Un dosar penal și patru acțiuni civile. Cum încearcă Lucian Bode să anuleze decizia de plagiat emisă de Universitatea “Babeș-Bolyai”

• Ofensiva juridică declanșată de ministrul de Interne împotriva instituțiilor academice și de cercetare care-i analizează acuzațiile de plagiat din teza de doctorat s-a amplificat și s-a ramificat în doar câteva luni;

• Reclamat la Parchetul General pentru fals în declarația pe proprie răspundere prin care a garantat că lucrarea sa științifică este una originală, Lucian Bode cere în instanță, în esență, invalidarea verdictului de plagiat pronunțat în ianuarie 2023 de universitatea care i-a acordat titlul de doctor; 

• Pentru a evita Tribunalul Sălaj, care deja i-a respins în ianuarie prima acțiune împotriva Universității „Babeș-Bolyai” (UBB) – dar și instanțele din Cluj-Napoca, unde a depus recursul împotriva respectivei sentințe – ministrul de Interne și-a schimbat în domiciliul în actele de identitate pentru prima dată în ultimii 15 ani;

• Lucian Bode figurează acum că are domiciliul într-o vilă din cartierul Dorobanți, deținută de stat prin RAAPPS. Fără schimbarea adresei din acte, ministrul de Interne nu ar fi îndeplinit condițiile legale pentru a deschide acțiuni la instanțele din București;

• În acțiunea prin care cere anularea deciziei de plagiat emisă de UBB, Bode invocă faptul că i-a fost grav afectată reputația și pretinde ca prejudiciul suferit să fie  analizat de instanță „în mod obligatoriu” prin „prisma funcției deținute în structura centrală de conducere a statului, respectiv de ministru de Interne”;

• Pe de altă parte, ministrul Bode nu contestă – în niciunul dintre procesele intentate – fondul verdictului de plagiat pronunțat de UBB: acela că există probe indiscutabile care arată că și-a însușit pagini întregi din munca altor autori fără a-i cita.

***

Ministrul de Interne Lucian Bode s-a aruncat într-o disperată bătălie juridică pentru a anula decizia de plagiat primită de la Universitatea „Babeș-Bolyai” (UBB), bătălie care s-a intensificat  după ce Asociația VeDem Just a depus o plângere penală împotriva acestuia pentru fals în declarații. 

În plângerea penală înregistrată la Parchetul General, Asociația VeDem Just – Voci pentru Democrație și Justiție – îl acuză pe ministrul Bode că a certificat în fals, într-o declarație semnată pe proprie răspundere, că „teza de doctorat este o lucrare originală, iar pentru fiecare material preluat este menționată sursa”, în acord cu prevederile legale existente la momentul susținerii tezei de doctorat, în septembrie 2018.

Și îndrumătorul de doctorat al lui Lucian Bode, profesorul Adrian Ivan, actualmente rector al Academiei Naționale de Informații – aflată în subordinea Serviciului Român de Informații -, a fost reclamat la parchet prin același demers al Asociației VeDem Just, întrucât și acesta a garantat, sub semnătură, că teza doctorandului său e originală. 

Plângerea penală împotriva celor doi a fost înaintată la Parchetul General la data de 16 ianuarie 2023, la șapte zile după ce Comisia de etică a UBB a emis Hotărârea nr. 1, prin care a stabilit că teza ministrului de Interne Lucian Bode este plagiată. 

La scurt timp după înregistrarea acestei plângeri penale prin care e acuzat de fals în declarații, ministrul Bode și-a dublat eforturile pentru a anula, prin instanță, decizia de plagiat a Universității „Babeș-Bolyai”, emisă la 45 de zile după ce am dezvăluit, pe PressOne, că teza de doctorat a acestuia este plagiată într-o proporție considerabilă. 

Prin anularea deciziei de plagiat, ministrul Bode speră că va evita să fie trimis în judecată pentru că a certificat în fals, prin proprie semnătură, că teza sa de doctorat este originală.

Dacă decizia de plagiat este anulată, Bode poate încerca să argumenteze în fața procurorilor că nu a încălcat prevederea care-i cerea ca teza să fie originală. 

