Șefia ICR, pălăria pe care PSD o așază pe capul creatoarei de modă Liliana Țuroiu

Creatoarea de modă Liliana Țuroiu a primit, marți, 11 aprilie, avizul Comisiilor de cultură și de politică externă din Senat pentru funcția de președinte al Institutului Cultural Român (ICR), după o prezentare în care au încăput o definiție a culturii, o istorioară avându-i ca protagoniști pe Henri Matisse și pe Theodor Pallady, precum și fragmente din propriul CV.

Alături de Liliana Țuroiu, care e susţinută de PSD, pentru funcţia de preşedinte au mai fost audiați Radu Carp (propus de PNL), Cosmin Manolescu (propus de USR) și Radu Boroianu (propus de UNITER). În aceeaşi şedinţă a celor două Comisii au fost audiaţi candidații pentru cele două posturi de vicepreşedinte, dar şi cei care vor un loc în Consiliul Consultativ al ICR.

Audierile au fost, de la cap la coadă, o formalitate: parlamentarii i-au ignorat pe vorbitori, s-au ferit să le adreseze întrebări și au grăbit procedura, cu ochii pe ceas.

Liliana Țuroiu a obținut 15 voturi din partea senatorilor, mai mult decât majoritatea care-i era necesară. Cosmin Manolescu a primit 3 voturi, Radu Carp – 2 voturi, iar Radu Boroianu – zero.

Prin urmare, creatoarea de modă a primit recomandarea celor două Comisii pentru a deveni președinte al ICR − instituţie aflată în subordinea Senatului.

"Să nu lăsăm impresia că facem evaluare de complezență"

Marți, 11 aprilie, ora 13.00. Sala "Avram Iancu" din Palatul Parlamentului se aglomerează treptat. În jurul mesei ovale se așază, de o parte, senatorii din cele două Comisii, iar de cealaltă, candidații pentru posturile din ICR.

Numele Lilianei Țuroiu, candidata propusă de PSD, este pe buzele tuturor. "Trebuie să fie îmbrăcată mișto, care o fi?", se întreabă reporterii între ei.

După câteva tentative eșuate de a o identifica, Țuroiu apare îmbrăcată simplu, cu taior și pantaloni.

Aspiranții la statutul de membru în Consiliul Consultativ al ICR sunt cei dintâi chemați la raport – îndemnați să se prezinte pe scurt, "în două-trei minute". Deşi ar trebui urmate de întrebări, prezentările se încheie însă doar cu unele reflecții ale senatorilor.

Președintele Comisiei de politică externă din Senat, senatorul PSD Cristian Dumitrescu, le explică celor prezenți:

"Sigur că cele câteva minute care vi s-au oferit nu reprezintă un motiv pentru care veți fi desemnați candidați pentru a fi numiți în plen. Vă recomandă întreaga activitate pe care ați realizat-o – activitate remarcabilă.

Sunteți și persoane cunoscute, cel puțin pentru mine, cu toții în cultura românească, cu elemente de recunoaștere internațională.

Vă rog să mă credeți că nu în funcție de cele câteva cuvinte pe care le-ați spus ne vom forma o idee (...), am vrut să fac această precizare pentru ca să nu lăsăm impresia că facem o evaluare de complezență.

Pe cale de consecință, nu am întrebări. Dacă dumneavoastră vreți să puneți unele, sunt sigur că mă veți încuia".

"Dacă nu mai sunt întrebări...", se grăbeşte să treacă mai departe senatorul PSD Lucian Romașcanu.

Colegul său de partid Mihnea Costoiu − rector al Universităţii Politehnica din Bucureşti − face semn că vrea, totuși, să adreseze o întrebare.

Totuși, nici Costoiu nu formulează o întrebare, ci are de împărtăşit câteva gânduri.

"Aș vrea să mă alătur mesajului domnului Dumitrescu, pentru că am onoarea să fi lucrat cu o parte dintre dumneavoastră în diferite perioade. Îmi permit să spun încă de la început, în primul rând pentru cei care vor intra în conducerea ICR, că noi, cei care venim din lumea universitară, avem o problemă majoră cu felul în care cultura română din universități este reprezentată în țară și în străinătate. (...)

Nu trebuie uitat că sunt o serie de universități care depășesc 100-150 de ani de la înființare. Universitatea la care sunt onorat să fiu rector are anul viitor 200 de ani în România, cu foarte multe realizări. Despre unele dintre ele nu se știe nimic. Despre primul stilou realizat în lume foarte puțini știu."

Audierea membrilor propuși pentru Consiliul Consultativ al ICR se încheie, astfel, fără întrebări.

De altfel, parlamentarii se arată de-a dreptul dezinteresați.

Atmosfera din comisiile reunite, în timpul audierilor. Foto: Lucian Muntean

"ICR nu poate să se manifeste independent de autoritatea Senatului"

Audierea prinde un pic de viaţă când se prezintă candidații pentru cele două posturi de vicepreședinte, care au rang de secretar de stat.

