doctorat a lui Darius Vâlcov „cuprinde o proporție ridicată de preluări de fragmente de text, aparținându-le altor autori, de cele mai multe ori cu reformulări minore: inversiuni de cuvinte, utilizări ale unor sinonime, trunchieri ale unor fraze, adăugiri de cuvinte)”. 

O constatare importantă, menționată în raportul Comisiei de Etică, este că ghilimele lipsesc complet din cele 100 de pagini analizate și că singurele șase rânduri care apar puse între ghilimele sunt, de fapt, copiate și ele, apărând ca atare în sursa originală de unde a plagiat Vâlcov. 

O altă încălcare a normelor de atribuire constatată se referă la copierea surselor citate de autorii plagiați. Astfel, acolo unde autorul original folosea o trimitere printr-o notă de subsol către sursa care a stat la baza ideilor sale, Vâlcov a plagiat și conținutul, dar și trimiterea din notele de subsol. 

Verdictul final al Comisiei de Etică a fost luat strict pe baza celor 49,72 de pagini plagiate în care fostul consilier al premierului Dăncilă nici nu a folosit ghilimele și nici nu a menționat sursa. 

„49,72 pagini, reprezentând 23,45% din cele 212 pagini propriu-zise ale tezei de doctorat, respectiv 49,72% din cele 100 de pagini supuse analizei, sunt expresia unui caz de plagiat, așa cum este acesta definit de prevederile Legii 206/2004 aplicabile la data susținerii publice a tezei de doctorat”, se arată în raportul Comisiei de Etică a ASE. 

Bazându-se doar pe paginile fără ghilimele și în care sursa nu a fost menționată nici în notele de subsol și nici în bibliografia finală, verdictul de plagiat nu poate fi contestat prin niciun argument. 

Totuși, Comisia de Etică a ASE a evitat să menționeze explicit, în decizia finală, alte două situații de plagiate evidente: 

(1) 17,4 pagini care au indicată sursa în paranteză sau ca notă de subsol, dar conținutul preluat nu este pus între ghilimele, și 

(2) 19,42 pagini care au indicată sursa prin includerea lucrării în bibliografia de la finalul tezei, dar conținutul preluat nu este pus între ghilimele. 

Cum a devenit Vâlcov doctor

Darius Vâlcov a obținut titlul de doctor în 2008 la Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori din cadrul ASE la capătul a șapte ani în care a fost student doctorand. 

Fostul consilier al premierului s-a înscris la doctorat în anul 2001, când România se afla la începutul perioadei sale de preaderare la Uniunea Europeană (UE), aceasta fiind explicația pentru tema sa de studiu și pentru titlul tezei: „Perfecționarea managementului financiar al întreprinderii în perspectiva aderării României la Uniunea Europeană”. 

Totuși, lucrarea a fost susținută la un an după ce România devenise deja membru al UE, iar tema și titlul lucrării nu se mai susțineau. 

Conducător de doctorat i-a fost profesorul Emil Negrea, de la Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, acum pensionar. 

În anul în care s-a înscris la doctorat, Darius Vâlcov a început și Facultatea de Drept în cadrul Universității „Spiru Haret”, pe care a absolvit-o trei ani mai târziu, în 2004. 

Plagiatul

În analiza pe care am prezentat-o în PressOne, în exclusivitate, în luna februarie 2019 arătam că 100 din cele 212 pagini ale tezei de doctorat a lui Darius Vâlcov sunt plagiate. 

Verificarea tezei, una în finanțe, a fost foarte complicată pentru că nicio pagină plagiată de fostul consilier al premierului Dăncilă nu provine dintr-o sursă care să se regăsească și în mediul online. 

Un prim indiciu că teza de doctorat este una lipsită de originalitate l-am descoperit în bibliografie. Deși teza a fost susținută în anul 2008, majoritatea lucrărilor indicate la finalul lucrării sunt  apărute în anii ’70, ’80 sau ’90. 

Cele mai recente trei lucrări identificate în teza lui Vâlcov sunt o carte din anul 2005, una din 2006 și un articol semnat chiar de Darius Vâlcov, publicat în anul 2007, în revista Gestiunea și contabilitatea firmei. 

Teza de doctorat are șapte capitole, dintre care primele șase cuprind strict aspecte teoretice. 

