Tinerii monarhiști: "În România nu există republicani. Oamenilor nu le convine, dar nici nu vor să se schimbe"

− Cum te numești?

− În română sau în franceză?

− Ce variantă preferi?

− Poți să-mi spui Étienne. Așa mi-am spus tot liceul.

Étienne are aproape 21 de ani, o mină serioasă, ochelari rotunzi și un fular aruncat nonșalant peste umăr. Pare un văr îndepărtat al lui Jay Gatsby − pregătit să dea check-in la vreun bal al Bucureștiului interbelic.

Ține țigara în vârful degetelor și îmi povestește cum cel mai bun exemplu de restaurare a monarhiei este cel din Spania.

"Juan Carlos (regele Spaniei din 1975 până în 2014 −n.r.) nu era primul în linia de succesiune, fait attention! El era nepotul lui Alfonso al XIII-lea", explică Étienne.

Regele Alfonso părăsise țara în 1931, odată cu proclamarea republicii, și abdicase formal abia 10 ani mai târziu. Pe Juan Carlos l-a ales succesor chiar generalul Francisco Franco, dictatorul ajuns la putere în timpul războiului civil început în 1936.

Iar Spania nu e singura republică redevenită monarhie − dar e un bun exemplu.

"Poți să-mi spui Étienne". Foto: Lucian Muntean

*

E seară, barurile din Centrul Vechi al Bucureștiului încep să se aglomereze, iar în fața unui clădiri vechi de pe strada Blănari, cinci tineri ieșiți la țigară discută cu doi reporteri despre motivele pentru care România n-ar trebui să fie republică.

Mai e puțin și începe întâlnirea anuală a Organizației de Tineret a Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei (ANRM).

"Există două tipuri de monarhiști", spune Alin Borcea, care, la 28 de ani, e unul dintre cei mai vârstnici participanți.

"Monarhiștii de principiu sunt cei care susțin efectiv succesiunea. Există monarhiștii care susțin o anumită persoană și monarhiștii care susțin sistemul, nu neapărat o anumită persoană. Care doresc schimbarea sistemului pe cale legală, în monarhie constituțională".

Alin Borcea e și el îmbrăcat elegant, la costum. Întâlnirea din 2019 este importantă: se alege un nou președinte al Organizației de Tineret a ANRM, iar el, care e vicepreședinte, candidează pentru această funcție.

"De ce cred în monarhie? Pentru că oferă mai multă stabilitate, prestigiu, predictibilitate, și pot fi eliminate problemele care sunt în actuala Constituție", explică Alin.

"Împărțirea puterilor în stat nu este clară. Actuala Constituție este jumătate o constituție republicană mai prezidențială, cum este cea a Franței, și jumătate o constituție monarhică, cea a Belgiei.

S-au amestecat principii care nu merg bine împreună. Noi suntem o republică născută forțat", continuă el.

*

Deși are loc doar o dată pe an, întâlnirea n-a atras prea mulți participanți. Când se strâng în sală, nu fac nici cât o clasă de liceu.

Sunt de față toți membrii importanți ai Organizației de Tineret: președintele onorific, Răzvan Apetrei; președintele organizației-mamă (ANRM) − Cătălin Mihai; primul președinte de la Tineret, Andrei Giuglea; actualul președinte, Tudor Vișan-Miu; secretarul, David Ștefan Ioniță.

Mai sunt și câțiva membri − poate zece oameni cu totul.

Se începe cu Imnul Regal, cântat solemn, în picioare.

Tinerii monarhiști intonează Imnul Regal. Foto: Lucian Muntean

Clădirea e veche și friguroasă, iar sala unde are loc evenimentul ar avea aerul unei foste cancelarii dacă n-ar fi toate însemnele monarhice de pe pereți, la un loc cu icoane și fotografii cu Regele Mihai și Principesa Margareta.

Fiecare participant își ține discursul în picioare.

Cel mai tânăr, David Ştefan Ioniță, s-a născut în acest mileniu: are 17 ani și este elev la Colegiul Național "Iulia Hasdeu".

"De mic mi-am dat seama că ceva nu funcționează în țara asta, dar eram prea mic să îmi dau seama ce.

Mi-am dat seama cu timpul, citind istorie. Momentul care mi-a deschis ochii a fost vizionarea documentarului «Războiul regelui».

Atunci am început să mă interesez ce înseamnă monarhia. Aveam 13-14 ani. Între timp, am reușit să-i conving și pe ai mei să adere la aceste valori".

David Ștefan Ioniță, secretar al Organizației de Tineret a ANRM. Foto: Lucian Muntean

Dar întâlnirea sa cu membrii Alianței s-a petrecut abia mai târziu, la meciul Serbia Regală vs. România Regală.

E un meci de tradiție, deși poate că n-ați auzit de el: selecționatele monarhiștilor din cele două țări repetă și aniversează anual un meci jucat la Belgrad în 8 iunie 1922, când cele două Case Regale s-au unit printr-o nuntă de poveste.

S-au căsătorit atunci Alexandru I − Rege al sârbilor, croaților și slovenilor, supranumit "Unificatorul" − cu Principesa Maria (născută la 1900), zisă și Mărioara sau Mignon, al treilea copil al Regelui Ferdinand și al Reginei Maria.

La acea primă partidă, românii au bătut cu 2-1.

"Practic, fotbalul și coroana ne-au adus împreună", râde David.

Pentru Alin, înclinația spre monarhie a venit odată cu discursul ținut de Regele Mihai în Parlament pe 25 octombrie 2011, când împlinea 90 de ani:

"Când l-am văzut pe Maiestatea Sa vorbind și relaționând cu Parlamentul și cu clasa politică, am zis: Dom'le, e altceva!

