Ultimatum pentru Tudorel Toader: în joc sunt poziția sa de rector și soarta Universității din Iași

Tudorel Toader riscă să își piardă mandatul de rector al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și riscă chiar reorganizarea sau desființarea instituției de învățământ pe care o conduce în urma unei decizii fără precedent în mediul academic românesc, emisă recent de Consiliul de Etică și Management Universitar (CEMU). 

Avertismentul primit de rectorul celei mai vechi universități din țară are legătură cu refuzul sistematic al Comisiei de Etică a Universității „Cuza” din Iași de a-și exprima un punct de vedere cu privire la existența plagiatului în teza de doctorat a procurorului Codruț Olaru, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), coordonată de chiar Tudorel Toader.  

Prin aceeași decizie a CEMU, emisă în data de 25 iulie 2019, Universitatea „Cuza” este avertizată că ar putea fi sancționată cu retragerea acreditării Școlii Doctorale în Drept, ceea ce ar implica retragerea dreptului de a organiza concurs de admitere pentru selectarea de noi studenți doctoranzi pentru anul universitar 2019/2020.  

PressOne a scris în ianuarie 2018, în exclusivitate, că teza de doctorat a procurorului Codruț Olaru, la acea vreme vicepreședinte al CSM – în prezent doar membru al secției de procurori a CSM, era plagiată integral. 

La scurt timp, CNATDCU a înregistrat o sesizare cu privire la suspiciunile de plagiat, însă nu a putut emite un verdict din cauza tergiversărilor Comisiei de Etică a Universității „Cuza”, pe care legea o obligă să își exprime un punct de vedere asupra acuzațiilor. 

Consiliul de Etică și Management Universitar (CEMU), organismul care a emis această decizie – o premieră absolută în mediul academic din România – este o instituție consultativă a Ministerului Educației Naționale (MEN). 

Rolul CEMU, așa cum rezultă din documentele care-i reglementează activitatea, este de a determina și sprijini universitățile să elaboreze și să pună în practică, în mod organizat, transparent și eficient, politicile de etică și de integritate universitară.

CEMU este una dintre cele trei structuri care funcționează pe lângă Ministerului Educației care au drept atribuții etica și integritatea academică, alături de Consiliul Național pentru Atestare Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) – care are în competență validarea și verificarea tezelor de doctorat, a abilitărilor pentru conducătorii de doctorate și concursurile didactice -, și de Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării (CNECSDTI) – care are rolul de a analiza sesizările privind abaterile de la normele de bună conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare. 

***

Istoria deciziei care l-ar putea lăsa pe Tudorel Toader fără funcția de rector – și Școala Doctorală în Drept de la Iași fără acreditare – are în spate un an și jumătate de tergiversări, blocaje și refuzuri, toate menite să împiedice pronunțarea unui verdict oficial asupra tezei de doctorat a procurorului Codruț Olaru. 

În ianuarie 2018, PressOne dezvăluia că toate cele 250 de pagini din lucrarea științifică a procurorului Codruț Olaru sunt plagiate din diverși autori români sau din surse online.

Olaru a obținut titlul de doctor pentru lucrarea științifică „Particularitățile criminalității organizate în România” în 2013, pe vremea când era procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). Toader era în 2013 decanul Facultății de Drept de la Universitatea „Cuza” din Iași și judecător al Curții Constituționale a României (CCR).

Suspiciunile de plagiat privind teza lui Olaru au făcut obiectul unei sesizări înregistrate la CNATDCU 17 ianuarie 2018 asupra cărora Comisia de Etică de la Universitatea „Cuza” din Iași era obligată să se pronunțe în 30 de zile din momentul în care a fost notificată.  

Din acest punct începe lungul șir al tergiversărilor în care este implicată Universitatea „Cuza” din Iași, la conducerea căreia Toader – care este vizat indirect de sesizarea de la CNATDCU – a revenit în luna aprilie, după ce a părăsit funcția de ministru al Justiției. 