Bode, care a devenit doctor al UBB în 2018 cu teza declarată plagiată, a deschis – după acțiunea din 5 ianuarie 2023 – trei noi procese separate prin care cere suspendarea sau anularea a trei documente distincte: 

• anularea Hotărârii nr. 10 din 13.12.2022 a Comisiei de etică a UBB, prin care au fost cooptați în comisia de analiză a tezei de doctorat a lui Lucian Bode prof. Corneliu Bjola, de la Universitatea din Oxford, specialist în științe politice și relații internaționale, și prof. Alin Fumurescu, de la Universitatea din Houston, specialist în științe politice;
• suspendarea și anularea Hotărârii nr. 1 din 09.01.2023 a Comisiei de etică a UBB, prin care s-a stabilit că teza sa de doctorat este plagiată; 
• suspendarea Autosesizării nr. 36 / 23.02.2023 a Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării (CNECSDTI), aflat în subordinea Ministerului Cercetării, prin care organismul s-a autosesizat cu privire la plagiatul din cartea în care Bode și-a publicat teza. 

Aceste trei procese se adaugă unui prim dosar deschis de Lucian Bode pe 5 ianuarie 2023 la Tribunalul Sălaj, prin care ministrul de Interne a cerut inițial doar suspendarea Hotărârii nr. 10 din 13.12.2022 a Comisiei de etică a UBB, cea prin care au fost cooptați experții străini. La acel moment, Comisia de etică încă nu-și anunțase verdictul, iar acțiunea în instanță avea drept scop blocarea emiterii unui verdict, care însă a fost pronunțat de UBB la 9 ianuarie și a fost publicat pe site la 11 ianuarie 2023.

Dintre cele trei noi dosare, unul singur a mai fost deschis la Tribunalul Sălaj, cel care vizează anularea aceleiași Hotărâri nr. 10 a Comisiei de etică a UBB – după ce aceeași instanță a respins acțiunea prin care Bode cerea suspendarea acesteia (mai exact, suspendarea cooptării celor doi universitari străini în comisia de analiză).

Celelalte două cauze se află înregistrate pe rolul unor instanțe din București.

Pentru a aduce toate aceste procese în Capitală, Lucian Bode și-a schimbat în procedură de urgență domiciliul din județul Sălaj în București. 

Procesul nr. 1: suspendarea autosesizării 

Chiar înainte ca Universitatea „Babeș-Bolyai”, prin Comisia de etică, să emită decizia cu privire la teza ministrului de Interne Lucian Bode, pe 5 ianuarie 2023, acesta deschidea un prim proces la Tribunalul Sălaj. 

Bode cerea două lucruri: 

• (1) suspendarea Hotărârii nr. 10 din 13.12.2022 a Comisiei de etică a UBB prin care prof. Corneliu Bjola, de la Universitatea din Oxford, și prof. Alin Fumurescu, de la Universitatea din Houston, au fost cooptați în comisia de analiză a tezei;
• (2) suspendarea activității comisiei, care anunțase deja că va analiza dovezile care probau plagiatul.

Despre acest proces am relatat pe larg într-un articol publicat pe PressOne, pe 9 ianuarie 2023, înainte ca decizia de plagiat să fie comunicată public de Comisia de etică a UBB. 

Lucian Bode pierdea acest prim proces deschis la Tribunalul Sălaj – județ pe care îl reprezintă, ca parlamentar, din 2008 – pe 17 ianuarie 2023, însă nouă zile mai târziu, pe 26 ianuarie, făcea recurs la Curtea de Apel Cluj-Napoca. 

Acest dosar are termen de soluționare fixat pe 3 mai 2023, însă cel mai probabil va fi mutat de la Curtea de Apel Cluj-Napoca la Curtea de Apel București – pentru că, între timp, Lucian Bode și-a schimbat domiciliul în acte din Zalău, județul Sălaj, în București. 

Potrivit unui principiu foarte clar stipulat în legea contenciosului administrativ, competența teritorială a unei instanțe de judecată este atrasă de domiciliu. 

Ministrul de Interne Lucian Bode și-a schimbat actul de identitate în data de 14 februarie 2023, potrivit unuia dintre avocații săi.

Din verificări independente de informațiile obținute prin intermediul instanței reiese că Bode are acum domiciliul în București, într-o vilă care aparține statului prin RAAPPS, aflată în zona rezidențială Dorobanți. 