Ei sunt: Irina Cornişteanu (propusă de grupul parlamentar al PNL), Krizbai Bela Dan (propus de UDMR), Mirel Taloş (propus de ALDE), Cristina Modreanu (propusă de USR) şi Bogdan Popescu (propus de Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România).

După ce aceştia se prezintă, Mihnea Costoiu i se adresează candidatei susţinute de PNL, Irina Cornișteanu:

"Acuzați faptul că autonomia Institutului nu trebuie să aibă de suferit din cauza altor relații cu instituții românești. Numiți instituțiile".

Irina Cornişteanu răspunde prompt:

"Autonomia Institutului nu trebuie să sufere din cauza relațiilor de colaborare implicite cu alte instituții din România. Mă refer în primul rând la faptul că ICR, care este prevăzut în lege drept instituție autonomă, nu poate să se manifeste independent de ceea ce reprezintă autoritatea Senatului.

A fost un experiment pentru ICR ca, timp de doi ani de zile, să funcționeze fără opt directori și nouă directori adjuncți. Acest experiment ar trebui să înceteze.

Cum am spus, lucrez din 2012 în ICR. Am trecut prin experiența a trei începuturi cu trei președinți, nu doar eu, ci și alți 180 de colegi. Acest experiment este unul fără sorți de izbândă pentru instituție".

"Înțeleg că ați considera normal ca directorul să fie un om numit pe viață", comentează Costoiu, ironic.

"Nu, nu, pentru un mandat de 4 ani, așa cum scrie în lege", răspunde Cornișteanu.

"Mi-ar plăcea ca ICR să facă pentru România ce a făcut Pallady pentru ia românească"

Liliana Țuroiu este ultimul candidat care ia cuvântul în cadrul ședinței comune a celor două Comisii din Senat.

"Doamnelor și domnilor, mă numesc Liliana Țuroiu, sunt cadru didactic al UNARTE, instituție de învățământ superior în cadrul căreia predau de aproape 20 de ani.

Sunt membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, artist plastic prin formație în domeniul artelor vizuale. De 15 ani sunt consilier și coordonator de târguri și expoziții în Camera de Comerț și Industrie. 

Este o activitate mai puțin cunoscută în care mi-am adus aportul (sic!) în acești aproape 20 de ani.

În perioada 2002-2008, am fost consilier al președintelui Romexpo. Între anii 2014-2015 am fost consilier al președintelui Autorității Naționale pentru Turism (perioada corespunde cu mandatul de președinte ANT al Simonei Man, fost președinte PP-DD – n.r.), aducând un aport (sic!) în sensul creșterii vizibilității și identității vizuale ale acestei instituții".

Liliana Țuroiu este lector universitar la Departamentul Modă de la UNARTE. Foto: Lucian Muntean

După aceste elemente din propriul CV, Țuroiu se lansează într-o prezentare care, teoretic, ar trebui să aibă legătură cu activitatea ICR:

"Cultura constituie sursa principală de putere intangibilă a unui stat, a unui popor, ceea ce teoreticienii relațiilor internaționale numesc soft power. Acest indicator este considerat foarte important în plan global, indicatorul puterii unei națiuni.

Soft power reflectă, de fapt, abilitatea unui stat de a atrage atenția prin valorile intangibile precum cultura, politicile culturale, generând acceptare și beneficii.

România s-a clasat în 2011 pe locul 15 în lume în ceea ce înseamnă exercitarea puterii intangibile, conform indicatorului Soft Power Index prezentat de Ernst & Young. (În 2011, preşedinte al ICR era Horia-Roman Patapievici - n.r.)

Cred că industriile creative și culturale din România joacă un rol din ce în ce mai important în economie, iar stimularea și prezentarea lor poate fi una dintre liniile de forță ale strategiei ICR. 

ICR ar putea contribui real și major la internaționalizarea artiștilor români, după o selecție majoră.  

E fundamentală cooperarea cu instituțiile guvernamentale abilitate să efectueze programul de țară al României."

În acest moment, senatorul PSD Lucian Romașcanu intervine încă o dată, aşa cum a tot făcut-o pe parcursul şedinţei:

"Mai aveți un minut".

Țuroiu continuă:

"Mă voi strădui. Parteneriate pe care le-aș avea în vedere, în primul rând: parteneriat cu Camera de Comerț a României, ar fi un parteneriat care ne-ar permite să identificăm care sunt nevoile pe teritoriul României și cum putem acest produs creativ să îl punem la dispoziția creșterii economice.

De asemenea, aș încuraja parteneriatele cu cluster-ele din diverse domenii, aș încuraja asociațiile și structurile care reprezintă sectorul cultural și creativ pentru a stabili parteneriate cu entități publice și private".

În finalul expunerii, Țuroiu adaugă o tușă sentimentală:

"Aș vrea să mă opresc pentru o foarte scurtă paranteză, evocând un episod pe care sigur mulți îl cunoașteți.

