Tu (ce) mănânci la micul dejun?

Iulia Marin

Redactor

Micul dejun, spun unele studii, reprezintă nu doar un obicei sănătos și recomandat, ci și o marcă a statutului socio-economic: îl asociem cu grija față de propria persoană, cu practicarea unui sport, un consum mai ridicat de fructe și legume și, în general, cu o stare de sănătate mai bună.

Invers, săritul peste masa de dimineață este asociat cu tot felul de comportamente nocive: fumat, sedentarism, o alimentație bazată pe zahăr și grăsimi în exces, dar și un ritm de viață (prea) alert.

Mi-am făcut timp, vreme de o săptămână, pentru acest ritual matinal pe care, până acum, îl evitasem. Doar ca să văd ce pierd.

Cina la o oră rezonabilă

În liceu, micul dejun consta, în cazul meu, într-un corn cu ciocolată și o cafea neagră – exact opusul a ceea ce recomandă medicii. Când am plecat de acasă la facultate, primul obicei la care am renunțat a fost să mănânc de dimineață.

Fie nu mă trezeam la timp, fie nu îmi era foame, pentru că avusesem parte de o cină întârziată.

A contat și faptul că niciodată n-am fost pasionată de alimentele pe care se presupune că ar trebui să le consumi la primele ore: lapte, cereale, fructe, ouă, unt etc. Toate mi se păreau prea mult sau prea puțin pentru dimineață.

De curând, cineva mi-a lansat o provocare: să iau micul dejun în fiecare zi, vreme de o săptămână, ca să văd cum mă simt și dacă pot continua.

Inițial, m-am gândit că nu e tocmai o provocare. Apoi am citit câteva studii despre adulții care își refuză micul dejun, despre problemele medicale asociate cu ignorarea primei mese a zilei – diabet sau boli digestive – și am decis să fac o încercare.

Când ești un adversar al micului dejun, e destul de dificil să te trezești dimineața și să te gândești ce mănânci. Ajută însă dacă scapi de obiceiul de a lua o cină târzie și, cu atât mai mult, dacă nu te mai trezești în toiul nopții ca să dai iama în frigider.

O cină la o oră rezonabilă – în cazul meu, ora 20 – îți dă deșteptarea și un apetit pe măsură a doua zi.

Stimulii vizuali

În funcție de ce mănânci, poți să îți începi ziua cu brio sau mai obosit decât de obicei. Pentru mine, cerealele cu lapte nu au fost niciodată o opțiune, așa că am preferat banane și un sandviș-două cu unt de arahide.

Într-una din zile am încercat inclusiv o omletă – deși nu mănânc ouă în mod normal –, prăjită fără ulei și garnisită cu verdețuri. A fost suficient cât să îmi dea energie.

Apoi, am evitat orice corn, baton cu zahăr și cereale pe care l-aș fi ronțăit de obicei și, în funcție de cum m-am trezit în ziua respectivă, am mâncat fie sandvișuri, fie o sana și o baghetă cu semințe, fie banane și mere.

Povestea Lay’s pe care nu o știai: drumul cartofului, din câmp la fabrică și la „Mica Unire în bucate” (P)

„Povestea Lay’s pe care nu o știai” este o serie realizată de Amintiri Gustoase, care creează punți gastronomice între generații și se află mereu în căutarea brandurilor ce vorbesc tinerilor prin gust. Provocați de PepsiCo, am pornit pe drumul cartofului pentru a descoperi lucruri mai puțin cunoscute despre chipsurile Lay’s: sunt făcute din cartofi crescuți sustenabil, în ferme atent selecționate, iar gustul lor ajunge astăzi în 18 țări din Europa.

Pe Via Danubiana la Gostinu: o plajă care încă mai poate rămâne sălbatică

La doar o oră de București, departe de haos și agitație, stă ascunsă o plajă sălbatică, la malul Dunării. Plaja Gostinu, poziționată la doar 20 de kilometri distanță de orașul Giurgiu, se află la capătul satului cu același nume, străjuită de o limbă lungă și răcoroasă de pădure prin care te poți aventura în zilele toride.

De fiecare dată a fost un mic dejun frugal. Pur și simplu nu îmi puteam imagina cum ar fi fost să mănânc mai mult.

Primul efect a fost că a început să-mi fie mult mai foame, mult mai devreme: de pe la ora 12, deja aveam un nod în stomac și mă gândeam la masa de prânz.

Studiile pe care le-am citit între timp arată că micul dejun accelerează metabolismul și ajungi să ai un apetit mai ridicat decât de obicei.

Pe de altă parte, organismul nu mai „cere” dulciuri sau alimente bogate în grăsimi, ci se mulțumește cu gustări mai sănătoase, cum ar fi fructele și legumele.

Ca să creezi un obicei din asta, micul dejun trebuie să fie adaptat la rutina zilnică – dacă îți începi ziua bând cafea, de pildă, poți să te asiguri că primul lucru pe care îl vezi dimineața lângă espressor sau lângă ibric este un ciorchine de banane coapte. ?

Dacă știi că te grăbești, poți să te trezești mai devreme și să prepari un smoothie, rapid, după ce ai pregătit de cu seară ingredientele, ca un reminder necruțător al promisiunilor pe care ți le faci înainte de culcare.

De fapt, am observat că stimulii vizuali de orice fel cresc apetitul: un platou cu fructe proaspete așezat strategic, ba chiar pe noptieră, lângă pat, dacă e nevoie; un pahar de chefir, câteva fructe uscate sau migdale, ba chiar și un sandviș făcut pentru a doua zi dimineață pot crește pofta de mâncare.

Ca să accelerezi metabolismul, pe lângă cafeaua care îți dă energie, dar este goală de calorii, poți să adaugi un vârf de cuțit de scorțișoară. Astfel, pe lângă aroma de cafea, vei asocia micul dejun cu mireasma dulce a scorțișoarei ori cu cea iute a ghimbirului.

Masa de dimineață devine astfel un ritual, un semn că te îngriijești, iar asta atrage și alte comportamente sănătoase, precum activitatea fizică, modificarea regimului alimentar în sensul introducerii de fructe și legume sau un somn mai „corect”.