Tudorel Toader a fost ales rector al UAIC în 2016, însă în perioada în care a fost ministru al Justiției, între februarie 2017 și aprilie 2019, s-a autosuspendat din funcție, iar universitatea a fost condusă de prorectorul Mihaela Onofrei, care a devenit rector interimar. 

Ce a refuzat Universitatea „Cuza” să facă

În momentul în care la CNATDCU se înregistrează o sesizare de plagiat într-o teză de doctorat, Regulamentul de soluționare a sesizărilor de plagiat prevede o serie de pași.

Universitatea „Cuza” din Iași nu a trimis niciunul dintre documentele enumerate mai sus, refuzând sistematic să emită un punct de vedere cu privire la sesizarea de plagiat.

De ce este atât de important acest punct de vedere al UAIC și restul documentelor prevăzute de lege? În lipsa lor, CNATDCU nu poate să emită un verdict final de plagiat sau de menținere a titlului de doctor. 

557 zile de scuze, promisiuni, amânări și refuzuri

De un an și jumătate între UAIC și CNATDCU se desfășoară un soi de ping-pong instituțional în care CNATDCU cere, iar UAIC se face că răspunde.

557 de zile au trecut de când CNATDCU a înștiințat UAIC despre sesizarea de plagiat și până astăzi, 5 august, dată la care nu există încă un punct de vedere al instituției care i-a atribuit lui Codruț Olaru titlul de doctor.

Cel puțin cinci adrese a trimis CNATDCU către UAIC prin care îi solicita punctul de vedere. Toate cele cinci adrese au rămas fără răspuns, instituția de învățământ folosindu-se de o gamă ultra-diversificată de  tertipuri. 

Tergiversările UAIC s-au bazat pe cele mai ridicole scuze posibile, de la lipsa de competență și până la lipsa unor specialiști care să fie capabili să analizeze acuzațiile. 

Blocajul în privința tezei lui Olaru este unul total. Surse din UAIC susțin că teza procurorului CSM nici măcar nu poate fi accesată la biblioteca universității. 

Motivul mai mult decât evident pentru care timp de un an și jumătate a fost ignorată orice cerință de analizare a tezei lui Olaru este cât se poate de simplu: un verdict de plagiat într-o teză de doctorat coordonată de Tudorel Toader i-ar știrbi grav acestuia reputația de profesor, rector, fost ministru, fost judecător la CCR și fost procuror.

Apărându-l pe Olaru, Toader se apără, de fapt, pe sine.

Primul tertip

Prima scuză găsită de UAIC a fost că toți profesorii care ar putea analiza lucrarea științifică a lui Codruț Olaru se află în incompatibilitate „cu persoana a cărei teză se analizează”.

Acest motiv este unul complet nejustificat, având în vedere că suspiciunile de plagiat ar fi trebuit să fie analizate de către Comisia de Etică, iar membrii acestui organism nu sunt procurori sau membri ai CSM pentru a fi în incompatibilitate „cu persoana a cărei teză se analizează”.

Membrii Comisiei de Etică ar fi putut fi în incompatibilitate doar dacă ar fi fost îndrumătorii lui Olaru pe parcursul studiilor doctorale sau dacă ar fi făcut parte din comisia de referenți care a decis atribuirea titlului de doctor. Or, niciun membru nu se afla – și nu se află – în această poziție. 

Președintele Comisiei de Etică, conferențiarul Ovidiu Gavrilovici, putea să desemneze trei persoane dintre membrii Comisiei de Etică pentru a analiza teza, însă nu a făcut-o. 

Surse din UAIC susțin că, de fapt, Comisia de Etică nici măcar nu a cerut o copie după teza lui Olaru conformă cu originalul de la biblioteca universității, insistând în mod repetat că organismul nu este competent să analizeze teza. 

La această manevră CNATDCU a încercat să găsească răspuns. A cerut declarații de incompatibilitate scrise. Așa s-a văzut nevoită universitatea să găsească o altă strategie de eludare a legii. 

Al doilea tertip

Cea de-a doua scuză pentru a bloca emiterea unui verdict de plagiat – sau, din contră, pentru unul de menținere a titlului de doctor – a fost invocarea lipsei unor specialiști care să analizeze teza lui Olaru. 