Schimbarea domiciliului din acte a ministrului Bode are legătură, în mod indubitabil, cu dosarele deschise de acesta împotriva Universității „Babeș-Bolyai”, având în vedere că acesta nu și-a schimbat niciodată adresa vreme de 15 ani, de când a obținut primul mandat de deputat de Sălaj, în 2008 – deși de atunci încoace a activat ca politician doar în București. 

De altfel, domiciliul sau reședința reprezintă o condiție obligatorie pentru a putea candida într-o circumscripție electorală. 

Reamintim că șeful lui Lucian Bode pe linie politică, premierul Nicolae Ciucă, a obținut anul trecut două sentințe favorabile în instanțele bucureștene prin care a blocat analiza propriei teze de doctorat, sentințe asupra cărora au planat suspiciuni prezentate de G4Media în mai multe articole de presă, despre care se poate citi aici. 

Premierul Ciucă a fost apărat în respectivele dosare de casa de avocatură Mușat și Asociații, aceeași care îl apără și pe Lucian Bode. 

Procesul nr. 2: anularea autosesizării 

Înainte să își schimbe domiciliul în București, Lucian Bode a deschis un al doilea proces care vizează Hotărârea nr. 10 din 13.12.2022 a Comisiei de etică a UBB, prin care aceasta i-a cooptat în comisia de analiză a tezei sale pe universitarii Bjola (Oxford) și Fumurescu (Houston). 

Dosarul, înregistrat pe data de 2 februarie 2023 tot la Tribunalul Sălaj, are un obiect diferit de primul, în care se cerea suspendarea unei hotărâri a UBB. De data aceasta, Bode cere anularea Hotărârii nr. 10 din 13.12.2022 a Comisiei de etică a UBB. 

Acest dosar are termen de soluționare pe data de 19 mai, însă e de așteptat ca avocații să se invoce competența teritorială a Tribunalului București, având în vedere schimbarea de domiciliu a lui Bode. 

Dosar penal la Parchetul General pentru fals în declarații

Ofensiva judiciară a lui Lucian Bode împoriva UBB, care implică inclusiv schimbarea domiciliului din actul său de identitate, se derulează, dacă analizăm cronologia și relevanța proceselor deschise de acesta, în contextul plângerii penale depuse împotriva sa de Asociația VeDem Just. 

Pe 16 ianuarie 2023, la numai șapte zile după ce Comisia de etică a UBB a emis Hotărârea nr. 1, prin care a stabilit că teza de doctorat a ministrului de Interne Lucian Bode este plagiată, Asociația VeDem Just depunea la Parchetul General o plângere pe numele acestuia și a conducătorului său de doctorat, Adrian Ivan, rectorul Academiei SRI. 

Asociația VeDem Just arăta că Lucian Bode, care și-a susținut teza de doctorat pe 29 septembrie 2018 la UBB, a obținut titlul de doctor sub îndrumarea profesorului Adrian Ivan.

Una dintre normele prevăzute de Codul Studiilor Doctorale, dar și de regulamentul Institutului de Studii Doctorale a UBB – ambele aflate în vigoare la momentul susținerii tezei – impunea ca doctorandul să depună înainte de susținerea publică o declarație pe proprie răspundere, semnată atât de acesta, cât și de coordonatorul său, prin care să certifice „originalitatea conţinutului tezei de doctorat, precum şi a respectării standardelor de calitate şi de etică profesională”. 

Legea nr. 1/2011 a educației prevede (art. 143 alin. 4) că „Îndrumătorii lucrărilor de licență, de diplomă, de disertație și de doctorat răspund în solidar cu autorii acestora de asigurarea originalității conținutului acestora”.

Atât timp cât Comisia de Etică a UBB a decis în ianuarie 2023 că teza de doctorat a lui Bode este plagiată, acest lucru înseamnă, potrivit Asociației VeDem Just, că prevederile legale referitoare la originalitatea tezei sale de doctorat au fost încălcate și că „declarația depusă la dosarul de doctorat atestă lucruri nereale”.

În plângerea penală adresată Parchetului General, Asociația VeDem Just arată că Lucian Bode a comis fals în declarații, infracțiune prevăzută de art. 326 din Codul penal, în cazul căreia nu s-a împlinit termenul de prescripție de 5 ani de la data comiterii faptei. 

Într-un răspuns la o solicitare oficială adresată Parchetului General, Biroul de Presă al instituției confirmă că dosarul penal în care Lucian Bode a fost acuzat de fals în declarații a fost înregistrat pe 25 ianuarie 2023 și că cercetările sunt efectuate in rem. 

