Valul 4 al pandemiei s-a pornit de la Mărgău, o mică așezare din Apuseni aflată la granița dintre județele Cluj și Bihor.

Rata incidenței COVID-19 a ajuns la 14,27 la mia de locuitori, după ce aproape toți sătenii prezenți la o înmormântare s-au infectat.

Preotul și preoteasa, nevaccinați, au ajuns la spital, iar autoritățile au decis interzicerea circulației pe timp de noapte.

Asta deși mărgăuanii spun că după ora 20:00 prin sat mai umblă doar strigoii.

Valul patru s-a format la o înmormântare în „regatul agatârșilor”. „Toți care s-or pupat cu rudele venite de la București or luat virusu”

Știri

30/08/2021

De la Cluj la Mărgău, prima localitate în care s-au reintrodus restricții, faci o oră și un pic. Drumul e aglomerat în prima parte și-ți oferă răgazul să meditezi la mesajele de pe panourile de la marginea lui. „După ce vei muri, unde vei fi?”, scrie pe unul dintre ele.

Sub interogație apar și două opțiuni: Raiul sau Iadul. N-aș prea vrea ca s-o mierlesc, citez din clasici, în timp ce o depășire pe contrasens aproape că ne deschide calea spre lumea de dincolo. La dreapta Judecată ne vom prezenta în aceeași formulă, reporter și fotoreporter, cu ultimul bombănind că merită un loc în paradisul fotografilor, iar la cazan să fie trimiși cei care s-au dedulcit la botezuri și la nunți.

Până la cele veșnice, ne continuăm drumul printre cele lumești. La Mărgău, comuna în care s-a născut primarul Clujului, a apărut un focar de infecție cu Sars-Cov-2. Știrile alarmiste au vorbit despre instituirea carantinei și a panicii în rândul consătenilor lui Emil Boc.

De fapt, oamenii Mărgăului s-au cățărat primii pe valul patru, care i-a aruncat tocmai în zona roșie cu 20 de îmbolnăviri depistate în ultimele săptămâni. Autoritățile au luat o serie de măsuri: cele mai importante sunt purtarea obligatorie a măștilor și în spațiile deschise, interzicerea circulației după ora 20:00, a evenimentelor și a comercializării băuturilor alcoolice la terasă.

Astfel, o nuntă programată în weekend s-a anulat. Dar nici vorbă de carantină, mărgăuanii sunt liberi să se miște în voie până la căderea nopții.

În Mărgău, purtarea măștii pe stradă e din nou obligatorie

În Mărgău, purtarea măștii pe stradă e din nou obligatorie

În Mărgău, purtarea măștii pe stradă e din nou obligatorie

În Mărgău, purtarea măștii pe stradă e din nou obligatorie


Când am ajuns noi, înainte de amiază, străzile Mărgăului erau aproape pustii. Cele două magazine din centru, și Universalul, și cel condus de soția fostului primar, își așteptau mușteriii. De când cu pandemia au crescut cererea și consumul de spirt sanitar și săpun.

Mărgăuanii sunt obișnuiți cu ziariștii. I-au tot pistonat în anii ăștia cu întrebări despre fostul prim-ministru, născut în vecini, la Răchițele. Unde mai pui că au și căutat notorietatea. În 2011, Primăria a comandat un advertorial în National Geographic și un material video de promovare a comunei. În textul publicitar cititorul era invitat să deschidă „poarta Apusenilor” și să pășească pe „tărâmul comorilor naturale din comuna Mărgău”.

Reportajul video urmărea evenimentul legat de venirea în sat a unei somități de la Academia Română, pentru a sta de vorbă cu ultimii geamgii din zonă. Pe vremuri, bărbații din Mărgău plecau cu lunile de acasă să vândă geamuri în Capitală.

Ce faci în weekendul 14-16 iunie în București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara. Recomandările PressOne

Ce poți face în weekend în marile orașe din România? Am făcut o selecție de evenimente: The Underground Youth revin la Club Control în București, în Timișoara e festival de film asiatic, în Iași ai târg de bucate tradiționale, iar în Cluj ai un festival de Sea Food.

Traseul în Cheile Șugăului-Munticelu. Accidentul de escaladă a avut loc pe versantul din dreapta imaginii, jos lângă potecă.