După ce în octombrie 2018 CNATDCU trimite o nouă solicitare „urgentă” către UAIC pentru a emite un punct de vedere și pentru a comunica datele din dosarul de doctor al lui Olaru, Comisia de Etică îi cere rectorului interimar Mihaela Onofrei să nominalizeze „experți în vederea constituirii unei comisii de analiză” pentru teza lui Codruț Olaru. 

Rectorul interimar cere la rândul ei Școlii Doctorale în Drept desemnarea unor „experți”, iar organismul îi răspunde că are doar trei coordonatori de doctorat, însă niciunul cu specialitate în drept penal. 

Nici acest argument nu este unul legitim, deoarece UAIC putea să desemneze trei profesori din orice specialitate, nu obligatoriu profesori de drept sau profesori de drept penal, pentru că punctul de vedere al universității nu implică analiza unor specialiști. Analiza viza acuzațiile de plagiat, nu rigoarea științifică a tezei, care poate fi făcută doar de persoane competente în materie.

Și la această tentativă de tergiversare CNATDCU a venit cu un răspuns. UAIC a fost informată că nu este nevoie de experți în drept pentru analiza tezei și că orice profesor poate să constate dacă există identitate de conținut între două texte. În plus, i-a cerut, din nou, „de urgență” punctul de vedere.

UAIC s-a repliat și a recurs la o nouă stratagemă. 

Al treilea tertip

Cea de-a treia modalitate de a trage de timp a fost să apeleze la experți „externi”, adică la profesori din alte universități dispuși să analizeze teza lui Olaru. 

În decembrie 2018, după ce a epuizat varianta incompatibilităților și pe cea a specialiștilor din universitate, conducerea UAIC anunță CNATDCU că intenționează să apeleze la experți de la facultăți de drept din Consorțiul „Universitaria”, format din cele mai mari cinci universități din țară: Universitatea din București, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, Universitatea de Vest din Timișoara, Academia de Studii Economice și, desigur, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. 

Conducerea UAIC trimite adrese către Universitatea din București, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj și Universitatea de Vest din Timișoara, însă doar Universitatea „Babeș-Bolyai” răspunde că poate desemna un profesor pentru analiza tezei lui Olaru. Un singur expert nu a fost însă suficient, era nevoie de minim trei pentru constituirea comisiei.

Mai mult, UAIC trimite o adresă către Direcția Generală Învățământ Universitar din Ministerul Educației prin care îi cere să numească experți externi, invocând prevederile din Codul Studiilor Doctorale. 

Cererea este respinsă deoarece respectiva prevedere se referă la altă situație, și anume la analiza pe care o face CNATDCU asupra suspiciunilor de plagiat.  

Și de data aceasta CNATDCU intervine pentru a stopa încercarea UAIC de eludare a legii. CNATDCU constată în ședința Consiliul General că decizia Universitatea „Cuza” din Iași de a căuta experți prin vecini contravine prevederilor Ordinului de Ministru care reglementează funcționarea CNATDCU, în sensul că Comisia de Etică a UAIC nu și-a îndeplinit sarcina de evaluare a unei sesizări. 

„Suntem obstrucționați de Școala Doctorală”, „sunt măsuri de trenare”, „se blochează un verdict al CNATDCU”, sunt doar câteva dintre afirmațiile făcute de membrii Consiliului General al CNATDCU. 

Mai mult, în ședințele Consiliului General al CNATDCU din februarie 2019 este pusă în discuție modificarea legislației pentru a preveni astfel de situații de obstrucție din partea universităților. 

„Școala Doctorală nu vrea să emită punct de vedere pentru că iese prost”, susține un membru al Consiliului General al CNATDCU care a cerut să-i fie păstrat anonimatul. 

Soluția propusă de CNATDCU a fost modificarea Ordinului de Ministru privind Regulamentul de soluționare a sesizărilor de plagiat, astfel încât prevederea referitoare la punctul de vedere al Comisiei de Etică a universității unde a fost susținută o teză suspectă de plagiat să se schimbe din „obligatoriu” în „facultativ”.