Lucrarea nu are o parte de metodologie, iar presupusa cercetare științifică este un studiu de caz de doar 7 pagini în care este prezentat un profil al companiei TMK Artrom SA din Slatina, firmă producătoare de țevi de oțel fără sudură, parte a celui de-al doilea mare producător de țevi din lume, grupul de companii TMK.

Cel mai important lucru menționat în ancheta din februarie, pe care s-a bazat și decizia Comisiei de Etică a ASE, este faptul că lucrările din care Vâlcov a plagiat cele mai multe pagini nu sunt menționate în bibliografie. 

Un astfel de exemplu se regăsește de la pagina 47 la pagina 65 din teza lui Vâlcov, conținut plagiat din lucrarea Gestiunea financiară a întreprinderii, scrisă de Nicolae Schigea, Laura Giurcă Vasilescu, Roxana Ispas și Cristian Stanciu, apărută în anul 2005 la Editura Universitaria din Craiova (de la pagina 22 la pagina 60).

Această carte nu este citată și nici nu a fost inclusă în bibliografia finală.  

Prietenul co-autor

În bibliografia tezei de doctorat Vâlcov menționează patru articole semnate chiar de el împreună cu Cristian Florin Ciurlău. Potrivit propriului CV, acesta din urmă este conferențiar universitar la Facultatea de  Universitatea „Dimitrie Cantemir”.

Dintre aceste patru articole, doar unul a fost publicat efectiv, cel din anul 2007. În dreptul celorlalte trei există mențiunea „în curs de apariție”, însă nu este precizată revista și numărul în care ar fi trebuit să apară acele texte, așa cum se procedează în cazul lucrărilor nepublicate, dar citate.

Cele trei articole „în curs de apariție” sunt semnate împreună cu conferențiarul Cristian Florin Ciurlău. Acesta locuiește la Craiova și este un apropiat al lui Vâlcov.

În noiembrie 2017 Ciurlău a fost numit membru în Consiliului de Programare Economică, înființat în septembrie 2017, entitate care face parte din Comisia Națională de Prognoză. 

Principala atribuție a Consiliului de Programare Economică este urmărirea îndeplinirii programului de guvernare a PSD. Totuși, acest consiliu a avut până acum doar trei întâlniri, una în 2017 și două la începutul lui 2018. 

Aceasta nu este singura sinecură primită de Cristian Florin Ciurlău după ascensiunea lui Vâlcov în interiorul PSD. El a fost membru și în Consiliul de Administrație al Companiei Naționale Loteria Română după ce Vâlcov a ajuns ministru de Finanțe în decembrie 2014, în timpul guvernării Ponta. Vâlcov a fost forțat să demisioneze în martie 2015, când a fost pus sub urmărire penală de DNA. 

Ce urmează pentru Vâlcov

Verdictul Comisiei de Etică a ASE este doar unul dintre pașii procedurali care implică analizarea unei sesizări care vizează o suspiciune de plagiat reclamată la CNATDCU. 

CNATDCU a fost sesizat oficial în privința plagiatului lui Darius Vâlcov la data de 27 februarie 2019, iar documentul a fost repartizat la Comisia de Științe Economice și Administrarea Afacerilor care include și domeniul finanțelor în care a fost susținută teza lui Vâlcov.

Procedura spune că, după sesizare, CNATDCU trebuie să ceară un punct de vedere universității unde a fost susținută teza. 

Această etapă a fost îndeplinită, având în vedere că Comisia de Etică a ASE a emis deja un punct de vedere, pe care univeristatea l-a trimis către CNATDCU însoțit de propunerea de retragere a titlului de doctor deținut de Vâlcov așa cum ne-a declarat rectorul Nicolae Istudor. 

De partea cealaltă, Comisia de Științe Economice și Administrarea Afacerilor din CNATDCU trebuie să desemneze o comisie de lucru, care să verifice dacă sesizarea la adresa lui Vâlcov se confirmă. 

Mai departe, raportul comisiei de lucru se discută și se votează de către membrii Comisiei de Științe Economice și Administrarea Afacerilor, care înaintează decizia lor către Consiliul General al CNATDCU. 

Verdictul final de plagiat îl dă Consiliul General al CNATDCU. 

Cum în cazul tezei lui Vâlcov există deja un punct de vedere emis de ASE, este de așteptat ca verdictul final să nu întârzie mai mult de 6 luni de acum înainte, deși Codul Studiilor Doctorale prevede un termen de 45 de zile de la înregistrarea unei sesizări la CNATDCU și până la emiterea unei decizii.  

