"Toată lumea e derbedeu". O portiță legală pentru penalii care vor contracte cu statul

Unsprezece parlamentari, de la PSD, PNL, UDMR și din grupul minorităților, au depus la Senat în 12 octombrie un proiect de modificare a Legii achizițiilor publice a cărui adoptare ar permite firmelor anchetate pentru corupție, fraudă sau chiar pentru terorism să obțină în continuare contracte cu statul.

În prezent, Legea achizițiilor publice (98/2016) prevede posibilitatea excluderii unor astfel de firme din procedura de atribuire a contractelor cu statul.

Printre cei unsprezece inițiatori ai proiectului se numără liberalul Lucian Bode, fost ministru al Economiei, dar și deputatul Eduard Stelian Martin (PSD), despre care PressOne a scris că are peste 1.000 de contracte cu statul.

Firmele cu probleme penale suflă în iaurtul legii

Inițiat de Iulian Iancu, președintele Comisiei de industrii din Camera Deputaților, proiectul prevede abrogarea alineatului 4) al articolului 167 din recent adoptata Lege 98/2016 privind achizițiile publice. Această lege a intrat în vigoare în luna mai a acestui an.

Alineatul pe care deputații vor să-l elimine le permite acum autorităților să pună unele piedici în atribuirea contractelor pe bani publici unor firme anchetate pentru fapte de corupție.

Iată-l:

„dispozițiile alin. 1) litera c) sunt aplicabile și în situația în care operatorul economic sau una dintre persoanele prevăzute la art. 164 alin. 2) este supusă unei proceduri judiciare de investigație în legătură cu săvârșirea uneia/unora dintre faptele prevăzute la art. 164 alin. 1”.

Să le luăm pe rând.

Prima parte a acestui alineat vorbește despre o serie de dispoziții aplicabile operatorilor economici anchetați și implicați într-o licitație.

Care sunt acele dispoziții?

Alineatul 1, litera c), spune că:

„Autoritatea contractantă exclude din procedura de atribuire a contractului de achiziție publică /acordului-cadru orice operator economic care se află într-una dintre următoarele situații:

(…)

c) a comis o abatere profesională gravă care îi pune în discuție integritatea, iar autoritatea contractantă poate demonstra acest lucru prin orice mijloc de probă adecvat, cum ar fi decizii ale autorităților competente prin care se constată încălcarea acestor obligații”.

Așadar, în prezent, legea prevede că firmele care au comis abateri profesionale grave și demonstrabile prin decizii ale autorităților publice sau prin orice mijloc de probă adecvat pot fi excluse din procedura de atribuire a contractelor publice.

La articolul 167, legea stipulează că regimul abaterilor profesionale se aplică și altor fapte – chiar dacă sunt în stadiul de anchetă –, cu condiția ca autoritatea contractantă să probeze motivul excluderii.

În categoria faptelor pentru care firmele pot fi excluse din procedura de atribuire în cursul anchetei, dacă autoritatea contractantă are probe, intră:

1. Constituirea unui grup infracțional organizat;

2. Infracțiuni de corupție;

3. Infracțiuni împotriva intereselor financiare ale UE;

4. Acte de terorism;

5. Spălarea banilor;

6. Traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile;

7. Fraudă.

Contactată de PressOne, jurista Laura Ștefan, coordonator al politicilor anticorupție pentru organizația Expert Forum, ne-a explicat în ce constă demersul deputaților.

„Haideți să facem o diferență între firmele condamnate și cele anchetate. Când nu există condamnare, să interzici firmei dreptul de participare la licitații e sancțiune penală, dar se aplică în virtutea Codului Penal și a deciziilor judecătorești.

Ce vrea legea românească să facă este să introducă flexibilitate pentru autoritățile contractante, care să poată elimina anumite firme când consideră că au suficiente indicii că firmele respective sunt implicate în activități de natură penală.

Noi am tot discutat despre cum s-ar putea folosi această prevedere în practică, pentru că autoritățile contractante întreabă care este nivelul de bănuială legitimă al indiciilor cu privire la fapte de natură penală, pentru a nu risca să fie date în judecată.

Din păcate, nu există o practică la nivel european, nimeni nu poate spune. E o chestie pe care trebuie să și-o asume autoritatea contractantă.