Intervenția Reset

Grupul civic ieșean Reset a trimis la UAIC, în baza legii liberului acces la informațiile de interes public, nu mai puțin de 10 solicitări de informații începând cu jumătatea anului 2018 pe subiectul suspiciunii de plagiat asupra lucrării lui Codruț Olaru.

„Am solicitat în repetate rânduri să ni se spună ce demersuri a întreprins Comisia de Etică a Universității pentru a identifica experți din afara «Cuza» pentru a se pronunța asupra lucrării de doctorat”, susține Daniela Mitrofan, reprezentant Reset. 

Aceasta mai susține că din reacția universității nu a reieșit intenția de a da o soluție în acest caz.

„Deși în primele răspunsuri la cererile formulate de Reset ni s-au dat asigurări că procesul merge cu celeritate înainte, am observat că universitatea bate pasul pe loc și nu pare interesată să înainteze spre soluționarea situației”, mai afirmă Mitrofan.  

Întrebată de ce s-a implicat în acest caz, Daniela Mitrofan susține că apărarea unor valori este esențială: 

„Demersul nostru își propune să apere un simbol pentru Iași și pentru învățământul din România. Prea mult s-a închis ochii la ceea ce se întâmplă în învățământul universitar, prea mult s-a acceptat să se tacă și să se promoveze profesional pe false rezultate. Ca societate, nu ne putem însănătoși cât timp vom accepta nepotismul și impostura și dacă ne descurajăm în a lupta cu cei care le promovează. Puterea noastră stă în capacitatea de a nu ne descuraja în fața abuzurilor, ci de a ne folosi indignarea pentru a produce resetarea de care instituțiile din România au nevoie acum mai mult decât oricând”.

Al patrulea tertip

Acuzația de plagiat în teza lui Codruț Olaru, pe care am făcut-o în ianuarie 2018, s-a bazat pe analiza cărții în care acesta și-a publicat teza deoarece nu am avut acces în mod direct la lucrarea științifică. 

Acest fapt a fost speculat de Comisia de Etică a UAIC, care a susținut mereu în cadrul ședințelor interne că a fost sesizată cu privire la cartea lui Olaru, nu și cu privire la teză, motiv pentru care nu se poate pronunța. 

În septembrie 2018, Liga Studenților din UAIC trimite o sesizare de peste 250 de pagini către Comisia de Etică la care atașează un tabel în care face o corespondență între paginile din teza lui Olaru și cartea în care și-a publicat teza și prezintă dovezile și sursele de s-a comis plagiatul.  

„Inițial, am solicitat urgentarea cazului și analizarea tezei lui Codruț Olaru pe baza articolului publicat în PressOne. Ni s-a răspuns că este imposibil, fiindcă analiza a fost făcută pe carte, nu pe teză. Atunci, colegii mei din Liga Studenților au comparat cartea cu teza și au stabilit corespondențele de pagini, alcătuind două dosare: unul cu teza, celălalt cu sursele din care s-a plagiat”, declară Silvian Emanuel Man, președinte al Ligii Studenților din UAIC și fost reprezentant al studenților în Comisia de Etică. 

Comisia de Etică decide totuși, cu unanimitate de voturi, să respingă începerea procedurii de verificare a tezei lui Codruț Olaru la sesizarea Ligii Studenților și își declină competența în favoarea CNATDCU. Mai mult, în ședințele comisiei se discuta că, de fapt, nimeni nu le-a cerut să cerceteze teza, ci doar o carte, iar cărțile nu ar intra în competența lor. 

Surse din UAIC susțin că opinia Comisiei de Etică, dar și a unor cadre didactice, a fost că „nu este moral și etic să ne criticăm un coleg”, adică pe Tudorel Toader, „sau să analizăm activitatea doctoranzilor lui”. 