Pictorul român Pallady îi efectua un dar lui Matisse, o colecție de ii. Era aprilie 1940 când Matisse, un multiplicator de cultură − cum i-am spune acum −, după o muncă asiduă de șase luni, dădea tușa finală unei picturi care avea să devină simbolul unei mișcări artistice – La blouse roumaine. 

Acest gest de diplomație culturală al lui Pallady aduce o importantă contribuție la promovarea culturii. 

Mi-ar plăcea ca ICR să facă pentru România ceea ce Pallady a făcut pentru ia românească și mi-ar plăcea ca în următorii ani să aud cât mai mulți români care vorbesc cu mintea și cu inima, să încercăm să promovăm împreună, să nu identificăm probleme, ci să le considerăm niște oportunități pentru reconstrucție". 

Imediat după ce Țuroiu îşi încheie cuvântul, senatorul PSD Lucian Romașcanu comentează, aparent împovărat de hotărârea pe care Comisiile urmează să o exprime prin vot:

"Foarte buni candidați, foarte dense prezentările".

În sală, câteva persoane izbucnesc în râs.

"E o provocare a omului de cultură care sunt"

La final, Liliana Ţuroiu este întrebată cum va gestiona activitatea sa din industria modei, astfel încât să nu intre într-un conflict de interese.

"Această colaborare a venit într-o perioadă de maturitate artistică, după 20 de ani. Aş dori să spun foarte sincer, şi cu părere de rău, că va trebui să pun între paranteze creaţia mea artistică pentru o perioadă limitată.

E adevărat că anul acesta am anulat cinci expoziţii internaţionale în eventualitatea în care va exista un aviz pozitiv şi un vot pentru desemnarea mea ca preşedinte al ICR (...)

Voi face acest sacrificiu profesional, pentru că nu e altceva decât un sacrificiu profesional. Nu e uşor să o iei de la capăt când ai ajuns la un nivel de notorietate internaţională. E o provocare la nivel de management şi mai ales e o provocare a omului de cultură care sunt", spune Ţuroiu.

Ţinând cont că este candidata susţinută de PSD, un alt senator o întreabă:

"Sunteți de stânga?"

"Aș vrea să subliniez că e bine ca un artist să nu facă politică, iar eu nu am făcut. Sunt un partener de conversație echidistant față de toate forțele politice din România, nefiind implicat politic", răspunde creatoarea de modă.

Probabil iritată de întrebarea referitoare la orientarea politică a candidatei, intervine senatoarea PSD Gabriela Crețu:

"Am învățat să înjurăm politica, de asta am reacționat. Asta este o instituție care folosește mijloace culturale pentru a promova, nu în sensul acela care nu ne place, de propagandă, pentru a promova niște idei, niște valori pe care le considerăm definitorii, iar arta este un instrument politic foarte important și a fost folosită de-a lungul istoriei".

Unii parlamentari i-au ignorat cu desăvârșire pe candidați. Foto: Lucian Muntean

Cu această concluzie, audierile se încheie. Zece minute mai târziu, Liliana Țuroiu primeşte voturile a 15 dintre membrii celor două Comisii din Senat.

După emiterea avizului, cele două Comisii urmează să îl prezinte plenului Senatului. În plen, senatorii vor vota listele de candidați; lista care întrunește majoritatea voturilor va fi aprobată.

Liliana Țuroiu, într-o creație proprie. Foto: Facebook

Cine este Liliana Țuroiu

Potrivit CV-ului său de pe site-ul Universităţii Naţionale de Arte, Liliana Țuroiu (43 de ani) este doctor în arte vizuale, cu o teză intitulată Estetica vestimentației feminine în perioada postmodernă, președinte al Fundației Altum Studio Design, realizator și coordonator de evenimente culturale, consultant și trainer în cadrul Camerei de Comerț a României, Ministerului Economiei și Comerțului, Ministerului Justiției, Romexpo SA, Wella România.

A organizat târguri, expoziții, prezentări de modă și este semnatar al unor articole apărute în volume de profil: Moda ca pasiune, profesie și stil de viață, în volumul Modă. Viață. Operă. Istorie. 150 de ani – Școala de Arte; Ce este permis și ce nu... sau cât de important este astăzi stilul personal, în volumul Modă, Obiect, Costum, Veșmânt. Teme de Cercetare; Școala de Modă în contextul revoluției postmoderne în volumul Modă-Cercetare. Artă. Industrie. 

A fost distinsă cu mai multe premii pentru proiectul cultural "Zestrea", inclusiv de Marele Ordin al Cavalerilor Francezi, în cadrul evenimentului Intercoiffure Awards, un premiu acordat de Wella pentru activitatea de cercetare, trofeul Best Fashion Brands, premiul I acordat de revista Cosmopolitan pentru o carieră de succes.

O parte dintre creațiile vestimentare ale Lilianei Țuroiu. Foto: Pagina de Facebook Liliana Țuroiu Studio Official