După discurs, m-am trezit cu doi colegi cântând Imnul Regal în drum spre facultate".

Pentru Étienne, e mai mult o relație fundamentată pe afinități intelectuale.

"Monarhiștii sunt oameni de o calitate intelectuală mult mai ridicată. Pentru că ei ajung la această concluzie după o anumită reflecție istorică și constituțională, în urma unor lecturi".

Iar pentru Irina, de 29 de ani, de sub ale cărei mâneci se ivește un tatuaj cu coroana, lucrurile sunt mult mai personale:

"Povestea mea e din familie. Bunica mea e refugiată din Basarabia și avea într-o carte poza aceea cu regele Mihai tânăr, în uniformă.

Eu aveam 6-7 ani și am întrebat-o cine e domnul din poză. Și mi-a povestit. Mi-a povestit cât de bine era în vremea regatului și cât regretă vremurile când Basarabia făcea parte din România. Și cât de greu a fost după.

Nu înțelegeam de ce în cărțile de istorie nu se menționa nimic despre perioada aceea. Și am început să citesc și să fiu monarhistă".

*

Alianța Națională pentru Restaurarea Monarhiei a fost înființată în 2012, de Cătălin Șerban și Cătălin Mihai, în urma emoționantului discurs susținut în Parlament de Regele Mihai.

Organizația de Tineret s-a fondat în 2014 și are cam 100 dintre cei 1.000 de membri ai ANRM, cei mai tineri fiind de-o seamă cu David, de 16-17 ani.

Nici actualul președinte de la Tineret, care mai are cam o oră din cel de-al treilea mandat, nu e cu mult mai în vârstă: Tudor Vișan-Miu a devenit membru al Alianței când era elev, iar la 23 de ani a decis să-și încheie cariera politică din interiorul organizației.

Tudor Vișan-Miu, fost președinte al Organizației de Tineret a ANRM. Foto: Lucian Muntean

În ultimul său discurs ca președinte, înainte de a-i preda ștafeta lui Alin Borcea, Tudor atrage atenția asupra menținerii unui standard ridicat de integritate în organizație:

"O chestiune foarte importantă este climatul moral din Asociație. Noi, ca monarhiști, nu suntem diferiți de alte persoane. Suntem pur și simplu niște cetățeni care au aderat la o cauză și au alte idei despre guvernământ.

Dar e foarte important să păstrăm valorile pe primul loc. O persoană care prezintă precarități morale nu poate fi monarhist".

Însă dincolo de discursuri cu privire la legitimitatea republicii în România, a fi monarhist în anul 2019 e mai mult o chestiune de principiu.

Singura metodă prin care monarhia poate fi restaurată este prin modificarea Constituției în Parlament.

Iar probabilitatea unui asemenea vot e foarte mică, după cum remarcă și actualul președinte al ANRM, Cătălin Mihai, în speech-ul ținut tinerilor membri ai Alianței:

"Restaurarea nu se poate face decât politic; fără Parlament nu se poate, și fără referendum.

Poporul n-a legitimat republica în '91, când a votat Constituția, dar actualul Parlament nu poate fi convins. Poate următorul”.

Pulsul sentimentului monarhic a fost luat la o lună după moartea Regelui Mihai, când Avangarde a realizat un sondaj telefonic pe un eșantion relativ mic, de 700+ oameni: 46% dintre ei spuneau că monarhia este o formă de organizare mai bună decât republica, iar 37% declarau că ar vrea să se organizeze un referendum privind restaurația.

Un an mai târziu, în decembrie 2018, doar 11% dintre respondenții unui sondaj realizat de Institutul de Studii Sociale spuneau că, în caz de referendum, ar opta pentru monarhia constituțională.

Petiție pentru revizuirea Constituției. Foto: Lucian Muntean

Ce înseamnă, la urma urmei, să fii monarhist într-o țară unde restaurația pare imposibilă?

"ANRM organizează seminarii, conferințe și dezbateri despre monarhia constituțională, fără ca punctul de interes să fie vreo nostalgie", explică Tudor Vișan-Miu.

"În România nu există republicani. Oamenii susțin status quo-ul. Nu le convine, dar nici nu vor să se schimbe", intervine Alin Borcea.

"Noi încercăm să-i convingem pe români să iasă din relația abuzivă pe care o au cu republica. E o chestie de obișnuință. În plus, monarhia ar scoate România în evidență între țările din jur. Acum, suntem priviți doar ca un stat fost comunist.

În interbelic, prezența coroanei în fruntea țării ne scotea în evidență prin legăturile pe care monarhul le avea cu celelalte familii regale europene.

Acum suntem pierduți într-o mare de est post-sovietic, toată lumea crede că pe aici se vorbește rusește și încă sunt tancuri".

Răzvan Apetrei, președintele onorific al Organizației de Tineret, sprijină activitatea ANRM prin profesia lui:

"Fiind muzician, am fondat Camerata Regală, o orchestră de tineret aflată sub înaltul patronaj al Principelui Radu. Treptat, am început să colaborez cu Familia Regală pe evenimente muzicale. În 2012 am fondat Corul Regal".

Dincolo de orice altceva, explică Étienne, o monarhie nu e superioară unei republici: "Sunt republici care funcționează extraordinar de bine − SUA, Germania. Dar întotdeauna trebuie particularizat cazul".

*

Au trecut aproape 500 zile de când "sângele albastru" al Europei s-a adunat la București pentru a face o ultimă reverență în fața ultimului monarh al României.

Undeva, în același oraș, câțiva tineri mai speră că ultimul monarh al României nu e, în mod obligatoriu, și cel de pe urmă.

Foto: Lucian Muntean

Ți-a plăcut acest articol?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim.