Taxa pe bolile noastre obișnuite pentru pensiile lor speciale

Adrian Mihălțianu

Publisher

Tocmai puneam sacoșa cu bere jos, când m-a secerat. Nici măcar nu s-a auzit un „crac”, ca-n filme. Am pârâit scurt și mii de cuțite m-au înjunghiat, de la spate spre buric. Am rămas aplecat pe jumătate, în lift, cu ochii bulbucați și gura larg căscată de durere, dar fără să scot un sunet.

Tot pe jumătate aplecat am și ieșit din lift, cu direcția pat, acolo unde am și zăcut mare parte din următoarele 150 de zile. Orice ridicare era un chin, a sta în șezut a fost imposibil timp de vreo lună. Pozițiile în care să nu-mi înghit limba de durere erau destul de puține. Orice înclinare a corpului, oricât de mică, ducea la o nouă avalanșă de cuțite în corp.

M-am pus pe picioare cu greu, cu fizioterapie și exerciții făcute timp de luni de zile - perioadă în care am lucrat întins la pat, iar asta pentru că-mi permit: nu lucrez la uzină, nici pe teren. Sunt  printre privilegiații care-și pot lua munca cu ei oriunde merg, probabil la urmă și-n mormânt. Dacă nu aș fi avut un astfel de job, aș fi fost absolut obligat să-mi iau concediu medical pe toată această perioadă. 

În jurul meu am o mulțime de oameni care n-au privilegiul meu și sunt obligați să se deplaseze zilnic la serviciu. Că-s rupți de spate, că au făcut o operație de apendicită sau de bilă, că și-au rupt piciorul sau mâna, nu mai zic dacă au un burnout sau au intrat în depresie - toți aceștia vor plăti statului român guvernat de PSD și PNL 10% pe boală.

Mai mult decât atât, afecțiunile respiratorii, una dintre principalele cauze pentru concediile medicale de scurtă durată, nu sunt printre cele care te scutesc de taxă. Mă mir că n-au pus taxa asta retroactiv, pentru tot timpul cât am stat forțat în casă pentru a nu-i îmbolnăvi pe alții - iată un nou îndemn ca oamenii să vină la serviciu chiar dacă sunt gripați sau răciți copți. 

Nici alte boli cu transmitere comunitară nu sunt incluse printre cele scutite de taxă, pentru că statului român al domnilor Ciolacu și Ciucă, șefii celor două partide încolăcite pe guvernare, nu-i pasă de morții de pe urma acestor boli. 

De ce? Pentru că statul lor te consideră un infractor, un hoț care se îmbolnăvește ca să stea liniștit acasă și să încaseze bani netaxați, în timp ce nu muncește.

Spre deosebire de pensiile speciale ale acoliților și protejaților sistemului gestionat temporar de domniile lor, bolile noastre obișnuite merită taxate, pentru că suntem prea proști să-i alungăm de la guvernare, acolo unde s-au cocoțat în ciuda unui vot popular de acum 4 ani care-i dăduse la o parte. 

De unde această disperare de a taxa boala într-un an electoral? Păi e simplu: statul pesedenele este incapabil să strângă TVA-ul și celelalte taxe, este incapabil să taie cheltuielile bugetare, este incapabil să oprească fenomenul aberant al pensiilor speciale, dar este perfect capabil să găsească fraieri care să plătească pentru toate astea - cei care plătesc și acum, de altfel. Tu, care citești aceste rânduri, și familia ta, prietenii tăi.

„Ceva nu-mi miroase a bine”. Ce cred refugiații ucraineni despre Călin Georgescu și direcția extremistă pe care stă să o ia România

Românii vor să primească mai multă empatie de la clasa politică și au dreptate. Empatie vor și vecinii invadați și bombardați atroce de Rusia. Ei de ce nu ar avea dreptate? 

Marcel Ciolacu dă bir cu fugiții, confruntat cu consecințele propriei guvernări. Are cine să-l aducă înapoi și să-l pună să-și asume responsabilitatea?

Deocamdată am aflat ceva ce știam deja: în capul guvernului actual și eventual și al celui viitor se află un om complet iresponsabil. Din acest punct de vedere, poate că nu ar fi o tragedie, ci chiar ar fi absolut necesar ca domnul Ciolacu să nu mai ocupe nicio funcție de stat în România, indiferent cine vine în locul lui la PSD. Marii bărbați de stat își asumă prostiile, nu rămân paralizați în fața consecințelor acestora.

Culmea e că ei știu și că nici nu au foarte mult de riscat, de altfel. Românii vor vota, de nervi, cu propria lor invenție naționalist-comunistoidă, partid de strânsură pe care înhăitarea pesedenele îl poate dezagrega ulterior cu ușurință, cumpărând la bucată politicienii de care au nevoie, așa cum au mai făcut-o, de altfel, cu toate partidele de această factură. Pentru că reformiștii nu ne conving, iar ei știu și se bazează pe asta. Cum fac românii, tot la mâna lor ajung. 

Totuși, există o speranță: durerea în spate a PSD și PNL pentru tine poate avea și alte cauze, după ziua alegerilor, nu doar nepăsarea. Depinde doar de tine dacă te vei mișca la vot să le dai să-i doară. Iar dacă nu, strânge din nou din dinți, întinde mâna și plătește. E doar începutul.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€