Pentru comparație, o plângere penală pentru încălcarea proprietății intelectuale de către premierul Nicolae Ciucă în teza sa de doctorat, susținută la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP) în 2003 – despre care am dezvăluit, în exclusivitate, că este plagiată – și care a fost depusă pe 27 februarie 2022, a fost înregistrată și a fost distribuită în lucru unui procuror în aceeași zi în care a fost primită. 

Două zile mai târziu, procurorul Dragoș Cojocariu mergea UNAP, de unde ridica toate documentele în original legate de studiile doctorale ale lui Ciucă. 

Rapiditatea cu care s-a mișcat procurorul de la Parchetul General, deși infracțiunea de care era acuzat premierul Ciucă era în mod indubitabil prescrisă din 2008, a împiedicat Comisia de Etică a UNAP și CNATDCU să îi analizeze teza de doctorat și l-a ajutat pe premier să pretindă, public, că nu există o confirmare academică a plagiatului său. 

În cazul lui Lucian Bode, infracțiunea de fals în declarații, de care îl acuză Asociația VeDem Just, se prescria în mod normal abia în septembrie 2023. Însă, în urma depunerii plângerii la parchet și a unor acte de cercetare derulate deja, cursul a fost întrerupt, iar noul termen de prescripție se va încheia abia în septembrie 2028. 

De altfel, profesorul Daniel David, rectorul Universității „Babeș-Bolyai”, a confirmat pentru PressOne că Parchetul General a solicitat de la UBB întreg dosarul de studii al lui Lucian Bode, inclusiv teza de doctorat și deciziile Comisiei de etică, care au fost trimise în copie – și nu în original, cum s-a întâmplat în cazul premierului Ciucă.  

Surse din instituție susțin că Parchetul General nu a cerut în mod explicit documentele originale, formularea procurorului de caz fiind ambiguă, iar Departamentul Juridic al UBB a decis transmiterea unor copii conforme cu originalul, deoarece legea nu prevede că procurorii au nevoie de documentele originale pentru a derula cercetări penale. 

Procesul nr. 3: suspendarea și anularea deciziei de plagiat

La numai patru zile după ce și-a schimbat oficial actul de identitate, pe 20 februarie 2023, Lucian Bode dădea în judecată, din nou, Universitatea „Babeș-Bolyai”, de data aceasta la Tribunalul București. 

În acest dosar, Bode cere – prin intermediul avocaților săi de la Mușat și Asociații – suspendarea și anularea Hotărârii nr. 1 din 09.01.2023 a Comisiei de etică a UBB prin care s-a stabilit că teza sa de doctorat este plagiată și că „abaterile etice constatate sunt suficient de importante pentru a concluziona că teza este profund viciată”.

Unul dintre motivele pentru care Bode cere suspendarea deciziei UBB se referă la  „implicațiile penale” ale deciziei, despre care susține că au fost generate de „discuțiile publice duse spre zone extreme”.

În acțiunea de chemare în judecată, pe care am obținut-o de la Tribunalul București în baza legii accesului la informații de interes public, Lucian Bode pretinde că este victima unui abuz săvârșit de Comisia de etică a UBB, pe care o cataloghează ca fiind „profund nelegală, abuzivă” – pentru că i-a analizat teza pentru a doua oară, de această dată stabilind că teza este plagiată și „profund viciată”. 

Prima verificare a tezei lui Bode a fost făcută în luna octombrie 2022, când Comisia de etică a constatat, analizând patru fragmente specificate într-o sesizare oficială și făcând o verificare cu softul, că doar 2,95% din teză este plagiată. 

La acel moment, ministrul de Interne nu contesta dreptul UBB de a-i analiza teza și „saluta” entuziast pe Facebook rezultatul, calificând fragmentele plagiate drept „erori de citare”. 

În realitate, așa cum am arătat în analiza publicată pe PressOne, procentul de conținut copiat din teza lui Lucian Bode se ridică la cel puțin 18,5%, nu la 2,95%. 

Bode reclamă că decizia de plagiat i-a afectat reputația și i-a pus în pericol funcția din Guvern

Una dintre obligațiile pe care un reclamant le are atunci când cere suspendarea prin instanță a unui act administrativ este aceea de a demonstra o pagubă iminentă pe care o poate suferi. 

