Cum să-ți protejezi copiii de efectele negative ale tehnologiei

Alex Enăşescu

Redactor

Puține lucruri îi fac pe oameni să devină mai defensivi decât discuțiile despre felul în care își cresc copiii.

Dezbaterea privind efectele tehnologiei asupra sănătății mentale a copiilor devine și mai dificilă fiindcă părinții se simt judecați și încearcă să se convingă reciproc că metoda lor este cea mai bună.

Majoritatea părinților își dau seama că e nevoie de anumite limite pentru timpul petrecut de copii în fața unui ecran, însă cercetările în acest domeniu sunt abia la început.

În lipsa unui ghid de bune practici, părinții își fac propriile reguli. Unii nu îi lasă pe copii să folosească telefoanele în timpul mesei, alții nu le cumpără un smartphone până în clasa a opta.

O femeie care a promovat beneficiile revoluției digitale folosește acum un seif pentru blocarea temporară a accesului copiilor ei la gadget-uri.

Există și părinți care preferă să evite regulile stricte, lăsându-i pe copii să se joace pe tabletă pentru a avea câteva momente de răgaz.

Totuși, dat fiind că aplicațiile și rețelele de socializare sunt construite să dea dependență prin exploatarea dopaminei din creier, atunci copiii sunt vulnerabili, iar părinții sunt datori să-i protejeze.

Responsabilitatea părinților este subminată de giganții IT precum Google și Facebook, care se pricep atât de bine să deturneze atenția utilizatorilor, încât părinții au ei înșiși dificultăți în folosirea moderată a tehnologiei.

Copiii tind să-și imite părinții mai mult decât să le asculte predicile moralizatoare, așa că nicio strategie de limitare a timpului petrecut în fața ecranelor nu va funcționa dacă părinții nu respectă principiile pe care încearcă să le impună copiilor.

De aceea, Academia Americană de Pediatrie propune un set de reguli pentru întreaga familie.

Pe baza studiilor existente, pediatrii americani recomandă:

Odă năframelor izbăvitoare. Poienile Izei, Maramureș.

Această absurditate conștientizată acut, în fapt un privilegiu rezervat exclusiv oamenilor, putea fi combătută doar printr-o rece luciditate care ne-ar fi trimis pe toți înapoi în paturile calde. Sau acasă. Să ne vedem de copii și de treburi serioase. Doar că noi nu ne adunaserăm în Maramureș pentru o săptămână întreagă să fim lucizi și raționali, ci ca să rupem orice normă, să fim creativi și nebuni și mai ales, să îmbrățișăm absurdul întregii provocări cu o suspectă pasiune.

Ce faci în weekendul 21-23 februarie în București, Cluj-Napoca, Timișoara sau Iași. Recomandările PressOne

Târguri de început de primăvară în București, Festivalul Designerilor și Artiștilor din Transilvania în Cluj-Napoca, Harababura Fair în Timișoara și Classix Festival în Iași. Tu ce faci în weekend?

În privința limitării timpului pe care copiii îl petrec zilnic în fața unui ecran, nu există un consens în rândul experților. Unii cred că limitele ar trebui fixate doar pentru conținutul pasiv, cum sunt videoclipurile, și că tipul activității contează mai mult decât durata în sine.

Însă un studiu masiv, la care au luat parte un milion de adolescenți, sugerează că aceștia sunt cu atât mai nefericiți cu cât petrec mai mult timp online, iar doza ideală este de o oră pe zi.

Adolescenții care își petrec majoritatea timpului liber pe internet au mai puțin timp pentru activități fizice, socializare în viața reală și plictiseală, care este esențială pentru dezvoltarea imaginației.

Însă mai important decât impunerea unor limite este ca părinții să înțeleagă cum funcționează tehnologia suficient de bine ca să le ofere copiilor o educație digitală solidă și să-i ferească de colțurile întunecate ale internetului.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€