Refrenul „Nimeni nu e de vină”: Cazul unei turiste zdrobite de o stâncă îți arată că traseele montane ridică serioase probleme de siguranță

Un accident care a lăsat o turistă cu zece coaste rupte și un hematom în plămân arată că administrarea traseelor montane pe verticală nu este reglementată la modul serios în România. Salvamontul nu are atribuții pentru întreținerea traseelor de escaladă, ci doar a potecilor, iar administratorii privați ai ariilor protejate nu pot fi trași la răspundere în lipsa prevederilor legale.

Inventaseră și un limbaj codificat, un argou care le permitea să vorbească în fața potențialilor clienți fără să fie înțeleși. Așa că academicianul îmbrăcat într-un palton, cu o geantă neagră de piele sub braț, a venit la Mărgău în 2011 pentru a-i asculta pe ultimii geamgii vorbind în „limba de sticlă”, gumuțasca. „Tălăuzăști? (Înțelegi?)”, l-au întrebat geamgiii la final. Tălăuzesc!, a încuviințat cercetătorul de la Institutul de Lingvistică din Cluj.

10 ani mai târziu, pandemia s-a tălăzuit a patra oară tocmai la Mărgău, cu un breaking news în media națională. Geamgiii s-au reprofilat de mult, învinși de asaltul termopanului. Comuna arată tare rău. O taie în două un pârâiaș plin de peturi și gunoaie, cu malurile năpădite de buruieni. Firul de apă e delimitat de niște garduri ruginite cu suporturi pentru ghivece de flori. Flori sunt doar în fața unei singure gospodării.

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Un singur suport pentru ghivece este ocupat. Restul așteaptă cuminți vremuri mai bune

Un singur suport pentru ghivece este ocupat. Restul așteaptă cuminți vremuri mai bune

Un singur suport pentru ghivece este ocupat. Restul așteaptă cuminți vremuri mai bune

Un singur suport pentru ghivece este ocupat. Restul așteaptă cuminți vremuri mai bune

Limba de sticlă s-a casat și ea. Acum se folosesc cuvinte dintr-un material mai dur.

Bine ar fi să moară toată lumea, las-o-n futere, că tare proști îs guvernanții”, spune un bărbat cu coasa în spinare. Îl observasem de la distanță aplecat spre geamul deschis al mașinii de Jandarmerie care patrula prin Mărgău. În liniștea amiezii, pe strada pustie, părea ca și cum ar fi avut loc o negociere între autoritatea supremă și cea lumească, purtătoare de uniformă. Cine rămâne în viață o ia pe cocoașă!

Dar nea' Gligor Mâț negociase doar cum să scape de amendă. „Da' acuma dară mă duc la coasă, ia aci ni pe deal... Doar n-oi cosi cu masca la gură”, protestează. Auzise de o lună-două de valul patru, că „e musai că va sosi”, dar nu se așteptase să lovească la el în sat. La o înmormântare s-a produs nenorocirea, ne spune, iar virusul n-a ales, luând deopotrivă vaccinați, nevaccinați, pe preot, pe diacon, pe preoteasă și pe aproape toți cei prezenți. 20 de oameni, după socoteala autorităților, la o populație de 1.600.

Gligor Mâț scapă de-o amendă pentru că nu poartă mască pe ulițele satului

Gligor Mâț scapă de-o amendă pentru că nu poartă mască pe ulițele satului

Gligor Mâț scapă de-o amendă pentru că nu poartă mască pe ulițele satului

Gligor Mâț scapă de-o amendă pentru că nu poartă mască pe ulițele satului

„Cam care or fost pe aproape toți i-o luat. Dracu știe ce-o fost. Or vinit de pe la București la înmormântare. Poate de la ăia. Dumnezeu să ne ierte, dacă om muri, în groapă ne-or pune. Io fac 80 mintenaș. Nu m-am vaccinat, da muierea, bătrâna, s-o vaccinat. Când a trebui să merem, om mere, ce să facem? Trebuie să ne comportăm legii”, adaugă.

Gligor a lu Mâțu l-ar trimite pe Florin al lui Cîțu să-și bată coasa. Nu i-a dat nici „tri lei” la pensie. Încasează 12 milioane de lei vechi pe lună, după 45 de ani de muncă de șofer, pe tot „felul de mașini”. Țara e condusă prost, crede nea Gligor. „Io am votat-o pe Dăncilă. Mi-o plăcut și mi-o mărit pensia de tri ori. Ăștia nu măresc nimic, în veac. N-au de unde? Da să golănească au de unde?”.

