REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios

Ajută-ne să existăm. Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Donează

Pentru sugestii de materiale sau colaborări, scrieți-ne la adresa: contact@pressone.ro.

Pentru parteneriate media, proiecte sau dacă doriți să fiți partenerul nostru și să susțineți PressOne: marketing@pressone.ro.

Ursula von der Leyen la București, promovând Pactul pentru Energia Verde. Inquam Photos / George Călin

Ursula von der Leyen, ultimul discurs despre starea UE. Cât de importanți sunt tinerii la alegerile din 2024

Schimbările climatice, războiul din Ucraina, relația UE-China, migrația și extinderea spațiului comunitar au fost printre reperele discursului anual despre starea UE, ultimul ținut de actuala președintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Ursula von der Leyen, Președinta Comisiei Europene. Foto: Etienne Ansotte

În fața Parlamentului European, președinta Comisiei a făcut bilanțul mandatului în fruntea executivului european, dar nu a precizat dacă va mai candida și anul viitor.

În schimb, Ursula von der Leyen s-a referit și la tinerii europeni, despre care a spus că decid viitorul Europei. Sondajele arată, însă, o apropiere tot mai mare a tinerilor din țările membre de agendele extremiste ale unor partide eurosceptice, context în care PressOne l-a întrebat pe politologul Ioan Stanomir, profesor la Facultatea de Științe Politice de la Universitatea București, cum va arăta Europa după 2024.


PressOne: Cum putem interpreta referința la tineri din discursul despre starea Uniunii Europene susținut de Ursula von der Leyen?

Ioan Stanomir: Cred că referirea la tineri trebuie citită într-un context electoral. Este vorba de prezență la vot și de prezența la vot la alegerile pentru Parlamentul European. Și este limpede că absenteismul creează culori noi pentru partide noi cu agende noi. Iar aceste mutații vor avea un impact direct asupra naturii și comportamentului Parlamentului European. 

Politologul Ioan Stanomir, la un eveniment dedicat victimelor comunismului. Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu

Politicienii europeni nu sunt atât diferiți de politicienii locali. Și suferă exact de metehnele care au făcut ca în multe țări din Europa, politicienii locali să-și piardă încrederea propriilor cetățeni. Referirea la tineri nu elimină principala provocare, care este una de încredere și de legitimitate.

Eu cred că nu vârsta trebuie să ne preocupe pe noi. Pentru că tânăr sau bătrân, mijlociu sau mărunțel, problema fundamentală este a valorilor care te definesc.

Eu vreau să vă atrag atenția că mișcările radicale în secolul XX au fost îndrăgite de tineri. Și ele au fost îndrăgostite de tinerețe. De la fascism la național socialism și comunism. Așteptările utopic mesianiste crează tipul de conduită politică pe care îl asociem cu radicalism.

Majoritatea sondajelor de opinie chiar arată o creștere a preferințelor partidelor de extremă dreapta și eurosceptice, inclusiv în rândul tinerilor. De ce?

Aceste noi partide, prin potențialul lor, reflectă eșecul partidelor tradiționale.

Ceea ce noi numim, cu un termen care poate fi înșelător, extremă dreaptă, reprezintă fundamental o culoare abandonată de dreapta tradițională, de dreapta clasică.

Priviți cazul Franței, de exemplu. Unde este dreapta clasică gaullistă? Răspunsul este: e pulverizată. Iar o parte a electoratului ei, ca și a electoratului comunist paradoxal, este preluată de fostul Front Național.


Citește și:

Gen Z și populismul. (De ce) Sunt atrași tinerii de noile partide populiste?


Care vor fi efectele, cum va arăta agenda europeană post-alegeri?

Agenda europeană va fi o juxtapunere de agende naționale. Este vorba de crize economice, de anxietate, de problema imigrației, de război din Ucraina, de rolul Europei, de declinul economic al Europei, de modul în care politicienii europeni par mulțumiți să accepte acest declin și nu fac nimic pentru a stimula un tip de dezvoltare care să redea dinamismul continentului. Este vorba de preferința pentru statul social în detrimentul antreprenoriatului și al inițiativelor economice. Este vorba de discursurile care nu reușesc să ascundă realitatea.

Statele Unite, în pofida imperfecțiunilor, continuă să rămână o țară dinamică, în vreme ce Uniunea Europeană pare să se mulțumească să fie un fel de paradis al așteptărilor cuminți și mediocre. 

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

Cât din această agendă se va auzi și în România?

În România se va auzi bine. Se vor auzi tobele, fanfarele, trompetele, răgetele, țipetele, promisiunile. Toate aceste lucruri se vor auzi. Mai puțin articulate, mai violente, mai guturale, cu mai puține cuvinte, că vocabularul nostru este redus, dar ele se vor auzi. 

Le-am auzit și pe stadionul echipei naționale de fotbal, la România-Kosovo. Acel mesaj nu e atât în legătură cu o dispută teritorială între Serbia și Kosovo, ci se referă, practic, la o poziționare geostrategică. 

