Star Trek Beyond

Cel mai recent Star Trek din noua serie a francizei SF propune o poveste destul de tipică: protagonistul şi prietenii săi încearcă să iasă dintr-o situaţie aparent fără scăpare, în care au intrat neavertizaţi şi, deci, nepregătiţi.

Acţiunea se petrece în spațiu și pe o planetă necunoscută, aflată în afara cosmosului controlat de Federaţie.

Planul antagonistului Krall este să distrugă Yorktown, un oraş-glob artificial şi mecanizat, unde trăiesc în armonie şi perfectă asimilare a tehnologiei toate rasele posibile: orionieni, vulcanieni, klingonieni, pământeni (printre care şi asiatici cu pielea verde) etc.

Prima jumătate a filmului păstrează anumite secrete narative – decantate pe parcurs –, ca apoi să înceapă adevărata luptă, între eternele concepte, bine şi rău, fiecare cu propriile argumente.

Finalul vine cu răsturnarea de situaţie, pe ideea insider-ului care, odată marginalizat, devine terorist: cam ce se întâmplă astăzi cu atentatorii din marile oraşe occidentale.

Din acest punct de vedere, filmul poartă un foarte clar mesaj social-politic, pe care îl şi exprimă prin personajele sale: puterea vine din unitate, din pace, iar cei care încearcă să distrugă liniştea vor fi opriţi cu orice preţ. Eliminaţi, dacă altfel nu se poate.

Acest mesaj e subliniat de replica „Mai bine mor salvând vieţi decât să mă lupt luându-le; asta e lumea în care m-am născut”, prin care căpitanul James Kirk (interpretat de Chris Pine) încearcă să îl readucă pe calea cea dreaptă pe Krall (Idris Elba), antagonistul pus pe distrugere în masă cu o armă biologică de factură mistică.

Spock este întruchipat din nou de Zachary Quinto

Fuşerit pe partea de poveste (unde e deficitar în multe direcţii, printre care motivaţiile personajelor, deciziile luate în grabă sau relaţiile superficiale pe care le dezvoltă), demersul regizorului Justin Lin se redresează parţial graţie efectelor speciale, locurilor imaginate (toate, construite în CGI) şi câtorva dintre găselniţele narative, care sunt într-adevăr amuzante: muzica, devenită mod de luptă împotriva forţelor răului, alegerea unor obiecte vintage prin care protagoniştii salvează situaţia ş.a.

Regizorul Lin spune că scopul structurii pe care a gândit-o împreună cu echipa lui a fost de a deconstrui întreaga idee de Star Trek, ca apoi să-i redea caracterul extraordinar care a atras mii de fani de-a lungul timpului. (Cunoaştem polemica, deja veche, în care unii spun că Star Trek e mai bun decât Star Wars, iar alții, contrariul.)

Teoretic, acest plan de a arunca în aer povestea pentru a o reafirma ulterior sună frumos şi îndrăzneţ. E dificil însă de pus în practică, iar Lin, în cel mai fericit caz, reușește doar fragmentar acest lucru.

Prin tot ceea ce propune, Star Trek Beyond pare mai degrabă, preluând un termen din sport, un film făcut la alibi: 185 de milioane de dolari investiţi într-un sequel menit să facă profit şi, în acelaşi timp, să păstreze vie în mintea publicului (care uită repede, din cauza volumului de informaţie primit zilnic) lumea Star Trek.

Dacă prima parte (din această nouă serie, începută în 2009) a fost realmente bună şi a readus în discuţie, fără să-l compromită, universul născut în 1979 pentru a oferi un răspuns universului Star Wars, a doua parte (cea lansată în 2013) este mult mai modestă.

O confirmă şi Star Trek Beyond, care oferă un spectacol vizual reuşit, dar e lucrat neatent în ceea ce privește direcţia conflictelor narative, construcţia replicilor și modul în care înţelege să se îndepărteze (fie şi temporar) de spiritul acestei lumi imaginare.

Românii și cafeaua, de la un obicei funcțional la experiență culturală. Fondatorul COFFeEAST: Unde nu avem tradiție, am compensat prin deschidere

De la primele cafenele de specialitate până la festivaluri dedicate, România s-a transformat într-una dintre cele mai dinamice destinații pentru specialty coffee din Europa de Est.  

Povestea Lay’s pe care nu o știai: un parcurs construit cu încredere, investiții și tehnologie de top (P)

Am pornit pe drumul cartofului pentru a descoperi lucruri mai puțin cunoscute despre chipsurile Lay’s: sunt făcute din cartofi crescuți sustenabil, în ferme atent selecționate, iar gustul lor ajunge astăzi în 18 țări din Europa.