Lucian Bode afirmă, în cererea de chemare în judecată, că iminența prejudiciului „reiese fără echivoc” din „gravitatea presupuselor constatări” din Hotărârea nr. 1, mai exact „plagiat și citare defectuoasă sau incorectă”, „teza profund viciată”, dar și din măsurile dispuse de UBB. 

Acesta mai invocă „afectarea imaginii publice, a credibilității profesionale și a reputației deja vătămate prin campania publică demăimătoare creată în jurul acestor evenimente”, iar prejudiciul creat, în opinia lui Bode, ar trebui analizat „în mod obligatoriu” prin „prisma funcției deținute în structura centrală de conducere a statului, respectiv de ministru de Interne”. 

Decizia de plagiat a Comisiei de etică a UBB este considerată de Bode „sursa discreditării sale politice și profesionale la care este supus intens în spațiul public”, deci nu chiar plagiatul pe care el însuși l-a comis. 

Acesta mai susține că atingerea adusă imaginii sale îi „afectează ireversibil dreptul la imagine și reputație profesională”. 

În 2018, când a susținut teza de doctorat care i-a adus titlul de doctor, în spațiul public și în mediul academic existau deja de câțiva ani discuții intense referitoare la tezele de doctorat plagiate ale unor demnitari publici, astfel că Lucian Bode se putea pune la adăpost de orice prejudiciu dacă ar fi respectat normele etică atunci când și-a redactat lucrarea științifică. 

În plus, conducătorul său de doctorat, care gestiona la acel moment criza uriașă de imagine privind plagiatul în masă de la Academia SRI și decidea verificarea tuturor tezelor de doctorat susținute în instituție, avea prin lege obligația de a verifica dacă teza lui Bode este originală. 

La data susținerii publice a tezei, Bode era deputat, iar anterior fusese ministru al Economiei, funcții publice care ar fi trebuit să-l facă conștient că activitatea sa publică – politică și academică – se va afla sub o legitimă monitorizare din partea presei și a societății civile.

Obținerea unui titlul academic de doctor reprezintă un drept și nu o obligație, astfel încât Lucian Bode a ales să urmeze studii doctorale, iar acest drept a venit la pachet cu o serie de responsabilități prevăzute de lege, inclusiv aceea de a realiza o lucrare originală și de a respecta normele de etică.

Din perspectiva lui Lucian Bode, așa cum reiese aceasta din acțiunile în instanță, există doar afectarea imaginii sale publice, a credibilității sale profesionale și a reputației sale, nu și afectarea imaginii publice, a credibilității și a reputației Universității „Babeș-Bolyai”, al cărei prestigiu a fost serios zdruncinat de scandalul de plagiat din teza de doctorat a ministrului de Interne. 

Apărare cu argumentele lui Cîmpeanu 

Atunci când a primit verdictul de 2,95% plagiat, Lucian Bode saluta zgomotos și triumfător decizia Comisiei de etică a UBB. Evident, dreptul comisiei de a-i analiza teza – și, mai apoi, decizia favorabilă – nu au fost atacate nici prin contestații la UBB și nici în instanță. 

După ce Comisia de etică a UBB s-a autosesizat a doua oară, iar decizia experților a confirmat că teza e plagiată semnificativ, Lucian Bode a contestat dreptul UBB de a se autosesiza, din nou, în cazul tezei sale – deși noile probe de plagiat nu fuseseră analizate în cazul primului verdict. 

Legislația actuală nu împiedică analizarea multiplă a unei teze de doctorat, mai ales atunci când aspectele nou sesizate nu au fost supuse unei verificări anterioare. 

Totuși, în vara anului 2021, ministrul Educației de la acel moment, Sorin Cîmpeanu, a încercat să modifice metodologia de analizare a tezelor de doctorat de către CNATDCU, una dintre schimbările importante propuse de acesta fiind chiar blocarea posibilității unei noi analize. 

Proiectul lui Sorin Cîmpeanu a fost abandonat ca urmare a unei scrisori publice adresate președintelui Klaus Iohannis, părintele „României Educate”, semnată de peste 700 de persoane. In extremis, cu doar o zi înaintea intrării în vigoare a noilor norme, Iohannis i-a cerut public lui Cîmpeanu, printr-o declarație oficială a Administrației Prezidențiale, retragerea proiectului. 

