Primul măcăleandru albastru observat în România a fost capturat, inelat și eliberat la Grindul Chituc, în Dobrogea. Foto: Paul Țibu
Primul măcăleandru albastru observat în România a fost capturat, inelat și eliberat la Grindul Chituc, în Dobrogea. Foto: Paul Țibu
06/11/2017
Premieră pe țară: un măcăleandru albastru
O nouă specie a fost semnalată pentru prima oară în România: măcăleandrul albastru (Tarsiger cyanurus). Zburătoarea, o femelă adultă, a fost capturată pe 17 octombrie 2017 în tabăra de inelare¹ de la Grindul Chituc (județul Constanța), fâșie care separă complexul lagunar Razim-Sinoe de Marea Neagră.
¹Inelarea, a explicat aici biologul Paul Țibu,
este operațiunea prin care păsării i se atașează
un inel cu o inscripție unică.
Daróczi J. Szilárd (41 de ani), de la Asociaţia „Grupul Milvus” din Târgu Mureș (organizatoare a taberei de inelare și cea care a anunțat descoperirea), spune că „măcăleandrul albastru a fost găsit în plasă, la controlul de la ora 11.00, de doi voluntari din Marea Britanie, Dan Potter și Ross Johns”.
În tabăra de la Grindul Chituc se aflau atunci trei specialiști în inelarea păsărilor – Daróczi J. Szilárd, Zeitz Róbert (43 de ani, tot de la Milvus), Paul Țibu (34 de ani) – și cinci voluntari ai Grupului Milvus, de profesii diferite.
Daróczi J. Szilárd își amintește că 17 octombrie a fost „o zi cu multe păsări capturate și inelate, pitulici mici, sturzi cântători, pițigoi albaștri și altele, fiind de remarcat numărul mare de măcălendri (Erithacus rubecula), specie înrudită, cu care, probabil, a sosit și pasărea noastră”.
Voluntarii britanici Dan Potter și Ross Johns au observat din start că au de-a face cu o pasăre deosebită.
Daróczi J. Szilárd povestește:
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Crezi că e nevoie de presă independentă? Dacă da, cu doar 5 euro pe lună poți face diferența chiar acum!
„Când, după control, colegii din Marea Britanie au adus păsările în săculețe, ne-au informat că au una mai specială în săculețul gri. Ne-au zis că e o pasăre cu flancuri portocalii și cu coadă albăstruie, de talia unui măcăleandru.
Imediat am verificat săculețul și am realizat că este vorba despre o situație ieșită din comun, o specie nouă pentru fauna țării, un exemplar de măcăleandru albastru (Tarsiger cyanurus).
Și cum avem o regulă stabilită între noi, în momentul acela, printr-un SMS colectiv, i-am anunțat pe toți colegii ornitologi că pasărea va fi păstrată maximum trei ore, în cazul în care cineva dorește să o vadă și poate să ajungă în acest timp.
Interviu. La 27 de ani, românul Richard Abou Zaki este jurat la „Chefi la cuțite” și cel mai bun chef din Italia: „Am preparat un meniu de șase feluri pentru Regina Elisabeta”
La doar 27 de ani, în 2024, în cadrul galei dedicate excelenței în arta gastronomică de la Milano, Richard Abou Zaki a fost declarat cel mai bun chef din Italia. Asta după ce, la vârsta de 23 de ani a primit o stea Michelin pentru talentul său în bucătărie.
Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică
România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.
Patru colegi au și ajuns destul de repede la noi. Eu și Zeitz Róbert am evaluat condiția fizică și am identificat sexul și vârsta păsării, după care pasărea a fost inelată, fotografiată și eliberată.
Am așteptat în secret apariția acestei specii la noi în țară, dar nu am sperat că vom avea un astfel de noroc chiar în acest an!”.
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
Migratoare
Daróczi J. Szilárd spune că măcăleandrul albastru „cuibărește în molidișurile bătrâne din taigaua siberiană, având populații mici, izolate, și în estul Finlandei”.
Specia migrează și petrece iarna în sud-estul Asiei.
„Apare sporadic, dar cu regularitate aproape anuală, în diferite țări ale Europei, cu precădere în luna octombrie”, completează Daróczi J. Szilárd.
Paul Țibu precizează că „au fost câteva observații în Ungaria în anii trecuți”.
El arată că măcăleandrul albastru „migrează în zonele de cuibărit din Europa în aprilie și pleacă spre cartierele de iernare începând cu luna septembrie, iar migrația păsărilor cântătoare este de obicei în valuri, nu în flux continuu”.
Țibu este de părere că femela adultă capturată la Grindul Chituc „cel mai probabil migra spre sud”.
Masculul și femela au culori diferite
Spre deosebire de cazul măcăleandrului comun (Erithacus rubecula), dimorfismul sexual la măcăleandrul albastru „este foarte vizibil”, subliniază Paul Țibu:
„Masculul are aripile și capul de culoare albastru-sur, iar femela – cenușiu-maro”.
Biologul precizează că măcăleandrul albastru este „specie majoritar insectivoră și cuibărește în iunie”:
„Ambii parteneri participă la construirea cuibului.
Femela depune 3-7 ouă, pe care le clocește singură, iar puii eclozează după 15 zile.
După încă 15 zile, puii pot să zboare”.
Principalii prădători „sunt păsările răpitoare, în special cele diurne – uliii și șoimii –, și mamiferele carnivore – vulpile, pisicile și altele”, enumeră Paul Țibu.
Tot la Grindul Chituc au ajuns anul trecut două specii noi
În tabăra de inelare de la Grindul Chituc au fost descoperite anul trecut două specii noi pentru România: pitulicea de ienupăr (Phylloscopus nitidus) și presura de pădure (Emberiza rustica).
Daróczi J. Szilárd spune că tabăra organizată de Milvus a mai avut două ediții în anii ’90 (în 1996 și în 1997), iar din 2014 a avut loc fără întrerupere.
El adaugă că „tabăra durează în fiecare ani trei luni – august, septembrie și octombrie –, iar uneori, când avem capacitatea, începem la sfârșitul lunii iulie”.
Avem nevoie de ajutorul tău!
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this