Sinteza silei

Iulia Marin

Redactor

Dezbaterea din Senat de miercuri, 17 februarie, care a avut ca temă notificarea trimisă de ANAF trustului Intact, reprezintă un nou punct de minim al clasei politice românești.

Premierul Dacian Cioloș a fost convocat în camera superioară a Parlamentului pentru a da explicații cu privire la acțiunea Fiscului de a cere evacuarea voluntară, în termen de 5 zile, a clădirii în care funcționează cele 5 posturi tv ale familiei Voiculescu.

Clădirea face obiectul confiscării, alături de alte bunuri, în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), pentru care Dan Voiculescu a fost condamnat la 10 ani de închisoare. În acest dosar, prejudiciul adus statului a fost estimat la 60 de milioane de euro.

Dincolo de circul din plen, senatorii i-au oferit premierului – în subordinea căruia funcționează ANAF – și unele „sfaturi”. De pildă, să modifice Legile prin Ordonanțe de Urgență, pentru a bloca recuperarea prejudiciului.

Sediul Intact Media Group din nordul Capitalei. Foto: Lucian Muntean

Convocat de președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, în baza Articolului 111 din Constituție („Guvernul și celelalte organe ale administrației publice, în cadrul controlului parlamentar al activității lor, sunt obligate să prezinte informațiile și documentele cerute de Camera Deputaților, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin intermediul președinților acestora”), premierul Dacian Cioloș a ajuns la Palatul Parlamentului în jurul orei 10.

La acel moment, nimic nu prevestea rușinea ce avea să urmeze.

Senatoarea ALDE Cristiana Anghel oferea, jovială, un interviu pentru TVR, alături de liberalul Marius Obreja, în timp ce Ilie Năstase, nervos, se plimba de colo-colo prin fața intrării în sala Senatului.

În balconul rezervat presei, l-am găsit – surpriză! – chiar pe președintele PSD, Liviu Dragnea. El s-a abținut însă de la comentarii.

În plen, un alt șef de partid a ales aceeași atitudine, cu toate că putea interveni: senatorul Vasile Blaga, co-președinte PNL, a rămas tăcut pe tot parcursul dezbaterii.

Mentorat cu Sorin și Diana Gadola: 1.600 de euro pentru sfaturi alimentare, „deparazitări” și clisme. Administratorul clinicilor THC: „Nu vreau să fiu asociat cu diverse lucruri, dacă se întâmplă ceva”

Reporterul PressOne încearcă să facă mentorat cu soții Gadola și să se trateze de alergia la ambrozie în „clinica” THC din București. Constată că e prea scump. E sunat de administratorul medical al „clinicilor”, care se dezice imediat de patronul său.

Naționalismul extremist care acaparează și istoria: exemplul Slovaciei

În timp ce Slovacia comemorează cea de-a 80-a aniversare a revoltei naționale slovace, moștenirea acesteia este rescrisă pentru a servi agendei naționaliste de astăzi.

„Scena” le-a aparținut celor din PSD, UNPR și ALDE. Dintre liberali, doar senatorii Ben-Oni Ardelean și Puiu Hașotti s-au încumetat să ia cuvântul.

Ședința s-a derulat astfel: mai întâi, premierul a dat explicații pentru acțiunea ANAF, apoi parlamentarii au trecut la interpelări. Finalul discuțiilor i-a fost rezervat tot premierului.

În discursul său, Dacian Cioloș a spus că legea permite intervenția ANAF, dar și că posturile Intact au, de fapt, mai mult timp la dispoziție pentru a emite din sediile trustului. Asta, în cazul în care evacuează de bunăvoie spațiile respective.

Iată punctele-cheie ale speech-ului susținut de Dacian Cioloș:

*

La începutul așa-zisei sesiuni de întrebări, parlamentarii au fost ceva mai reținuți în a-l ataca pe premier.

Liderul grupului PSD din Senat, Mihai Fifor, l-a taxat pe Cioloș nu pentru declarațiile sale vizavi de confiscarea sediului Intact – motivul pentru care fusese chemat în Parlament -, ci pentru situația bebelușilor din județul Argeș care sunt internați la București.

Ezitant, liberalul Ben-Oni Ardelean a luat și el cuvântul și i-a amintit premierului, principial, să nu uite de respectul față de cetățeni.

