Thirst: O isterie tandră

Revăzut după 11 ani de la premiera din România, filmul sud-coreeanului Park Chan-wook îmi pare la fel de diferit față de aproape orice a mai avut de arătat între timp horrorul cu vampiri. E un film care-și schimbă atât de des direcțiile pe care se deplasează încât e foarte posibil să nu-ți mai dai seama cum ai ajuns într-un punct al lui și, mai ales, ce anume a condus către el.

Energia cu care-și schimbă traiectoria – tocmai când îți spui că și-a găsit una – e tocmai avantajul filmului ăsta romantic, bizar de amuzant, sângeros și neliniștitor de erotic. Uneori, totul în același timp. E drept că împrumută obiceiuri mai vechi din filmele cu vampiri (se zboară de pe un acoperiș pe altul sub clar de lună, procurarea sângelui devine principala preocupare a protagoniștilor, au loc desfășurări spectaculoase de forțe supraomenești, teama de razele soarelui e și ea acolo etc.), dar tot o întoarcere pe dos a vampirului tradițional rămâne.  

Așadar, Park nu se mulțumește doar cu condițiile oferite de interpretarea sensurilor metaforice ale unui cuplu de vampiri prigoniți, ahtiați după rezervele de sânge din frigider și poftind la gâtlejurile unor rude. Elaborează povestea asta de dragoste dintre cei doi într-un mediu extrem de ostil – și nu prin piedicile puse de statutul social ori lipsa căinței (chiar și când moartea capătă forma unui răsarit de soare), ci prin imposibilitatea celor doi de a co-exista.  

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Sang-hyeon (interpretat de celebrul actor sud-coreean Song Kang-ho, reținut în mod special pentru rolul din Parasite) e un preot care se oferă voluntar pentru un experiment. E singurul care supraviețuiește dintr-un număr de 500 de voluntari. Devine un soi de vedetă locală (într-o reprezentare ironică și chiar sarcastică), dar celulele de vampir le-au suprimat deja pe cele ale virusului cu care fusese diagnosticat, după cum vom avea să aflăm mai târziu. Așa că dezvoltă un apetit pentru perfuzii de sânge, iar Park e acolo pentru a-l filma în cele mai hilare ipostaze. El nu va avea să-și piardă credința nici după lungi reprize de sex cu Tae-ju (Kim Okbin) – viitoarea lui parteneră de băut sânge din oameni dezagreabili.   

Pe de altă parte, ea e fiica neiubită, victima cruzimii familiale, ignorată, este de o moralitate îndoielnică și o oportunistă – mai ales atunci când șansa îi oferă încredere în sine și răzbunare. Devine o armă mortală de la un punct încolo, imposibil de controlat de către Sang-hyeon, după ce decide s-o transforme în vampir. Dar el mai are și alte probleme în afară de proaspăta vampiră impulsivă. Mai exact, lupta pe care o poartă încontinuu cu el însuși; în primul rând, a războiului pierdut cu propria dorință carnală (pentru care se autopedepsește fizic în mai multe reprize), și eșecul păstrării propriului cod de valori în al doilea rând, dar – într-un final – și al regăsirii lui.  

Probabil că un alt regizor ar fi tratat cu maxim de seriozitate, dacă nu cu prudență, povestea unui preot-vampir, salvator și demon în același timp și a unei partenere care ajunge să devină o sadică egoistă. Park are cu totul o altă viziune aici – una dubioasă, cinică și amețitor de supraaglomerată. Se distrează cu teme grele, care includ uneori scene de oroare destul de greu de privit. De exemplu, momentele de tandrețe sunt transformate în episoade care ar putea fi considerate de-a dreptul coșmărești, îmbibate în umor negru și brut, dar și în sexul care capătă în repetate rânduri valențele unei confruntări fizice deosebit de violente. Thirst e o isterie totală – una care plonjează în abisul personal al lui Park, acolo unde sângele, grotescul și comedia își găsesc un teren comun.   

Întreg filmul e un conglomerat de idei și obsesii de-ale regizorului. Ele capătă forma unui rezultat pe cât de feroce, pe atât de tandru. În cele din urmă, toata reprezentarea asta sucită a vampirului ordinar (în aria existenței aceluia cu care suntem obișnuiți) este o tragedie. Întreaga învălmășeală stilistică provoacă, înspre final, o bruscă empatie îndreptată către cei doi. Poate că nu le-a ieșit totul așa cum și-ar fi dorit, dar nimic nu i-a împiedicat să obțină ce-au vrut.  

Thirst e disponibil pe MUBI.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...