Aceleași surse mai afirmă că membrii Comisiei de Etică au susținut constant că este ilegal să ofere un punct de vedere asupra tezei, acest lucru fiind exclusiv responsabilitatea CNATDCU. Când Consiliul revenea cu noi adrese către Comisie, în interiorul acesteia se discuta că CNATDCU vrea să le întindă o capcană și să îi determine să comită „ilegalități”. 

Președintele Comisiei de Etică, Ovidiu Gavrilovici, nu a răspuns la telefon pentru a exprima un punct de vedere cu privire la decizia CEMU. 

Intervenția Ligii Studenților

Președintele Ligii Studenților din UAIC, Silvian Emanuel Man, a devenit în noiembrie 2018 reprezentant al studenților în Comisia de Etică, fiind învestit de către colegi „cu mandatul moral de a descurca această situație” și de a apăra etica și integritatea academică. 

„Personal, am considerat întotdeauna că membrii Comisiei de Etică aveau suficientă putere să analizeze cazul, nefiind necesară o investigație de specialitate sau o analiză de la zero, ci doar compararea tezei cu articolele și cărțile din care s-au copiat pagini întregi. Nu trebuie să fii specialist în drept penal special ca să îți dai seama că Olaru a copiat din niște surse apărute cu ani înainte de a fi susținut teza și nu invers – respectivii să fi plagiat teza lui Olaru”, mai susține Man.

Silvian Emanuel Man spune că, în cele câteva luni în care a fost membru în Comisia de Etică, a simțit că se încearcă tergiversarea unei decizii, motivul fiind poziția coordonatorului lui Codruț Olaru, Tudorel Toader. 

„În luna iunie, după revenirea domnului Toader în funcția rector, am început să analizez dosarul mai atent. Mi s-a restricționat accesul la el și nu o dată mi s-a spus că aș fi în conflict de interese și că ar trebui să mă abțin de la a aborda subiectul, deși dosarul Comisiei de Etică nici nu conținea sesizarea Ligii Studenților, care a fost declinată către CNATDCU. 

Practic, munca colegilor mei a fost ignorată de Comisie. După, am fost agresat fizic de două ori în universitate și au început să de facă diverse presiuni asupra mea. Piedici similare am mai văzut doar în cazurile de plagiat de la Academia de Informații sau de la Academia de Poliție, ceea ce arată că pentru anumite persoane mizele ca povestea asta să fie îngropată sunt foarte mari!”, mai declară Man. 

Monopolul Tudorel

Potrivit propriului CV, Tudorel Toader s-a aflat la conducerea Facultății de Drept din cadrul UAIC între 2004 și 2016, având nu mai puțin de trei mandate consecutive de decan, deși Legea Educației interzice mai mult de două mandate. 

La un an după ce a devenit decan, în 2005, Toader obține abilitarea de a coordona teze de doctorat. 

Surse din cadrul UAIC susțin că Tudorel Toader a instituit un real monopol asupra coordonărilor de teze de doctorat, astfel că, în acest moment, Școala Doctorală a uneia dintre cele mai mari facultăți de drept din țară are doar 3 coordonatori de doctorate: Tudorel Toader pe Drept penal, Carmen Tamara Ungureanu, în Dreptul comerțului internațional, și Valeriu Ciucă, în Drept privat comparat.  

Trei coordonatori este minimul acceptat de lege care asigură funcționarea Școlii Doctorale. Rezultatul celor trei mandate de decan la Drept ale lui Toader: dacă cineva este interesat să facă la Iași un doctorat în drept constituțional, administrativ etc., nu poate – este nevoit să-și aleagă doar dintre cele trei specializări pentru care există conducători de doctorate.

Spre comparație, Școala Doctorală a Facultății de Drept de la Universitatea din București are 20 de coordonatori de doctorate. 

O altă situație bizară este faptul că la Facultatea de Drept din cadrul UAIC există doar patru profesori universitari – cei trei coordonatori de doctorate și încă un profesor -, restul de 24 de cadre didactice din cele două departamente de Drept Public și de Drept Privat fiind asistenți, lectori și conferențiari.  

De altfel, potrivit Legii Educației, nimeni nu poate deveni profesor fără să își fi obținut anterior abilitatea de a conduce doctorate. 