Lucian Bode mai susține, în cererea de chemare în judecată, că UBB nu avea dreptul să-i verifice teza de doctorat deoarece el nu are calitatea de membru al comunității universitare.

Reglementările care permit Comisiei de etică a UBB să verifice o teză de doctorat din perspectiva încălcării normelor de etică nu fac însă referire la actuali – sau foști – membri ai comunității academice. 

Bode a deținut calitatea de membru al comunității academice a UBB în perioada în care a parcurs studiile doctorale – între 2011 și 2018 – și a avut calitatea de student doctorand. 

Comisia de etică a UBB a verificat și analizat dacă Lucian Bode a încălcat standardele și normele de etică în activitatea științifică derulată în perioada realizării studiilor sale doctorale, finalizate cu o lucrare de doctorat.

În acest caz se poate face o simplă paralelă cu situația în care, ipotetic, un ministru care comite o infracțiune ar trebui judecat în acord cu funcția deținută la momentul săvârșirii faptei. 

Bode se apără cu o decizie CCR 

Un alt argument adus de Lucian Bode în cererea de chemare în judecată este faptul că UBB nu avea dreptul să îi verifice teza deoarece Decizia 364/2022 a Curții Constituționale a României (CCR) nu permite niciunei alte comisii să reanalizeze și să reaprecieze „evaluarea acesteia” după emiterea titlului științific. 

Decizia 364/2022 a CCR a fost comunicată în spațiul public de la vârful ministerului Educației drept o decizie care va bloca, pe viitor, analizarea tezelor de doctorat pentru plagiat. 

Această interpretare a fost promovată intens de către fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, care a demisionat în urma unei acuzații de plagiat într-o serie de cursuri universitare. 

Interpretarea a fost preluată și de succesoarea acestuia în funcție, Ligia Deca. 

Potrivit Edupedu.ro, Deca s-a prezentat în fața membrilor Consiliului general al CNATDCU, în noiembrie 2022, după ce UBB a sesizat Consiliul în legătură cu plagiatul din teza lui Lucian Bode, pentru a le transmite membrilor săi că instituția nu are dreptul să-i verifice teza lui Bode ca efect al deciziei CCR. 

În dosarul de la Tribunalul București, prin care speră suspendarea și anularea deciziei de plagiat, Bode invocă paragrafele 36 și 37 din Decizia nr. 364/2022 a CCR. 

Conținutul acestor paragrafe face referire însă la „valoarea științifică a lucrării”, la „aprecierea valorică a conținutului tezei de doctorat”, și la „fondul științific al tezei de doctorat elaborate”. 

• Paragraful 36: „Cele stabilite de comisia de doctorat și validate de CNATDCU, cu consecința conferirii/ atribuirii titlului de doctor, nu pot fi reexaminate de o altă comisie sub aspectul valorii științifice a lucrării, neexistând niciun temei constituțional sau legal în acest sens”. 

• Paragraful 36: „Cele stabilite de comisia de doctorat și validate de CNATDCU sunt aspecte necenzurabile ale actului administrativ emis, întrucât vizează aprecierea valorică a conținutului tezei de doctorat, și angajează răspunderea autorității emitente a actului”.

• Paragraful 37: […] după cum nici instanța judecătorească nu are competența de a statua cu privire la fondul științific al tezei de doctorat elaborate, nici autoritatea emitentă nu are competența de a reaprecia fondul științific al acesteia”. 

Însă plagiatul într-o teză de doctorat are legătură cu „nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională” – și nu are nimic de-a face cu „valoarea științifică a lucrării”, cu „aprecierea valorică a conținutului tezei de doctorat” sau cu „fondul științific al tezei de doctorat elaborate”. 

***

Acest dosar, în care Bode face două solicitări distincte – de suspendare și de anulare a deciziei de plagiat a Comisiei de Etică a UBB – a rămas în pronunțare pentru primul capăt de cerere, cel referitor la suspendare. 

Potrivit portalului instanțelor, decizia va fi anunțată pe data de 4 mai. 

Partea de cerere referitoare la anulare va fi pusă în discuție 6 zile mai târziu, pe 10 mai. 

