... vă veți aminti că a fost odată scanarea de iris

Bianca Felseghi

Senior Editor

De curând, compania Samsung a pus în vânzare un telefon (Galaxy S8 sau S8+) pe care utilizatorul îl poate bloca sau debloca folosindu-și principalele caracteristici biometrice.

Dacă activează acest modul biometric, atunci accesul la anumite foldere cu informații este permis doar pe baza amprentei, a irisului ori a fizionomiei sale.

În urmă cu câteva zile însă, niște hackeri berlinezi au reușit să deblocheze acest tip de telefon cu un iris fals și cu o fotografie a proprietarului.

Altfel spus, această tehnologie − transferată din domeniul militar către comerțul de masă − nu oferă nicio garanție privind protecția datelor personale de pe smartphone.

Este legitim să ne întrebăm: de ce am avea nevoie ca telefonul să ne recunoască amprenta unică a irisului? Mai ales că, în teorie, acest tip de smartphone este destinat unor clienți din zona business, care trebuie să consulte informații, tabele și prognoze la orice oră.

„Poziționați-vă ochii în interiorul cercurilor de pe ecran și deschideți-i larg. Camera foto pentru recunoașterea irisului vă va scana irisurile”.

Manualul utilizatorului de Samsung

În Manualul utilizatorului de Samsung se spune că scanarea poate fi ștearsă dacă posesorul decide să renunțe la acest tip de securizare a telefonului.

Tot pe baza irisului unic se pot face cumpărături din Galaxy Apps, ceea ce înseamnă că scanarea pleacă din telefon pentru a fi confirmată de un terț, iar printr-un alt serviciu, care se numește Samsung Pass, datele biometrice sunt folosite la accesarea serviciilor și a site-urilor web, în loc de user și de parolă.

Avem vreo garanție că scanarea irisului nu este stocată într-o bază de date externă, că informația de acest tip rămâne protejată și la dispoziția exclusivă a proprietarului?

Niciuna.

Psihologii români nu sunt evaluați psihologic la intrarea în profesie. Verificarea periodică a sănătății lor mintale, doar o „obligație morală”

„Ce pârghii de monitorizare a bunelor practicii există după câștigarea dreptului de practică autonomă?”, s-a întrebat PressOne. 

Apă și talpă. Să alergi toată Via Transilvanica. Și să rămâi în viață.

Aceasta este povestea unui documentar de lung metraj care tocmai a intrat în cinematografe. Filmul e un must see, nu doar de către pasionații de alergare sau fanii Via Transilvanica. Este pur și simplu un film onest, dinamic, care conține fascinante felii de viață. E genul de film care pare prea scurt. Când se termină simți că ai fi vrut să mai vezi.

O imagine celebră: fata afgană. Foto: Steve McCurry.

Cum a fost folosită, până acum, scanarea irisului?

Din 2003, Emiratele Arabe Unite folosesc un sistem de recunoaștere prin scanarea irisului, astfel că toți cetățenii străini care au o viză de turist sunt scanați la intrarea în țară. O bancă centrală din Egipt le oferă clienților, încă din 2009, posibilitatea să retragă bani din ATM-uri fără card sau PIN. Aceeași tehnologie este folosită din 2012 pentru a împărți ajutoare financiare refugiaților din Siria.

India folosește scanarea irisului pentru unul dintre cele mai controversate proiecte de recensământ din lume, denumit Aadhaar.

Canada folosește scanarea irisului în controlul imigrației, iar poliția din SUA este dotată, din 2012, cu un dispozitiv mobil care permite această operațiune. Din 2010, într-un oraș din Mexic, sistemul este capabil să recunoască 50 de oameni deodată, în timp ce Google a implementat această tehnologie pentru accesul în centrele sale de date.

Până să devină o caracteristică încorporată în telefoane mobile, scanarea irisului a fost folosită ca entertainment pentru prima oară în 2002, când revista National Geographic a căutat-o (și a identificat-o) pe fata afgană − celebrul personaj al unei fotografii realizate de Steve McCurry în 1984.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€