Cum ne învățăm copiii ce e adevărat și ce nu pe internet

Codruţa Simina

Redactor

Într-o zi, pe la jumătatea anului școlar care s-a încheiat, fiica mea de 9 ani m-a întrebat, în drum spre casă: Mamă, tu crezi în Illuminati? Era foarte serioasă, așa că râsul zdravăn de care mă pregăteam mi-a rămas suspendat în gât. Încet, din întrebare în întrebare, am aflat că dilema ei vine din discuțiile pe care le au într-un grup de colegi.

Problema era sub control (majoritatea credeau că Illuminati e o piramidă egipteană care vrea să conducă lumea), dar atunci am realizat că majoritatea copiilor își închipuie că povestea asta și tot felul de alte clipuri cu ființe și fenomene paranormale sunt adevărate doar fiindcă apar, ilustrate, pe internet.

Cu alte cuvinte, copiilor noștri le lipsesc, mai ales în primii ani de școală, instrumentele necesare pentru a deosebi realitatea de ficțiune. Și, evident, ei nu știu că le lipsesc aceste instrumente.

Un raport din 2016 realizat de Median Reseach Centre (MRC) pentru Center for Media Pluralism and Media Freedom și găzduit de Open Politics arată că, în acest domeniu, al educației media, Ministerul Educației ar trebui să-și asume un rol mai puternic decât cel al organizațiilor non-guvernamentale.

„Deşi gândirea critică a fost introdusă în programa de educație pre-universitară, faptul că, în ultimii 10 ani, rezultatele PISA au rămas foarte slabe, 40% dintre elevi neînţelegând un text citit, arată eşecul sistemului educaţional în a dezvolta competenţe de bază precum logica, argumentarea şi gândirea critică, aptitudini care stau la baza competenţelor media.

Majoritatea eforturilor de a extinde formarea de competențe în domeniul media provin de la ONG-uri, însă, indiferent de calitatea acestora, ele nu pot fi suficiente din cauza caracterului lor inerent nesistematic”, se arată în raportul menționat.

De acord, o mare parte din această discuție se cuvine rezolvată acasă. Totuși, în condițiile în care copiii sunt asaltați de informații (majoritatea celor din clasa fiicei mele au smartphone cu acces la internet), ceea ce școala ar trebui să le furnizeze este un set de reguli care să-i ajute să înțeleagă cum ajunge pe internet o informație, o opinie, un documentar sau o știre falsă.

De altfel, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), la care România vrea să adere, recomandă încă din anii 2008-2009 dezvoltarea unor asemenea programe educaționale. În alte țări, astfel de programe există și sunt susținute de fundații create de ziare de tradiție.

Recent, Wired.com a prezentat cazul unei școli particulare din Philadelphia, în care elevii învață cum funcționează jurnalismul și după ce criterii poate fi evaluată valoarea de adevăr a unei informații lansate pe rețelele de socializare.

Ajutorul esențial în proiectul școlii din Philadelphia vine de la platforma Checkology, dezvoltată de o fundație a cotidianului Los Angeles Times. Începând din 2009, această fundație concepe programe educaționale și o curriculă care să îi ajute pe elevi să devină, de mici, consumatori informați de… informație.

Platforma creată de LA Times oferă lecții online de gândire critică și mărturii ale unor reporteri. Aceștia explică cum ajunge un fapt petrecut undeva să devină știre, ce înseamnă citarea sursei și cum analizăm credibilitatea unui material de pe net, fie el text, foto sau video − și, mai nou, status de rețele sociale.

„Ei” sunt aici: ciudatul război hibrid pe care Armata Română îl poartă pe internet împotriva conspirațiilor, fără să aibă măcar un cont de Tik Tok activ

MapN încearcă să combată fake-news-urile apelând la comunicate scrise. Încearcă să combată, în plină epocă Post-Adevăr, imaginile cu cuvinte.

Preoții BOR, seduși de New Age și politică. Vasile Bănescu: Implicarea clericilor în campanie, „o maximă eroare”. ÎPS Teodosie, „pe cont propriu”

La imaginea de „salvator” pe care a dobândit-o Călin Georgescu au contribuit și preoți din Biserica Ortodoxă Română. De ce? Ne răspunde, într-un amplu interviu, Vasile Bănescu.

În acest moment, platforma este folosită de peste 6.000 de școli publice și private din SUA, iar lecțiile pe care le oferă ajung la peste 900.000 de elevi.

Universitatea Stanford oferă la rândul său, începând din 2015, un program de educație în câteva zeci de școli din New York și împrejurimi, în care, de asemenea, profesori universitari și specialiști în media le explică elevilor că riscurile de a nu discerne informațiile reale de cele false le afectează calitatea de cetățean activ.

În România, includerea în curricula școlară a unor ore de educație privind credibilitatea informațiilor de pe net a fost menționată tardiv de către fostul ministru Remus Pricopie, în urmă cu mai bine de 4 ani. Dezbaterile privind acest subiect sunt aproape absente, cu excepția câtorva organizații care se străduiesc să propună resurse independente mediului educațional.

În contrapondere, primarul Gabriela Firea a cheltuit câteva zeci de mii de lei acum câteva luni pentru a-i instrui pe elevii unui liceu din Capitală să nu joace Balena Albastră − joc dovedit de numeroase site-uri ca fiind fake news de cea mai bună calitate…

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€