Și ofițerul în retragere Ioan Rauca e nemulțumit de cum îl tratează Statul după o viață în slujba țării. „Or ajuns civili la pensia mea, asta e bătaie de joc”.

Ne privește ca pe doi soldați făcuți la apelul bocancilor și spune că „minciuna repetată la televiziuni devine adevăr”. Se face multă politică la Mărgău, pare că se poartă un război în toată regula. Altfel nu se explică cum la avizierul din centru a rămas doar oferta partidului Alternativa Dreaptă de la alegerile generale din 2020. Au tot căzut afișe, ca foile de ceapă, până a rămas cel cu partidul după care nu lăcrimează nimeni. AD a obținut totuși un mandat de primar anul trecut, prin Pârwușor Țicu Ezekiel Belțic în orașul Salcea.

La Mărgău se vorbește încă și mai mult despre politică.

Ofițerul Rauca e dispus să ne împărtășească informații la care puțină lume are acces. Nu mai sunt patrioți în România, consideră, nu te mai poți numi așa când ajungi la putere, spui că lucrezi pentru țară, dar îți trimiți copiii la studii în America și mergi la doctor în străinătate.

„Doamna de aici, de la magazin, de ce nu și-o trimis fetele să studieze în America? De ce? Cîțu normal că o fost dacă lucrează pentru servicii, serviciile secrete au bani. Și vă mai întreb ceva. O mișcă cineva pe Clotilde Armand? Are serviciile franceze în spate. O mișcă cineva?”, insistă Rauca.

Un câine stă tolănit în mijlocul drumului, de neclintit și el, și acoperit de o blană răpănoasă.

Ofițerul atacă un alt subiect. E deranjat că un prefect de etnie maghiară a impus restricțiile la Mărgău. Îi pronunță numele și își dă ochii peste cap: Istvan de la Cluj. Admite totuși că-i admiră pe maghiari pentru „meticulozitate și curățenie”.

„Unguru' dacă o zis că-i albă, apăi să fii convins că-i albă... noi, dacii, o mai dăm așa: bă, poate-i albă, poate-i gri”.

E o bună ocazie pentru „mareșalul din Mărgău” să ne informeze că ne aflăm în ținutul agatârșilor, unul dintre „cele șeptie grupuri de daci liberi”. Rauca spune că agatârșii n-au căzut niciodată în genunchi și că, dimpotrivă, i-ar fi trimis pe romani acasă.

„Dacia a fost ocupată, inclusiv Zalăul, că de aia îi zice Porolissum, da? Zona asta cătră munte nu s-o predat. Io am citit în cronica turcilor nu a noastră. Șeptie grupuri de daci liberi. Vă aflați în zona agatârșilor, de la Munții Gilăului până la Valea Crișului Repede”, desenează ofițerul Rauca o hartă imaginară. „Înțelegeți?”, și ne privește cu condescendență. Confirmăm că tălăuzim.

Ofițerul în retragere Ioan Rauca din Mărgău

Ofițerul în retragere Ioan Rauca din Mărgău

Ofițerul în retragere Ioan Rauca din Mărgău

Ofițerul în retragere Ioan Rauca din Mărgău

Se încruntă, își dă masca și basca jos, pentru un atac frontal.

„Socotiți câți ani îs din 106 până-n douăsuteșeptieșunu. Mereau carele cu aur din Apuseni la Roma. Io nu mă mir că Italia are putere. Cum dracu să nu aibă când or cărat 100 și ceva de ani numa de la noi. Este o localitate după Vlădeasa, Biharia îi zice, acolo avea el sediul, șeful agatârșilor. Și ăsta o zis așa: încep cu bârladnicii... vorbesc de cele șeptie triburi libere. Vin câmpulungenii, ăștia de la Criș, clișenii sau cam așa ceva, agatârșii, deci șeptie triburi.

I-a adunat în cetatea Bihariei pe ceilalți șase și le-o zis: băi oameni buni, noi rămânem în pula goală, romanii ne cară tot aurul din Apuseni, hai să ne unim și să-i dăm afară!

Deci nu că s-au retras romanii, s-au retras că i-au bătut dacii liberi uniți de șeful agatârșilor”, își încheie lecția de istorie autentică profesorul Rauca, fost lector și șeful catedrei de Radiolocație, la Școala de Ofițeri din Brașov în anii '80.

