Slană-Fest 2018 și lupta împotriva inchizitorilor slăninii

Valentin Șchiopu

Redactor

Slană-Fest 2018 se desfășoară vineri, sâmbătă și duminică la Cluj, în spațiul de la ExpoTransilvania. E un târg cu produse tradiționale de carmangerie, dar și o competiție care va premia meșteșugul în arta cu cel mai mare aport caloric − producerea slăninii afumate și maturate.

Printre favoriții ultimelor ediții au fost un profesor de matematică din Gherla, consilierul primarului din Bogata (Mureș), care face parte din „comitetul de întâmpinare” a lui Snoop Dogg, și o doamnă din satul Mănăstireni, Aurora Gânscă, foarte cunoscută în Cluj-Napoca pentru calitatea produselor sale.

I s-a dus vestea în tot județul pentru brânzeturile, cârnații, șunculița și jumările pe care le face împreună cu membrii familiei.

Dar slănina ei poate intra în patrimoniul cultural.

Aurora Gânscă nu vrea să-și divulge secretele, dar spune că e gata să câștige din nou Slană-Fest, după ce anul trecut s-a clasat doar pe locul 3.

Nu și-a dorit atât de mult victoria, a lăsat-o mai moale și a pierdut la „impresia artistică”, adică la prezentare.

„Erau supărați colegii, nici nu mai vorbeau cu mine. Am zis să mai las și pe alții”, spune Aurora Gânscă.

Aurora Gânscă (55 de ani), din Mănăstireni.

Ea crede că diferența de calitate vine din modul în care sunt crescute animalele.

Porcului, în particular, nu-i priește stresul legat de spațiul locativ.

Îi seamănă omului din foarte multe puncte de vedere.

Odă năframelor izbăvitoare. Poienile Izei, Maramureș.

Această absurditate conștientizată acut, în fapt un privilegiu rezervat exclusiv oamenilor, putea fi combătută doar printr-o rece luciditate care ne-ar fi trimis pe toți înapoi în paturile calde. Sau acasă. Să ne vedem de copii și de treburi serioase. Doar că noi nu ne adunaserăm în Maramureș pentru o săptămână întreagă să fim lucizi și raționali, ci ca să rupem orice normă, să fim creativi și nebuni și mai ales, să îmbrățișăm absurdul întregii provocări cu o suspectă pasiune.

Ce faci în weekendul 21-23 februarie în București, Cluj-Napoca, Timișoara sau Iași. Recomandările PressOne

Târguri de început de primăvară în București, Festivalul Designerilor și Artiștilor din Transilvania în Cluj-Napoca, Harababura Fair în Timișoara și Classix Festival în Iași. Tu ce faci în weekend?

„Contează foarte mult ce mănâncă, și mai e libertatea. Ai mei sunt crescuți în libertate, cu produse din ferma mea.

Zerul e foarte sănătos și face carnea foarte fragedă. Eu m-am dus pe rasa Mangalița”.

Adică pe „porcul-somon” sau pe „uleiul de măsline cu patru picioare”, două supranume pentru porcii din această rasă.

*

Competiția de la Slană-Fest se anunță foarte dură. Ieșeanca Mihaela Ulman mizează pe o prezentare spectaculoasă. Propunerile ei sunt bomboanele de ciocolată cu miez de slănină maturată și tortul cu blat de bere neagră, cremă de ciocolată și bacon prăjit.

Categoriile de concurs de la ediția 2018 sunt:

Juriul va stabili câștigătorii sâmbătă, 17 februarie. Președintele juriului, Radu Zărnescu, spune că festivalul este și o încercare de a reda acestui produs gloria de altădată, amenințată serios de „inchiziția” slăninii.

„Vor fi în jur de 35 de participanți. Urmărim să respecte linia tradițională de preparare. Contează foarte mult gustul, dar și prezentarea.

Recomandarea noastră e ca prezentarea să fie în asociere cu o legumă, cu o tărie sau alte ingrediente. Există și o clasificare la nivel de prezentare, tocmai pentru a-i stimula să nu-și pună slănina pe o farfurie, pur și simplu.

Dincolo de asta, ne dorim să punem în valoare acest preparat care, din păcate, e scos din consum și din piață. Îl întâlnim tot mai rar. Asta și din cauza unor diete care condamnă slănina.

Dacă știi să o consumi, mai ales în perioada iernii, slănina e generatoare de calorii și de energie”, a declarat Radu Zărnescu pentru „Cocovan”.

Program Slană-Fest 2018

Vineri, 16 februarie: 14:00 – 20:00
Sâmbătă, 17 februarie: 10:00 – 21:00
Duminică, 18 februarie: 10:00 – 17:00

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€