În timp ce Ardelean vorbea, senatoarea PNL de Suceava, Vasilica Miron, s-a ridicat din bancă și s-a îndreptat către doi colegi parlamentari pentru o șuetă. Întoarsă cu spatele la tribună – deci, deopotrivă la Tăriceanu și la Cioloș – Vasilica Miron, poreclită de presă și „senatoarea sexy”, și-a proptit genunchiul de pupitrul colegilor, ușor aplecată, spre amuzamentul celor din sală.

Ea este Vasilica Miron. Foto: Pagina personală de Facebook

Distracția nu a durat însă prea mult.

Senatoarea UNPR Ruxandra Jipa – autoarea istoricei miruiri a lui Dan Șova – a dat tonul efuziunilor. Un discurs pe care aveau să-l preia cam toți parlamentarii care i-au urmat la microfon:

„Mă voi adresa domnului premier Cioloș, gândindu-mă, în timp, când dânsul a venit la noi la grup și când era premier desemnat. În momentul acela, i-am arătat că anumite lucruri nu pot fi îndeplinite de doamna care era propusă pentru Ministerul Justiției și am găsit foarte multă înțelegere la dânsul. Chiar m-a impresionat. Și-a notat foarte multe lucruri din cele pe care i le-am expus.

Domnule prim-ministru, astăzi, prin poziția pe care ați adoptat-o, mă faceți să îmi scadă încrederea în dumneavoastră! Parcă nu sunteți același om!”

Pe același ton de mamă vitregă, Jipa (foto) a trecut apoi la subiect: schimbarea legii.

„Puteți, printr-o Hotărâre de Guvern – încerc să vă dau câteva soluții -, printr-o Ordonanță de Urgență, să luați aceste sedii… dacă sunt în proprietatea statului le puteți da RA-APPS. Aceste televiziuni au drept de preemțiune, deci pot cere să le cumpere. S-au făcut asemenea lucruri de nenumărate ori și nu s-au făcut în interesul statului.”

„Vă rog din suflet, nu vă stricați imaginea. Ați fost până acum apreciat dincolo de limite”, a mai spus Jipa.

Ca într-un spectacol bine regizat, senatorul ALDE Daniel Barbu a luat și el cuvântul, cu stilul său de tată patetic:

„Apreciez, domnule prim-ministru, promptitudinea cu care ați răspuns cererii noastre. Ne-am obișnuit, din păcate, în ultimii ani să apreciem firescul.”

Apoi a intervenit și unchiul binevoitor: senatorul PSRO Mircea Geoană, care i-a amintit lui Cioloș ce a promis – depolitizarea ANAF, și l-a dojenit pentru că nu s-a ținut de cuvânt.

Ca la un adevărat consiliu de familie – în care toate rudele se adună să certe copilul normal -, nu putea lipsi mătușa isterică: Cristiana Anghel.

Ea și-a potrivit microfonul pentru statură, după care a trecut la avertismente:

„Eu nu voi fi astăzi o doamnă cu mănuși. Voi spune exact ce simt și ce gândesc. Voi face, de fapt, continuarea discursului de atunci când ați fost investiți. Știți cum am zis? Guvernul trădării naționale!”

Apoi și-a așezat o pereche de ochelari pe nas și l-a scrutat pe premier, așezat în banca din stânga ei:

„Cu tot respectul, domnul premier Cioloș pare un om bonom. Când te uiți la dumnealui, zici că îl pui la rană și că îți face bine la rana respectivă. Ferească Dumnezeu să-l pui la rană, că mori otrăvit!”

Apoi, Anghel i s-a adresat din nou premierului:

„Până când? Până când, domnule? Sunteți premierul acestui popor, popor românesc! Sunteți în stare să vă urcați pe cadavre pentru bani, pentru putere și pentru funcție! Și vă spun lucrul acesta în față, nu bârfind.”

Tăriceanu a intervenit rugând-o să fie decentă. Degeaba.

„Da, într-adevăr! Trebuie să minți! Trebuie să pupi! Să mângâi! Pentru că nu se poate în Țara Românească să mai spui adevărul! Adevărul umblă cu capul spart, iar cel care spune adevărul trebuie să aibă picioarele bune de fugă!”