Rauca crede că am întinat grandioasa moștenire a dacilor liberi. Acum ne-am bate cu mâinile goale și murdare cu un virus parșiv. „Cel mai mic consum de săpun din Europa. Ce spune asta? Suntem cei mai jegoși. Lăsați, domnule, pasta de dinți! Cine cumpără pastă de dinți?”.

Ofițerul mărturisește că are același ritual în fiecare dimineață: se dă cu spirt și se spală pe mâini. Mai mult, s-a vaccinat la centrul din Călățele, aflat la 10 kilometri de Mărgău. Spune că în sat au venit și caravane, și medici militari, deci n-ar fi motive să dăm vina pe autorități.

„Medicii militari îs cei mai buni, îs pregătiți de război, domle'. Să-ți vină la tine acasă și tu să refuzi vaccinarea, păi să nu crăpi liniștit atunci?!”

Rauca a tras cu urechea și la slujbele de la biserica din Mărgău, după ce PF Daniel le-a recomandat preoților să le vorbească enoriașilor despre utilitatea vaccinului. Auzea din curte mesajul amplificat la boxe al preotului Pavel Condrea. Nimic despre vaccin. Ofițerul l-a așteptat într-o duminică ca să-l aducă în fața batalionului disciplinar. Părintele s-a apărat, spunând că nu e medic și nu poate chema lumea la vaccinare.

În schimb, s-a folosit de pagina de Facebook a parohiei pentru a lăuda gestul unui alt preot care pusese un mesaj pe ușa bisericii la care slujea: „ESTE INTERZISĂ INTRAREA CU «BOTNIȚĂ» ÎN BISERICĂ!!!”.

„Exerciții de libertate! Mă bucur că mai există preoți curajoși în țara asta! Cel care a postat această fotografie, pare-se că mi-a ascultat predica de duminică! Sus să avem inimile”, comenta Condrea pe rețeaua de socializare.

„Tu, ca preot, trebuie să le spui la oameni: mereți să vă vaccinați! Atât, că nu-i obligi. Preotul are influență mai mare ca primarul, că primarii s-au tot schimbat și se vor tot schimba”, e de părere Rauca.

Părintele și soția sa s-au îmbolnăvit la înmormântarea unei femei care locuise în casa vecină cu cea parohială. O rudă din București ar fi răspândit virusul. „E varianta de oraș, de capitală”, susține Rauca. A participat și el la priveghi și la ritualul de îngropăciune. Descrie scena șoptit, de parcă ar fi fost un martor discret al Cinei cea de taină.

„O fost destul unu' să dea la toți. Unu' de la București, care tot tușea pe acolo.

Parohia e gard în gard cu moarta, or fost vecini ani de zile până s-o mutat preotul în Huedin. Preotul a stat lângă ăla de la București. Au dat mâna, s-au pupat. Lângă el, o fost soția și diacul. Că și diacul e. Nu mai avem nici preot, nici diac. Îs la spital amândoi, amânpatru adică. Și alții care-o fost lângă.

Io am fost la o masă, singur, omul de serviciu, noi n-am luat. Că nu ne-am pupat, că nu erau neamuri. Deci toți care s-or pupat cu ăia de la București, toți or luat. Unii-s la spital, alții-s acasă și vine poliția zilnic să-i verifice. Asta e”, încheie Rauca și ne salută regulamentar cu mâna la bască.

Primarul din Mărgău, liberalul Mircea Suciu, numărase 20 de îmbolnăviri în toată această perioadă și aștepta pe 29 august ca șapte consăteni să iasă din carantină. A schimbat câteva mesaje cu preotul, internat la Infecțioase în Cluj, iar acesta din urmă i-ar fi spus că e mai bine. „Ca număr nu sunt așa mare. Probabil, după perioada asta de relaxare, la o comunitate mică sunt mulți. Dar nu sunt sute de cazuri”, spune Suciu.

Șeful actual al agatârșilor din Mărgău e cam scump la vorbă. Nu știe câți dintre cei infectați sunt vaccinați. Nu știe din cap care e sporul natural al comunei sau date despre structura populației. Sigur că ar putea verifica, își întoarce gâtul spre laptop, dar abandonează rapid ideea. „Suntem în scădere, asta-i clar”, închide discuția.

Revine la subiectul arzător, impunerea de restricții în comuna pe care o conduce.