Dacă în cazul tezei lui Olaru se emite decizie de plagiat, există riscul ca Tudorel Toader să își piardă statutul de conducător de doctorate, iar Școala Doctorală riscă să fie închisă pentru că nu poate funcționa cu doar doi coordonatori. 

„Lipsă de responsabilitate instituțională” la Universitatea „Cuza”

UAIC, prin Școala Doctorală în Drept și Comisia de Etică, încalcă de peste 557 de zile Legea Educației, Codul Studiilor Doctorale și Regulamentul de funcționare al CNATDCU.

Hotărârea pronunțată pe 25 iulie de Consiliul de Etică și Management Universitar (CEMU) a vizat exact aceste încălcări. 

Înainte de a emite o decizie, CEMU a solicitat puncte de vedere de la toate părțile implicate: de la UAIC, de la CNATDCU și de la Direcția Generală Învățământ Universitar din Ministerul Educației. 

În hotărârea CEMU din 25 iulie 2019 se aduce la suprafață o informație în premieră: Comisia de Etică a UAIC a fost auditată în 6 decembrie 2018, dată la care CEMU a atras atenția asupra cazului „Olaru”. La acel moment reprezentanții Comisiei au admis problema, „promițând că vor soluționa cu rapiditate cazul, fapt care nu s-a întâmplat”. 

CEMU observă, de altfel, faptul că „tărăgănarea prelungită a acestui caz nu poate fi motivată în niciun fel”. 

Concluziile CEMU sunt cât se poate de dure: 

„Acest caz este dovada că la nivelul UAIC nu se respectă legislația în vigoare, respectiv politicile de echitate și etică universitară la nivel național asumate prin Carta Universitară și reglementările interne”, se mai spune în decizia CEMU. 

Pe baza tuturor acestor constatări, CEMU a luat o decizie fără precedent în mediul academic românesc. 

În primul rând, CEMU obligă Universitatea „Cuza” din Iași să transmită către CNATDCU un punct de vedere „în decurs de maxim 30 de zile calendaristice de la notificarea acestei decizii, sub sancțiunea retragerii acreditării Școlii Doctorale în Drept din cadrul UAIC, ceea ce implică retragerea dreptului de a organiza concurs de admitere pentru selectarea de noi studenți doctoranzi pentru anul universitar 2019/ 2020”. Cu alte cuvinte, UAIC trebuie să facă până la 30 august ceea ce s-a eschivat să facă de un an și șapte luni încoace.

Cel de-al doilea punct din decizie poate avea consecințe și mai drastice: atrage atenția Universității „Cuza” din Iași că „în situația în care situația se perpetuează, CEMU va conduce cercetări suplimentare pentru a stabili dacă se impune aplicarea art. 125 alin (1) din Legea Educației”.  

Articolul 125 alin (1) din Legea Educației poate fi coșmarul oricărui rector, având în vedere prevederile acestuia care pot fi făcute în baza propunerii Consiliului de Etică şi Management Universitar:  

Având în vedere decizia CEMU, Tudorel Toader se află într-o situație fără ieșire: își joacă nu numai funcția de rector, ci joacă chiar funcționarea celei mai vechi universități din România. 

Conferențiar prin fals în acte publice

PressOne dezvăluia în mai 2018 că procurorul Codruț Olaru a ajuns conferențiar universitar la Universitatea „Titu Maiorescu” din București fără să îndeplinească criteriile cerute de legislație.

Mai mult, el a comis fals în acte publice, declarând, sub propria semnătură, că întrunește punctajul minimal cerut de standardele obligatorii ale CNATDCU.

Președintele comisiei de concurs a fost Gabriel Liviu Ispas, la acea vreme secretar de stat în Ministerul Educației, responsabil cu Direcția juridică a ministerului și decan al Facultății de Drept de la Universitatea privată „Titu Maiorescu”.

Din comisia de susținere a examenului a făcut parte și actualul ministru al Justiției, Tudorel Toader, care a fost și coordonator al tezei de doctorat a lui Olaru.