După alte câteva minute în care a perorat neobosită, Anghel a plecat înfoiată ca o cloșcă și i-a transmis lui Cioloș că așteaptă de la el să rezolve „cazul casei de la Sibiu a lui Iohannis”.

Printre vorbitori și-a făcut apariția , în mod surprinzător, Varujan Vosganian. Fostul ministru de Finanțe salvat de Senat în februarie 2015 – când colegii săi au respins cererea DNA de începere a urmăririi penale împotriva sa – și-a arătat indignarea vizavi de „solicitările străzii” din noiembrie 2015:

„Dacă strada voia o nouă generație, nu era momentul: prim-ministrul era cel mai tânăr de până la acel moment. Nu au fost nici motive economice. Nu au fost nici motive legate de statul de drept. Cei care erau în Piață făceau apel la servicii, procuratură și la președinte. Nu a fost nici un caz de corupție, pentru că acest guvern care a fost dat jos nu a avut niciun singur caz de corupție. În aceste condiții, nu vreau ca asupra dumneavoastră să planeze o acuză, dar e limpede că a existat un dubiu în legătură cu modul în care ați ajuns în funcția de prim-ministru.”

Apoi, Vosganian a trecut și el la partea practică. Întocmai ca Ruxandra Jipa – a început să dea recomandări:

„Domnule, nu vindeți acuma nimic! Lăsați chiriașul unde e! Chiria e venit sigur, îl negociați. Dacă chiar vreți să faceți o afacere, puteți să mai amânați puțin.”

După Vosganian, pe la microfon s-au mai perindat Gabriela Firea, dar și Ecaterina Andronescu, care a luat cuvântul „pornind de la poziția de dascăl” și i-a cerut lui Cioloș să-i sancționeze pe angajații ANAF.

Rând pe rând, Dacian Cioloș a fost certat de senatori, care i-au vorbit ba sub chip de tați severi, ba cu vocea unchilor neînduplecați, ba pe tonul mămos care vine la pachet cu „soluții”.

Tabloul de familie a fost completat de cel care s-a recomandat cel mai bătrân dintre senatori – Înțeleptul, carevasăzică. Nimeni altul decât UNPR-istul Șerban Mihăilescu, zis Micky Șpagă.

„Nu aș fi vrut să iau cuvântul astăzi, dar mi-am adus subit aminte că sunt cel mai în vârstă din această sală. Domnule, trebuie să ascultați o voce mai liniștită. Mi-aduc aminte de perioada în care eram ministru (n.r. – Mihăilescu a fost secretar general al Guvernului Năstase)… și atunci nu ANAF, ci Miliția a săltat de pe stradă un băiat care a scris pe internet niște cuvinte urâte despre prim-ministru. A fost o mare fericire că a fost arestat ăla.

După 8 ore, absolut tot – eram pe proces de aderare, cunoașteți importanța – tot ce era cancelarie în UE, comisarii de la vremea aia, președintele Comisiei… A fost cea mai mare tulburare care am participat vreodată la ea. Cetățeanul acela care a fost ridicat după stradă a fost dat imediat cu periuța, cu de-asta de haine, pus în libertate, și a doua zi s-a organizat o conferință de presă la care trebuia să explice procurorul-șef, Miliția…”

(A urmat un scurt moment de confuzie, în care Călin Popescu Tăriceanu l-a întrerupt din reverie: Poliția, domnu’ senator, nu Miliția… Mihăilescu a răspuns prompt: Nu, la vremea aia a rămas la fel. În sală, parlamentarii râdeau în hohote.)

„… Deci, au dat drumul la conferința de presă. Sala gemea de presă. A intrat doar adjunctul procurorului. Toți ceilalți s-au făcut nevăzuți. Scuzele nu au mai contat.

Rezultatul a fost așa: domnul Mugur Ciuvică a ajuns la Antenă, domnul Mugur Ciuvică a inventat Antena 3 și, vă rog eu frumos, nu fiți supărat pe noi! Noi dorim ori să ne cereți scuze, ori să ne spuneți că nu se mai întâmplă. Ori să îi demiteți pe ăia!

Trebuie să ne liniștim cu această idee. Nu putem permite oricui să-și bată joc de oricine, în afară de cei care sunt periodic la putere.

Îmi pare tare rău, nu știu ce fac în toamnă, am promis că nu mă mai bag, dar aș vrea într-adevăr o abordare europeană la nivel de Guvern. Și nu așa, ba pe-a mă-tii!”