Cine este Darius Vâlcov

Pe 3 iunie 2019, la exact 7 zile după ce Liviu Dragnea a fost condamnat la închisoare, Darius Vâlcov și-a dat demisia din funcția de consilier al premierului Viorica Dăncilă, pe care o ocupa din 30 ianuarie 2018. 

A dispărut din viața publică, dar și de pe Facebook, acolo unde devenise foarte vocal. 

Vâlcov era considerat „premierul din umbră” al guvernului Dăncilă, el fiind cel care avea în mână decizia economică, sursa lui de putere și influență fiind Liviu Dragnea. 

După ce Dragnea a devenit unul dintre personajele-cheie ale politicii locale odată cu preluarea conducerii PSD și câștigarea alegerilor parlamentare din decembrie 2016, Darius Vâlcov a ajuns cel mai important sfătuitor al acestuia. 

Ajuns în echipa lui Dragnea, Vâlcov a primit responsabilitatea monitorizării programelor de guvernare, care au devenit argumentul-panaceu al lui Liviu Dragnea pentru orice OUG – și pentru orice modificare legislativă intempestivă – operată sub guvernele Grindeanu, Tudose și Dăncilă. Bună parte dintre afirmațiile de tip “scrie în programul de guvernare” făcute de Dragnea în declarații de presă nu-și regăseau corespondența, în fapt, în programele de guvernare publicate pe site-ul Guvernului României.

La numai 8 zile după ce fusese numit consilier de stat în aparatul premierului Dăncilă, Darius Vâlcov a fost condamnat de Înalta Curte de Casație și Justiție la 8 ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență, spălare de bani și operațiuni financiare sau acte de comerț incompatibile cu funcția.

Nu și-a dat demisia din funcția guvernamentală, în ciuda presiunii publice, sfidând normalitatea și regulile nescrise ale politicii, ba chiar poziția lui în interiorul guvernului a devenit și mai consistentă, fiind considerat premierul din umbră al guvernului Dăncilă. 

Faptele pentru care Darius Vâlcov a fost condamnat în primă instanță au fost comise în perioada în care era primar al orașului Slatina și membru în Partidul Democrat Liberal (PDL). 

Darius Vâlcov făcea parte din garnitura de tineri politicieni susținută și girată de fostul președinte Traian Băsescu. A devenit primar al Slatinei în anul 2004, funcție în care a rămas până în 2012 când a făcut pasul spre Parlamentul României. 

În 2012 a schimbat partidul. A intrat în Partidul Social Democrat (PSD), iar în decembrie 2012 a fost ales senator. 

În august 2014 a fost numit ministru delegat pentru Buget, iar din decembrie 2014 până în martie 2015 a fost ministru al Finanțelor Publice în guvernul Victor Ponta. 

Darius Vâlcov este cel structurat legea bugetului în 2018 și 2019, dar și cel care a evaluat miniștrii din guvernele PSD și modului în care aceștia au dus la îndeplinire programul de guvernare.

Vâlcov avea un salariu de 3.252 lei pe lună și niciun bun menționat în declarația de avere. Pe ultima declarație de avere pe care a completat-o în 2014, în calitate de senator, Darius Vâlcov nu a menționat niciun bun care să-i aparțină.  

Mașina, bijuteriile și depozitele bancare trecute în acel document aparțineau soției sale de atunci Lavinia Șandru, care este și ea doctor în sociologie, cu o teză obținută la Facultatea de Sociologie a Universității din București. 

E drept că DNA începuse deja urmărirea sa penală în mai multe dosare în momentul în care a început să-și albească declarația de avere. 

În martie 2015, Darius Vâlcov a fost arestat după ce a fost acuzat de procurorii anticorupție că a primit drept mită lingouri de aur, tablouri și bani. A stat în arest preventiv pentru trei luni de zile. 

Procurorii au obținut dovezi că acesta a mascat o parte din banii primiți cu titlul de mită în 101 tablouri cumpărate la licitație de mai mulți interpuși de-ai săi, toate semnate de pictori celebri precum Pablo Picasso, Andy Warhol, Nicolae Tonitza, Ștefan Luchian, Gheorghe Petrașcu, Constantin Piliuță, Corneliu Baba, Horia Bernea sau Octav Băncilă. 

Alte 47 de tablouri au fost descoperite de procurorii DNA în urma perchezițiilor domiciliare efectuate.