ÎN ABSENȚA OAMENILOR, VEZI ÎN SFÂRȘIT LITORALUL CARE AR FI PUTUT SĂ FIE.

Ultima săptămână de liniște a nisipurilor

Viața

31/05/2020

Printre hoteluri-mamut, construcții abandonate, restaurante cu lacătul pus, câini vagabonzi și localnici suspicioși, stațiunile de la Marea Neagră au un aer suprarealist atunci când sunt goale.

Absența oamenilor scoate în evidență contrastul dintre frumusețea plajelor și arhitectura comunistă opresivă a clădirilor decrepite, dar îți și permite să remarci că, dincolo de toate astea, în litoralul românesc există un potențial care nu e exploatat cu adevărat, care se pierde în spatele termopanelor albe, gunoaielor ascunse în dosul pensiunilor, mirosului de hamsii și muzicii de la terase și beach baruri.

Stațiunile românești ar putea fi chiar frumoase.

În ultimele zile de liniște de dinainte de startul sezonului 2020, fantoma litoralului care ar fi putut să fie s-a arătat călătorului norocos și nostalgic după ceva ce, de fapt, n-a fost niciodată.

Vama Veche pare singura stațiune care se schimbă de la un sezon la altul, care se adaptează, cu flexibilitatea unui organism viu, la nevoile oamenilor care o vizitează aproape an de an.

E și singura unde am găsit oameni, deși e greu de zis unde mănâncă și unde dorm. Unii ne-au cerut o țigară și ne-au întrebat dacă avem chef de vorbă. Alții lucrau de zor la construcția teraselor, și depănau amintiri despre cum era Vama pe vremuri, înainte să se apuce lumea s-o salveze.

Dar adevărul este că, după ani de zile în care lumea s-a tot chinuit cu proiectul ăsta, Vama Veche pare să se fi salvat singură.

Ceea ce nu se poate spune și despre celelalte stațiuni din sudul litoralului românesc.

Realitățile digitalizării: „Se investește în platforme, dar faptul că oamenii nu au abilitățile de bază să înțeleagă ce informație accesează nu e prioritatea nimănui”

România are cele mai scăzute competențe digitale din UE, ceea ce adâncește vulnerabilitatea socială și inegalitățile. Problema reală este lipsa alfabetizării digitale autentice, nu infrastructura.

This image captures not only Vera C. Rubin Observatory, a Program of NSF NOIRLab, but one of the celestial specimens Rubin Observatory will observe when it comes online: the Milky Way. The bright halo of gas and stars on the left side of the image highlights the very center of the Milky Way galaxy. The dark path that cuts through this center is known as the Great Rift, because it gives the appearance that the Milky Way has been split in half, right through its center and along its radial arms. In fact, the Great Rift is caused by a shroud of dust, which blocks and scatters visible light. This dust makes the Great Rift a difficult space to observe. Fortunately, Rubin is being built to conduct the Legacy Survey of Space and Time (LSST). This survey will observe the entire visible southern sky every few nights over the course of a decade, capturing about 1000 images of the sky every night and giving us a new view of our evolving Universe. The LSST is set to probe four areas of science, one of which is mapping the Milky Way to answer questions about its structure and formation. Once Rubin Observatory comes online in 2024, scientists will be able to access the data taken every night of operation. Rubin Observatory is a joint initiative of the National Science Foundation and the Department of Energy (DOE). Once completed, Rubin will be operated jointly by NSF NOIRLab and DOE's SLAC National Accelerator Laboratory to carry out the Legacy Survey of Space and Time.

Cum s-au redefinit Universul, roboții și medicina în 2025. Cele mai importante 5 descoperiri științifice și evoluții tehnologice din anul care se încheie

Anul 2025 pare a fi marcat de marșul tot mai abrut al prostiei militante și vehemente, însă pentru cine nu-și petrece toată viața pe social media, în realitate omenirea a reușit să avanseze și în acest an în mai multe domenii.

În special despre Saturn și Venus, care sunt la fel de deprimante goale cum sunt și în miezul verii, pentru că oricum nu se schimbă mare lucru în ele de la an la an.

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Și-ar putea fi salvate, cel mult, doar de o apocalipsă care să mai facă loc și de oameni printre construcțiile de beton care le sufocă.

De fapt, Cap Aurora are un iz aproape grecesc și ar putea fi o oază de liniște între două stațiuni gălăgioase, Venus și Jupiter, dacă plaja ar fi mai îngrijită.

Micul drum (ocazional îngustat la o singură bandă) care leagă Saturn de Olimp, paralel cu marea, ar putea fi un traseu minunat de plimbare, dacă vara n-ar fi ocupat de mașini parcate.

Plajele mai mici, din satele de la malul mării, ar putea fi refugiile perfecte pentru cei care fug de aglomerație, dacă oamenilor nu le-ar fi teamă că prin simpla lor prezență nu le-ar transforma în viitoare puncte fierbinți pe hărțile dezvoltatorilor imobiliari.

Pe litoralul românesc, ar putea găsi fiecare câte ceva: și familiștii, și hipioții, și clubberii, și toți ceilalți oameni care nu-s nimic din toate astea sau sunt toate la un loc.

Dar litoralul românesc nu este litoralul care ar fi putut să fie.

Este, din păcate, locul de care fug mulți români, speriați de kitsch, de prețurile exorbitante, serviciile proaste, mizeria și aglomerația născute din lăcomia afaceriștilor din turism. Și este locul în care nici pandemia nu îi va ține pe mulți români care, chiar și vara asta, abia așteaptă relaxarea restricțiilor ca să fugă în Grecia sau în Bulgaria.

echipa pressone

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Share this