La momentul susținerii concursului pentru poziția de conferențiar universitar, Codruț Olaru era general magistrat, procuror militar și membru al CSM.

Cine este Codruț Olaru

Codruț Olaru a avut o carieră aflată într-o permanentă ascensiune. Ajunge prim-procuror al Judecătoriei Bacău în 1999, la 4 ani după ce a terminat facultatea, iar în 2005 este numit procuror-șef al Serviciului Teritorial Bacău al DIICOT.

În ianuarie 2007 devine procuror-șef al DIICOT. În mai 2013, când i-au expirat cele două mandate de şef al DIICOT, este numit adjunct al procurorului general al României, funcție pe care o ocupă până în mai 2016.

De atunci este procuror militar, iar din octombrie 2016 este membru în Consiliul Superior al Magistraturii. În data de 5 ianuarie 2018 este ales vicepreședinte al CSM pentru un mandat de un an.

În mai 2016, președintele Klaus Iohannis semnează un decret de rechemare în activitate a lui Codruț Olaru, care era general de brigadă în rezervă al MApN.

Civilul Codruț Olaru promovează de la gradul de caporal la cel de general cu o stea în doar 3 ani și 10 luni. Pentru a urca la gradul de general un militar de carieră are nevoie, în cel mai bun caz, de 25 de ani.

Istoria excepționalelor avansări ale lui Codruț Olaru poate fi citită aici. 

CRONOLOGIE: Cum a blocat UAIC pronunțarea unui verdict în cazul Olaru 

14.01.2018. PressOne dezvăluie faptul că teza de doctorat a procurorului Codruț Olaru, coordonată de profesorul Tudorel Toader, este plagiată integral.

17.01.2018. CNATDCU înregistrează sesizarea care vizează suspiciunile de plagiat în teza lui Codruț Olaru, moment care corespunde începerii procedurii de verificare instituțională a acuzației de plagiat.  

26.01.2018. CNATDCU trimite o adresă către Universitatea „Cuza” din Iași (UAIC) prin care cere analizarea tezei de doctorat în raport cu sesizarea, în conformitate cu procedurile interne, și cere ca în maximum 30 de zile să comunice propriul punct de vedere al instituției. 

15.02.2018. Comisia de Etică solicită Senatului Universitar al UAIC o opinie asupra procedurii de urmat, iar Senatul discută în ședință dacă Comisia de Etică poate exprima un punct de vedere.  

16.07.2018. Secretariatul tehnic al CNATDCU trimite o adresă UAIC prin care cere explicații referitoare la depășirea perioadei legale de evaluare a sesizării de plagiat. Prin aceeași adresă cere remiterea raportului de analiză a tezei de doctorat a lui Codruț Olaru. 

20.09.2018. Comisia de Etică a UAIC înregistrează o sesizare din partea Ligii Studenților din UAIC care vizează acuzația de plagiat în teza de doctorat a lui Codruț Olaru.

19.10.2018. Comisia de Etică a UAIC hotărăște cu unanimitate de voturi să respingă începerea procedurii de verificare a tezei de doctorat a lui Codruț Olaru în urma sesizării primite de la Liga Studenților și își declină competența în favoarea CNATDCU, deși potrivit prevederilor legale, Comisia de Etică putea să verifice acuzațiile de plagiat atât în baza unei sesizări exprese sau chiar autosesizându-se. Sesizarea Ligii Studenților din UAIC este direcționată către CNATDCU, care o anexează la dosarul de analiză deschis în ianuarie 2018.

29.10.2018. UAIC înregistrează o nouă adresă din partea CNATDCU prin care I se cere „urgent” punctul de vedere instituțional cu privire la sesizarea de plagiat în teza lui Codruț Olaru.  

15.11.2018. Comisia de Etică a UAIC îi cere rectoratului interimar Mihaela Onofrei să nominalizeze „experți în vederea constituirii unei comisii de analiză” pentru teza lui Codruț Olaru. Rectorul interimar se adresează Școlii Doctorale de Drept pentru desemnarea unor „experți”.