Mihăilescu a fost urmat de senatoarea PSD Gabriela Vrânceanu Firea – care a citit un mesaj de la un angajat al trustului Intact. Au mai trecut pe la tribună fostul ministru de Finanțe Eugen Teodorovici și senatorul PSD Șerban Nicolae.

Ultimul vorbitor, înainte ca Dacian Cioloș să răspundă, a fost chiar președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

Bătrânicios, a povestit și el despre începuturile democrației și despre anii ’90, când a făcut cerere de înființare a unui post de radio. Cerere care i-ar fi fost parțial respinsă de premierul de atunci, Petre Roman.

„Petre Roman a avut o atitudine care poate astăzi o să vi se pară surprinzătoare. În cererea pe care am înaintat-o, am menționat tipurile de emisiuni pe care urma să le facem și dânsul a tăiat cu grijă emisiunile și dezbaterile politice și mi-a dat aprobare pentru restul. Întotdeauna, în toată lumea, presa este incomodă pentru putere.”

Orice cutremur este urmat, de regulă, de o replică. Așa s-a întâmplat și în Parlament unde – fără să facă excepție – replica a fost, evident, mai slabă ca intensitate.

Pentru că Dacian Cioloș nu putea să răspundă tuturor criticilor, dar și pentru că lipsiseră, aproape cu desăvârșire, întrebările.

Premierul a susținut, deci, un discurs menit să împace pe toată lumea.
El le-a dat totuși de înțeles parlamentarilor că nu are de gând să modifice vreo lege în favoarea trustului familiei Voiculescu.

„Vă asigur că acele legi – când dumneavoastră le veți modifica și veți spune Guvernului că anumite lucruri trebuie făcute altfel – le vom face. Mi-ați sugerat aici să modificăm prin Ordonanță de Urgență anumite legi. Domnul Teodorovici a făcut-o – și acea Ordonanță a fost declarată neconstituțională de către CCR. Deci, vă rog, nu-mi cereți să repet o greșeală care a mai fost făcută”, a spus Cioloș.

Pe de altă parte, el a ținut să condamne „modul în care a acționat ANAF”. Declarația a stârnit un ropot de aplauze.

Degeaba, însă: Cristiana Anghel s-a luat la harță cu el chiar în timp ce premierul vorbea și a fost nevoie ca Tăriceanu să intervină și să îi ceară să iasă afară. După ce Anghel a părăsit sala, premierul a promis Parlamentului „întreaga colaborare din partea Guvernului, în limitele legii”.

„Vreau să închei spunând că și eu doresc ca Antenele să continue să emită, din respect pentru dreptul la liberă exprimare, din respect pentru cei care aleg să vizioneze orice televiziune sau să asculte orice post de radio.”

Grăbit să încheie mai repede ședința, care oricum se prelungise peste program, Tăriceanu i-a transmis sec, înainte să iasă din sală: „Așteptăm să vedem măsurile pe care le întreprinde Guvernul.”

Premierul, la tribuna Senatului. Foto: Pagina de Facebook a lui Cioloș

În jurul orei 22 a zilei de miercuri, premierul a postat următoarele precizări pe Facebook:

„Mesajul pe care am dorit să-l transmit astăzi în Senat are trei puncte principale.

1) Am salutat, susținut și susțin în continuare fondul intervenției ‪#‎ANAF‬, atât în acest caz despre care discutăm, cât și în general, când intervenția este justificată pe deplin de aplicarea legii și nu se lasă intimidată de presiuni de orice fel în a-și face treaba. Am comunicat direct fiscului sprijinul meu integral pentru tot ceea ce face ca să aplice legea.

2) Regret MODUL în care a acționat ANAF în acest caz și în altele, prin descindere în forță care poate fi interpretată ca intimidare. Nu sunt de acord cu acest mod de acțiune nici în acest caz, nici în general, față de firme sau simpli cetățeni contribuabili. Le-am solicitat să aplice legea fără a utiliza astfel de practici, care riscă să discrediteze imaginea de instituție în slujba cetățeanului. Acest gen de comportament ar trebui să se schimbe. ANAF poate fi eficientă și respectată și fără să creeze panică sau teamă, arătând respect și fermitate față de cei pe care îi controlează.