În practică, firmele eliminate din procedură ar ataca decizia autorității și părerea mea e că ar câștiga, asta în cazul în care s-ar găsi o autoritate contractantă suficient de vitează.

Cu acest demers, de modificare a legii, probabil vor să fie siguri că nimeni, niciodată, nu va folosi acest mecanism. Știți cum e, probabil vor să contracareze riscul să avem practică în această materie.”

Întrebată dacă ar putea exista vreo legătură între campanie electorală și inițiativă legislativă a celor unsprezece parlamentari, Laura Ștefan a răspuns:

„Ar putea avea legătură, în sensul că vor să arate firmelor care îi susțin că fac ceva, nu direct”.

„Și care este problema dumneavoastră?”

În expunerea de motive a proiectului, inițiatorii spun că actuala formă a legii nu respectă principiul prezumției de nevinovăție. Tot ei spun că Legea 98/2016 ar încălca principiul egalității în fața legii și că, din acest motiv, reglementările cu pricina ar fi neconstituționale.

„Atâta timp cât o persoană este considerată nevinovată, în lipsa unei justificări obiective și necesare, apare ca fiind discriminată în raport de (sic!) ceilalți operatori economici care doresc să participe la o procedură de atribuire a contractului de achiziție publică sau acordului-cadru.”

Contactat de PressOne, deputatul PNL Lucian Bode (foto), care a fost ministru al Economiei în guvernul Ungureanu, a declarat că acest proiect de modificare a Legii achizițiilor publice ar fi fost conceput, într-un cadru informal, de către membrii Comisiei pentru industrii a Camerei Deputaților.

„Inițiativa aparține la bază domnului președinte Iulian Iancu. Am avut o discuție cu majoritatea membrilor comisiei și am cerut clarificări, pentru că împreună cu domnul Iancu am mai semnat o inițiativă legislativă la care mai târziu mi-am dat seama că mai trebuie să adăugăm niște lucruri. Nu am toate elementele, i-am cerut domnului Iancu…”, a spus Bode.

Inițiatorul legii, deputatul PSD Iulian Iancu, nu a răspuns solicitărilor noastre de a oferi un punct de vedere.

În schimb, un alt semnatar al propunerii legislative, deputatul UDMR Antal István (foto), a comentat astfel:

„Și care este problema? Care este problema dumneavoastră? În România, toată lumea este coruptă, toată lumea este coruptă din punctul de vedere al unei doamne și al unei instituții!

În momentul în care a câștigat, a depus o ofertă bună, atunci te uiți, pac-pac, să vezi cine este și ce-a făcut. Până când nu este demonstrat că e hoț cineva, până atunci are toată lumea dreptul.

80% dintre cei care au fost duși în cătușe ies, pentru că se recunoaște că a fost joc politic. Câțiva băieței vor să demonstreze că numai ei sunt cinstiți și că toată lumea e derbedeu.”

Semnatarii

Deputații care au semnat propunerea sunt, în ordine, Iulian Iancu (PSD), Dumitru Chiriță (PSD), Florin Tătaru (PSD), Gheorghe Marin (PSD), Ovidiu Iane (PSD), István Antal (UDMR), Eduard Martin (PSD), Lucian Bode (PNL), Emil Niță (PSD), Călin Ion (PSD) și Aurel Vainer (minorități).

Iulian Iancu (foto), primul semnatar al propunerii, este deputat PSD de Bacău și se află la al treilea mandat de parlamentar. Este cercetat de către DNA pentru un presupus trafic de influență.

HotNews.ro a scris pe larg despre Iancu (aici), subliniind că americanii îl caracterizau, în telegramele făcute publice de WikiLeaks, drept „omul Gazprom”.

Al doilea semnatar, Eduard Martin, este trimis în judecată de DNA în același dosar cu fostul primar Radu Mazăre. Firma de salubritate controlată de Martin a a încheiat în ultimii ani peste 1.000 de contracte cu statul.

Un alt semnatar, Ovidiu Iane, este patron al  firmei Indaco Systems, care are, de asemenea, mai multe contracte cu statul. Anul trecut, Indaco Systems a dat în judecată Ministerul Justiției pe motiv că îi face concurență neloială publicând legile gratuit în mediul online.

Un proiect similar celui referitor la achizițiile publice – de această dată, pentru modificarea Legii nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii – a fost depus la Senat de același Iulian Iancu, în baza aceleiași expuneri de motive.