03.12.2018. Școala Doctorală a Facultății de Drept îi răspunde rectoratului, spunând că are doar trei coordonatori de doctorat, dintre care unul este chiar Tudorel Toader, „calitate care l-ar pune într-un conflict de interese evident cu situația supusă analizei”. 

06.12.2018. Consiliul de Etică și Management Universitar auditează Comisia de Etică a UAIC, iar lipsa unui punct de vedere în cazul tezei de doctorat a lui Codruț Olaru este reclamată. Reprezentanții Comisiei de Etică a UAIC au admis că acest caz reprezintă o problemă și au promis că vor soluționa cu rapiditate cazul. 

07.12.2018. Instituția Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat (IOSUD) din cadrul UAIC înștiințează CNATDCU că va apela la experți externi pentru a evalua teza lui Codruț Olaru. UAIC susține că nu dispune de specialiști care să poată face o analiză, pentru că cei care ar putea expertiza teza sunt în situație de incompatibilitate. 

14.12.2018. În ședința Consiliului General al CNATDCU se discută adresa trimisă de UAIC la data de 07.12.2018, iar concluzia membrilor prezenți este că punctul de vedere al instituției de învățământ este obligatoriu pentru a putea finaliza procedura de emitere a unei decizii. Profesorul Viorel Roș, președintele Comisiei de Științe Juridice a CNATDCU, susține că o comisie de lucru pentru analizarea tezei a fost desemnată și că lucrează la raport, dar că așteaptă punctul de vedere al UAIC, fără de care nu se poate finaliza procedura de emitere a unei decizii. Vicepreședintele CNATDCU, Horia Iovu, cere trimiterea unei adrese către UAIC pentru trimiterea punctului de vedere, care este obligatoriu. 

13.02.2019. UAIC informează din nou CNATDCU că nu dispune de specialiști care să analizeze teza de doctorat a lui Codruț Olaru și că intenționează să solicite experți de la celelalte universitățile aflate în Consorțiul „Universitaria” (Universitatea din București, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, Universitatea de Vest din Timișoara și Academia de Studii Economice). 

28.02.2019. În ședința Consiliului General al CNATDCU, UAIC anunță că de la toate facultățile de drept din Consorțiul „Universitaria” doar un singur profesor de la Universitatea „Babeș-Bolyai” s-a arătat dispus să analizeze teza lui Codruț Olaru. Membrii Consiliului General al CNATDCU afirmă că prin aceste manevre UAIC încercă să blocheze emiterea unui verdict. „Punctul de vedere al UAIC este obligatoriu și nu implică o expertiză a unor specialiști”, susținea unul dintre membrii Consiliului General al CNATDCU. Tot atunci se anunță faptul că membrii comisiei de lucru desemnată de CNATDCU lucrează la analiza tezei, însă aceștia nu pot emite verdictul fără punctul de vedere al universității. De asemenea, se discută despre modificarea Regulamentului de funcționare a CNATDCU astfel încât să se menționeze că punctul de vedere al IOSUD nu este obligatoriu. 

12.03.2018. Consiliul de Etică și Management Universitar (CEMU) înregistrează o sesizare care vizează refuzul Comisiei de Etică a UAIC de a-și exercita atribuțiile de verificare a unei sesizări de plagiat prevăzute de Legea Educației, de Codul Studiilor Doctorale și de Regulamentul de funcționare al CNATDCU. 

17.05.2019. Se vorbește din nou despre decizia de a apela la Consorțiul „Universitaria”. Decizia UAIC contravine prevederilor Regulamentului de funcționare a CNATDCU deoarece Comisia de Etică nu și-a îndeplinit sarcina de evaluare a unei sesizări de plagiat, care nu presupune să fii specialist în evaluarea conținutului științific al unei teze.  

18.07.2019. În ședința Consiliului General al CNATDCU se constată, din nou, că UAIC nu a transmis documentele cerute de lege. Se discută, din nou, despre faptul că Școala Doctorală în Drept este obligată să transmită punctul de vedere al universității, raportul Comisiei de Etică și copie după dosarul doctorandului.