Procesul nr. 3: împiedicarea verificării cărții sale de către Consiliul Național de Etică 

Cel mai recent proces deschis de Lucian Bode este îndreptat împotriva Consiliul Național de Etică a Cercetării Știinţifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării (CNECSDTI) – pe scurt, Consiliul Național de Etică – aflat în subordinea Ministerului Cercetării, condus în prezent de liberalul Sebastian Burduja.

A fost înregistrat pe 15 martie 2023 la Curtea de Apel București, iar obiectul său vizează suspendarea Autosesizării nr. 36/23.02.2023, prin care Consiliul Național de Etică s-a autosesizat cu privire la plagiatul din cartea în care și-a publicat teza. 

Acest dosar are o istorie ceva mai aparte. 

Consiliul Național de Etică are, prin lege, dreptul de a se autosesiza sau de a analiza în baza unei sesizări acuzațiile de plagiat în orice altă opera științifică (cărți, articole, rapoarte etc.) cu excepția tezelor de doctorat. 

În decizia prin care teza i-a fost declarată plagiată, Comisia de etică a UBB i-a adresat lui Lucian Bode și Editurii CA Publishing, la care acesta și-a publicat teza în 2021, solicitarea de a retrage cartea cu titlul „Securitatea energetică şi managementul resurselor la începutul secolului XXI: România în context european actual”. 

Comisia îl atenționa pe Bode că, dacă nu îi va comunicată decizia retragerii în termen de 15 zile, Comisia de etică a UBB va sesiza Consiliul Național de Etică pentru a-i analiza cartea publicată pe baza tezei.

Ministrul de Interne a respectat solicitarea UBB în termenul stabilit, așa cum avea să declare pentru Edupedu.ro președintele Comisiei de etică a UBB, Dacian Dragoș, și a retras cartea. 

Deși s-a conformat, Bode a contestat la Consiliul Național de Etică solicitarea Comisiei de etică a UBB de a retrage cartea de la comercializare. 

Pornind de la contestația primită de la Lucian Bode, Consiliul Național de Etică s-a autosesizat pe 23 februarie 2023 cu privire la cartea în care ministrul de Interne și-a publicat teza de doctorat. 

Principala linie de atac a lui Lucian Bode în acest nou proces este invocarea faptului că  Consiliul Național de Etică nu are dreptul să-i verifice teza de doctorat și că prin autosesizare acesta reia procedura de verificare a lucrării sale.  

Cartea în care Bode și-a publicat teza de doctorat cu același titlu, „Securitatea energetică și managementul resurselor la începutul Secolului XXI. România în context european actual”, este însă un produs diferit de teza de doctorat.

Caracteristica principală care atestă că o carte este un produs științific distinct față de teza de doctorat – chiar dacă conținutul este identic sau asemănător – este codul ISBN, cod pe care o teza de doctorat nu îl are. 

Cartea „Securitatea energetică și managementul resurselor la începutul Secolului XXI. România în context european actual” are codul ISBN 978-606-8330-83-9, pe când teza nu beneficiază de un astfel de cod. 

În plus, o teză de doctorat are un regim juridic distinct față de o carte. Tezele de doctorat sunt accesibile doar la biblioteca facultății sau, după caz, a universității unde aceasta a fost susținută sau la Biblioteca Națională a României – biblioteci unde teza de doctorat se află în câte un exemplar –, pe când cartea reprezintă un produs comercial și un mijloc de popularizare în masă a unei lucrări academice.

Mai mult, Lucian Bode a solicitat să nu-i fie făcută publică teza de doctorat pe platforma REI, cum prevedea legea, întrucât – așa cum prevedea aceeași lege – urma să-și publice lucrarea științifică sub forma unui produs editorial distinct, disponibil contra cost în librării. 

În acest moment, platforma guvernamentală Registrul Educațional Integrat (REI) afișează, la o căutare a tezei de doctorat a ministrului Bode, mențiunea „La solicitarea IOSUD, fișierul original al tezei nu este public, deoarece teza a fost publicată distinct”. (IOSUD este acronimul pentru „instituții organizatoare de studii de doctorat”).

Și în acest proces, Bode invocă Decizia 364/2022 a CCR, deși în motivarea sa Curtea Constituțională nu face nicăieri vreo referire la dreptul Consiliul Național de Etică de a verifica volumele în care au fost publicate tezele de doctorat ulterior susținerii lor.

Acest dosar va avea termen de judecată, mâine, 28 aprilie 2023, la Curtea de Apel București.