România, într-adevăr, nu a recunoscut statul Kosovo, dar România nu sprijină oficial în niciun fel nici Serbia în poziția ei filo-rusă și antioccidentală.

Este o mare diferență. Noi nu recunoaștem Kosovo pentru că statul român are rezerve, îndreptățite sau nu, față de nașterea și de legitimarea în dreptul internațional a statului Kosovo. Dar de aici până la a scanda: „Kosovo este Serbia” este exact drumul pe care-l fac cei din „Uniți sub tricolor”. 

Este tipul de retorică pe care îl putem asocia acestui anti-occidentalism difuz.

Este un anti-occidentalism difuz care se actualizează ori de câte ori este vorba de scepticismul față de războiul din Ucraina, atunci când se formulează judecăți elogioase la adresa lui Vladimir Putin, când se spune că grupul BRICS este viitorul umanității și nu NATO, atunci când se spune că avem prea multe cheltuieli în NATO. 

Dar la o scară diferită, genul acesta de manifestații se pot traduce și în viitorul Uniunii Europene? Adică vom putea vedea „emoții” precum cele stârnite aseară pe Arena Națională la nivel european?

Dacă emoțiile există pe plan național ele vor fi replicate și la nivel european. O politică a emoțiilor este utilă, dezirabilă, necesară, cu condiția ca ea să fie dublată și de o politică a pragmatismului. Emoțiile scăpate de sub control sunt ingredientul perfect pentru demagogie, din păcate.

Și, pragmatic, liderii români ce fac în situația asta? 

Liderii români încearcă să găsească soluții prin care să se acopere deficitul bugetar fără a atinge interesele celor implicați direct. Și încercând pe cât posibil să îngreuneze situația celor care muncesc și vor fi munciți până la moarte.

Ca să fiu corect cu dumneavoastră, liderii actuali nu sunt anti-occidentali. Față de epoca Dragnea, domnul Marcel Ciolacu este limpede un progres, nu întâlnim din partea domnului Ciolacu tipul de retorică pro-chineză și anti-occidentală din timpul domnului Dragnea și a domnului Ponta. 

Același Marcel Ciolacu vorbește însă și despre „nevoia ca România să îşi apere valorile” în raport cu Uniunea Europeană și invocă inclusiv „valori creștine.”

Electoratul PSD este cel care este. PSD nu este un partid de tip ultra-stângist occidental, cu un interes extraordinar de pronunțat pe linia minorităților sexuale, prin urmare electoratul PSD nu este sensibil la aceste teme. 

Electoratul PSD este un electorat moștenit de la FSN și de la Ceaușescu, iar pentru acest electorat, temele LGBTQ de exemplu nu sunt vreo prioritate. 

Așadar discursul lui Marcel Ciolacu legat de Uniunea Europeană are la bază un câștig electoral?

Marcel Ciolacu este un politician care trebuie să câștige voturi. Nu participă la un simpozion, conduce cel mai mare partid din România. Iar provocarea pentru el este să mențină Partidul Social Democrat cel mai mare din România. Pentru că din spate vine cu forțe evidente partidul domnului Simion, AUR. 

Dar dacă avem lideri care în discursul public ne duc o pistă naționalistă, cum mai percep oamenii Uniunea Europeană? Și ce mai înțeleg din Uniunea Europeană?

Sub mandatele domnului Iohannis entuziasmul pro-occidental a scăzut. Este un lucru evident. Ca atare, principala preocupare a unor politicieni decenți din România ar fi să-i convingă pe compatrioții lor că viitorul României nu este în BRICS, nu este Eurasia, este în NATO și în Uniunea Europeană. Aceste două organisme sunt departe de a fi perfecte, nu sunt utopice, dar sunt cea mai bună șansă pe care România a primit-o istoric. 

Cei care astăzi privesc cum sunt căutate resturile de drone de la Tulcea, ar putea să-și imagineze cum ar fi să cauți prin resturi de blocuri după o rachetă trasă împotriva ta.

Legat de alegerile de anul viitor, dacă va fi rezolvat dosarul Schengen și România va fi acceptată în spațiul de liberă circulație, va putea asta influența rezultatul alegerilor?

Nu există niciun fel de deschidere din partea Austriei față de această problemă. Și în pofida apelurilor „prietenilor noștri maghiari”, austriecii sunt reticenți. Opoziția Austriei face ca orice fel de ambiție legată de Schengen să fie o simplă promisiune demagogică.

Cu toate că și în discursul de astăzi, șefa Comisiei Europene a declara că România ar trebui primită în Schengen.

Noi suntem obișnuiți cu un discurs care sună astfel: „România este parte a occidentului și suntem încântați să vă avem alături de noi”. 

Problemele sunt de autopercepție. Ne percepem noi ca fiind parte a Occidentului? Și ne comportăm ca și cum am fi parte a Occidentului? 

Accidentul tragic de la 2 Mai sau ceea ce s-a întâmplat la Crevedia descriu lumea occidentală sau lumea Sudului Global? Eu cred că mai degrabă Sudul Global vorbește la Crevedia și la 2 Mai și nu valorile europene.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...