„Cazurile toate au legătură cu înmormântarea. Nu știu să vă spun dacă-i Delta sau nu. Bun, acum restricțiile. Cinematografe, spectacole... nu e cazul. Restaurante avem unul sau două. E restricționată servirea băuturilor la baruri, terase, deci numai să-ți cumperi alimente. S-a restricționat și deplasarea pe timpul nopții, nu mai e justificată, de la ora 20 la ora 5. Nu prea e cazul. Știu că e programată o nuntă la Răchițele, care s-o anulat”, a mai declarat primarul.

Mircea Suciu, primar Mărgău

Mircea Suciu, primar Mărgău

Mircea Suciu, primar Mărgău

Mircea Suciu, primar Mărgău

La ieșirea din sat îl întâlnim pe nea Petru. Supraveghează doi muncitori care fac lambriuri. Zice că în ultimul an a simțit cum i se duce pământul de sub picioare. Drept e că spune asta de pe un strat gros de rumeguș. Are un gater care consumă curent cât o uzină, 3.500 de lei pe lună, și previziunile ar arăta că poate pune afacerea pe butuci. Firmele mari s-au înscris la licitațiile organizate de primărie pentru a cumpăra lemnul din zonă, oferind mult peste ce-și permit localnicii. Petru anunță o mică revoluție.

E bai cu lemnele că-s scumpe rău. Se bagă firmele estea mari. O vinit de pe la Bistrița, Frasinul și alea, și cumpără de nu te mai poți apropia la licitație. Suntem gata! Ăia o vinit și cinci milioane jumate pe metru cub au dat. Și-s lemne în pădure, pe picioare. Cum dracu? Păi anul trecut vindeam marfa cu atâta.

Am mai rămas trei firme aici. Ne strângem toți și trecem la acțiune. Nu mai putem sta să ne uităm unii la alții. O să-i oprim. Legal nu se poate face, dar le blocăm accesul pe drumurile forestiere, aia se poate face. Și atunci cumperi lemnele, dar cum le duci?”, sintetizează Petru planul localnicilor.

Găsește cel puțin amuzantă interzicerea circulației pe timpul nopții. Prin Mărgău ar mai umbla pe străzi, după ce se culcă găinile, doar strigoii. A vorbit cu părintele, care i-a confirmat că se simte mai bine.

„Amu-s trei săptămâni de la înmormântare. O vinit niște neamuri din București de la bătrâna care o murit. Și de acolo o luat toți care o fost și au stat gură cască fără mască acasă la mort, că aici nu e capelă. Preotu' și preoteasa nu-s vaccinați. Ea e asistentă medicală și o luat prima, preotul ultimul. Apăi de unde, cum?!

Dar au făcut și doi mai în vârstă care s-or vaccinat acum două luni să margă la nuntă la copilul lor. Apăi ce rost mai are atunci să te vaccinezi, dacă-l faci și la două luni ești la spital?

Stai să vezi că începe amu' festival mare la Cluj, Untoldu, și înmulțesc cazurile. O fost și aci, în apropiere, amu în weekend la Smida. De capul meu, că nici nu puteai intra pe drum de câte mașini erau acolo!”, se miră Petru.

La 10 kilometri de Mărgău e centrul de vaccinare improvizat în căminul cultural din Călățele. Medicii de aici susțin că apariția focarului de la Mărgău a crescut interesul sătenilor pentru vaccinuri.

„De ieri a început să urce, am avut vreo 20, azi vreo 40. Se pare că urcă-n sus. Semnale ar fi, dar vom vedea peste o săptămână dacă e un semnal serios că trendul e ascendent. Comunitățile-s foarte reticente, se duce o luptă la baionetă aici”, spune unul dintre medici. Câteodată, bătălia capătă accente dramatice, pe lângă baionetă o parte a beligeranților folosind și bâte sau chiar sape. Celălalt medic povestește că a fost aproape să fie caftit când s-a dus cu unitatea mobilă să prezinte oferta de vaccinare.

Joi, 26 august, părea se se fi semnat un tratat de încetare a luptei. În sala de așteptare a centrului de vaccinare rămăseseră patru scaune goale.

Sala de așteptare a centrului de vaccinare din Călățele

Sala de așteptare a centrului de vaccinare din Călățele

Sala de așteptare a centrului de vaccinare din Călățele

Sala de așteptare a centrului de vaccinare din Călățele

Share this