3) Abordarea ANAF trebuie să fie orientată pe aplicarea legii, care să nu lase impresia intenției de a întrerupe activitatea entităților respective, ci de a recupera bunurile sau resursele care aparțin sau sunt datorate statului. Scopul, în aplicarea legii, nu este de a închide firma, ci de a rezolva problema legală (care, în acest caz, este recuperarea imobilului).”

Iohannis, despre ANAF: "Abordare heirupistă"

În cursul după-amiezii de miercuri, președintele Klaus Iohannis a făcut una dintre cele mai controversate declarații din mandatul său.

Abordat de un reporter de la Antena 3 cu privire la subiectul zilei, Iohannis a spus așa:

„Cred că libertatea de exprimare nu poate fi suprimată pentru banale motive administrative. În al doilea rând, această abordare heirupistă a ANAF-ului mi se pare cel puțin nepotrivită, dacă nu discutabilă. Și, în fine, am constatat din discuții pe care le-am avut că există deschidere și, cu siguranță, prin discuții așezate și calme, până la urmă se găsesc soluții convenabile.”

Declarația a fost făcută la intrarea în sediul Bibliotecii Centrale Universitare din București, unde președintele avea să participe la dezbaterea „Dialog pentru România. Primăvara politică a societății civile”, organizată de Inițiativa România, un grup constituit după tragedia din #Colectiv.

Comentariul a stârnit un val de critici, mai ales pe pagina de Facebook a lui Klaus Iohannis. În aproximativ trei ore, una dintre postările sale de la dezbatere – fără legătură cu situația trustului Intact – a strâns mai bine de 1.100 de comentarii.

În plus, în cursul serii de miercuri s-a declanșat un fenomen rar în online-ul românesc. Mii de oameni care dăduseră like paginii de Facebook a președintelui au dat unlike, ca dezamăgire față de declarația citată mai sus.

Iată câteva comentarii de pe pagina lui Iohannis:

Nicu Teodorescu: Am stat la coadă la Londra 8 ore ca să vă votez. După declarația dvs. de astăzi despre Antena 3, aș mai sta la coadă 8 ore ca să NU vă mai votez. Ar trebui să vă fie rușine, dar m-aș mira.

Oana Gheorghiu: Azi ați dat o palmă tuturor celor care, în ciuda campaniei denigratoare pe care A3 v-o făcea, s-au mobilizat să vă aducă în fruntea țării. Azi ați dat o palmă statului de drept și v-ați amestecat în punerea în execuție a unei hotărâri judecătorești, azi este ziua în care ați pierdut definitiv respectul celor care au crezut că sunteți președintele unei Românii a bunului simț!

Mădălina Râpeanu: Dragă echipă de comunicare responsabilă de gestionarea acestei pagini, te rog să faci o monitorizare nu doar aici, în comentarii, ci pe întreg internetul, pe stradă și pe unde mai vrei și să testezi gradul de îngrețoșare și dezamăgire pe care noi, alegătorii domnului Iohannis, îl resimțim în aceste momente. Te rog mult să-i transmiți domnului Președinte ce ai aflat. Si apoi trimite-l la Antena 3, unde libertatea de exprimare nu trebuie suprimată, să se exprime cât de liber simte domnia sa pe tema asta. Îți mulțumesc. Voi urmări stația cu mare interes, în așteptarea acestei apariții.

Cosmin Codau: Herr Präsident, azi ați dat-o în bară, rău de tot. Ganz falsch gemacht! Support pentru varan și Antene, hai? Aplicarea legii se cheamă pentru dvs, în calitate de președinte al României, heirupism? La doi ani după o sentință judecătorească definitivă, doi ani în care nimeni n-a îndrăznit să pună în aplicare acea sentință? Eu unul m-am lămurit și cu dvs. Și partea proastă e că aveam mari așteptări. Dar nu-i bai, din partea mea puteți să vă votați între voi, oricum sunteți toți o mare FAMIGLIA.

Ștefan Cojocaru: De azi înainte foarte mulți dintre cei care v-au votat vă vor urmări „cu mare atenție și preocupare”. Nu este deloc clar de ce ați hotărât să intrați în conflict cu o sentință judecătorească definitivă. Speram din toată inima ca motivul să fie necunoașterea.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€