Printre hoteluri-mamut, construcții abandonate, restaurante cu lacătul pus, câini vagabonzi și localnici suspicioși, stațiunile de la Marea Neagră au un aer suprarealist atunci când sunt goale.

Absența oamenilor scoate în evidență contrastul dintre frumusețea plajelor și arhitectura comunistă opresivă a clădirilor decrepite, dar îți și permite să remarci că, dincolo de toate astea, în litoralul românesc există un potențial care nu e exploatat cu adevărat, care se pierde în spatele termopanelor albe, gunoaielor ascunse în dosul pensiunilor, mirosului de hamsii și muzicii de la terase și beach baruri.

Stațiunile românești ar putea fi chiar frumoase.

În ultimele zile de liniște de dinainte de startul sezonului 2020, fantoma litoralului care ar fi putut să fie s-a arătat călătorului norocos și nostalgic după ceva ce, de fapt, n-a fost niciodată.

În Vama Veche, doi oameni stau de vorbă direct pe nisip sub umbrelele de stuf care, în mai puțin de două zile, vor adăposti șezlonguri așezate regulamentar la distanță de 2 metri unele de altele.
Câinii fără stăpân par să fie singurii locuitori permanenți ai litoralului românesc.

Vama Veche pare singura stațiune care se schimbă de la un sezon la altul, care se adaptează, cu flexibilitatea unui organism viu, la nevoile oamenilor care o vizitează aproape an de an.

E și singura unde am găsit oameni, deși e greu de zis unde mănâncă și unde dorm. Unii ne-au cerut o țigară și ne-au întrebat dacă avem chef de vorbă. Alții lucrau de zor la construcția teraselor, și depănau amintiri despre cum era Vama pe vremuri, înainte să se apuce lumea s-o salveze.

Dar adevărul este că, după ani de zile în care lumea s-a tot chinuit cu proiectul ăsta, Vama Veche pare să se fi salvat singură.

Ceea ce nu se poate spune și despre celelalte stațiuni din sudul litoralului românesc.

La Micul Golf, în 2 Mai.
Saturn.

În special despre Saturn și Venus, care sunt la fel de deprimante goale cum sunt și în miezul verii, pentru că oricum nu se schimbă mare lucru în ele de la an la an.

Și-ar putea fi salvate, cel mult, doar de o apocalipsă care să mai facă loc și de oameni printre construcțiile de beton care le sufocă.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României. Vrei să ne ajuți?

Susține PressOne
Plaja Melodia din Cap Aurora.
O porțiune din drumul care leagă Saturn de Olimp și care trece prin Saturn, Venus, Cap Aurora, Jupiter, Neptun, Olimp. E pitoresc, dar aproape impracticabil din cauza gropilor.
O altă plajă din Cap Aurora.

De fapt, Cap Aurora are un iz aproape grecesc și ar putea fi o oază de liniște între două stațiuni gălăgioase, Venus și Jupiter, dacă plaja ar fi mai îngrijită.

Micul drum (ocazional îngustat la o singură bandă) care leagă Saturn de Olimp, paralel cu marea, ar putea fi un traseu minunat de plimbare, dacă vara n-ar fi ocupat de mașini parcate.

Jupiter.
Plaja Tuzla.

Plajele mai mici, din satele de la malul mării, ar putea fi refugiile perfecte pentru cei care fug de aglomerație, dacă oamenilor nu le-ar fi teamă că prin simpla lor prezență nu le-ar transforma în viitoare puncte fierbinți pe hărțile dezvoltatorilor imobiliari.

Costinești pe ploaie.

Pe litoralul românesc, ar putea găsi fiecare câte ceva: și familiștii, și hipioții, și clubberii, și toți ceilalți oameni care nu-s nimic din toate astea sau sunt toate la un loc.

Dar litoralul românesc nu este litoralul care ar fi putut să fie.

Este, din păcate, locul de care fug mulți români, speriați de kitsch, de prețurile exorbitante, serviciile proaste, mizeria și aglomerația născute din lăcomia afaceriștilor din turism. Și este locul în care nici pandemia nu îi va ține pe mulți români care, chiar și vara asta, abia așteaptă relaxarea restricțiilor ca să fugă în Grecia sau în Bulgaria.

Câine fără stăpân în Costinești, doar unul dintre sutele care își duc traiul în stațiunile românești, printre restaurante și hoteluri.
Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.