Secretul laptelui de măgăriță

Pe la jumătatea anilor ’90, emisiunea „Feriți-vă de măgăruș”, de pe TVR, era una dintre cele mai populare în rândul copiilor din România. Printre ei, Cristian Câmpan, care, 20 de ani mai târziu, a decis să investească într-o afacere mai puțină obișnuită: comercializarea laptelui crud de măgăriță.

L-am căutat la Mierlău, lângă Băile Felix, pentru a afla cum s-a născut inițiativa de a face o fermă de măgărițe.

*

„Ce fac frumoasele mele?”, își alintă Cristian animalele, la intrarea în grajd. Culege un măr dintr-un coș și o răsfață pe Roxi, prima măgăriță pe care a cumpărat-o. Se întâmpla în urmă cu 6 luni.

Adunase de pe internet informații despre proprietățile laptelui de măgăriță. Și, în numai trei zile, s-a hotărât să pornească o afacere.

L-a sunat pe fratele lui și l-a rugat să facă rost de o remorcă, pentru un drum până la Satu Mare. „Vreau să cumpăr o măgăriță și puiul ei”, i-a spus. „Ce face?”, a râs fratele.

Roxi și Rozica au costat 1.000 de lei. Proprietara s-a lăsat greu înduplecată. Avea încă doi clienți interesați, care urmau să vină – unul, vineri, celălalt, duminică.

Cristian s-a prezentat joi și au bătut palma. „Vă rog să-mi promiteți că nu o dați la tăiat. De-asta am cumpărat-o, s-o salvez”, i-a spus femeia.

„Am văzut lacrimi în ochii animalului, ca și cum ar fi simțit ceva, și i-am spus: stați liniștită, Roxi va ajunge vedetă la TV!”

După două săptămâni, Cristian avea primele comenzi. Vinde litrul cu 80 de lei și spune că e interesat de profit, dar și de fericirea clienților.

De Crăciun, cineva a venit din Germania, 1.400 de kilometri, pentru a cumpăra 5 litri de lapte de măgăriță.

„Avea o fetiță de trei zile în spital, cu tusea aceea convulsivă, tuse măgărească, așa i se mai spune. Medicii de acolo i-au recomandat lapte de măgăriță și a venit la Mierlău direct de la Hanovra. M-a impresionat foarte mult să știu că pot ajuta oameni prin această afacere”, povestește Cristian Câmpan.

Acum, în grajdul din Mierlău sunt zece măgărițe și doi măgari, Trică și Trichișor. Printre ei, Roxi, Rozica, Ina, Claudia, Daisy sau Dorina.

Ultima e cea mai în vârstă, are 11 ani, restul, între 3 și 5 ani. O măgăriță trăiește între 45 și 50 de ani.

Trică s-a ales cu numele acesta dintr-o poezie de Gheorghe Vicol, „Măgărușul nostru Trică”:

Trică-i măgărușul care
Nu mănâncă nici o floare.
Nu că ar avea vreo boală…
E-o fire sentimentală!…

El, când paște pe câmpie,
Fredonează-o melodie
Și-i atent să nu doboare
Nici cea mai micuță floare.

Numai seara, la chindie,
Rupe-un ram de iasomie
Și-l prinde în coama deasă
Și pleacă din câmp spre casă

Iar când satul îl străbate,
Îi fudul de nu se poate!

Cristian Câmpan insistă că animalelor trebuie să li se spună pe nume. A citit undeva că măgărușii sunt folosiți în programe de recuperare a copiilor cu probleme psihice: se numește onoterapie.

Mai mult, s-ar spune că măgarul e, prin excelență, un animal social și că legendara sa încăpățânare e doar consecința naturală a inteligenței.

N-ai zice, când îl vezi pe Cristian opintindu-se să o scoată pe Claudia din grajd pentru o ședință foto: „Hai, Claudia, de ce mă faci tu de rușine?”. Animalul nu se urnește.

Cristian o scuză.

„Măgarii sunt gingași, drăgălași, sentimentali, foarte atașați de om. Un măgar și gândește. Dacă l-ai supărat vreodată, nu te uită niciodată. Trebuie să înveți să te apropii din nou de el, să o iei de la capăt, ca într-o relație.

Încăpățânare? Clar! Atunci când li se pune pata, poți face ce vrei cu ei, că nu-i mai urnești din loc. Tot o legendă spune că, dacă nu-și găsește rostul în viață, măgarul înnebunește.

Am găsit studii care susțin că 25% dintre măgari, la nivel global, o iau razna. Practic, nu doar că sunt încăpățânați, dar ajung să facă foarte rău, chiar nu te mai poți apropia de ei.

Care e rostul lor? Le place foarte mult să fie înconjurați de animale. De asta, măgarul e nelipsit la ciobani. Și la ferma noastră caută mereu compania celorlalte animale pe care le creștem”, a explicat fermierul.

Crescătorii de măgărițe spun că laptele crud este un antibiotic natural și că proprietățile sale îl apropie foarte mult de cel matern.

Laptele nu conține bacterii, e slab în grăsimi și, după sigilare, rezistă la frigider, fără a se altera, cel puțin 10 zile.

O măgăriță dă, în medie, între jumătate de litru și un litru pe zi, timp de 6-7 luni, în funcție de perioada de după fătare. Pentru comparație, o vacă dă zilnic cel puțin 10 litri.

În mod normal, laptele de măgăriță se vinde doar din toamnă până la jumătatea lui aprilie. Poate fi congelat, dar trebuie consumat în primele două zile după dezghețare.

Legenda vorbește că împărăteasa Cleopatra se îmbăia în lapte de măgăriță. În prezent, te poți bucura de un asemenea răsfăț în Italia, pentru aproximativ 20.000 de euro.

Și brânza din lapte de măgăriță e foarte scumpă. Tenismanul Novak Djokovic ar fi achiziționat o fermă din Zasavica (Serbia), la 80 de kilometri de Belgrad, pentru că acolo se produce un sortiment de brânză, denumit Pule Cheese, care costă peste 1.000 de euro. Un kilogram se obține din 25 de litri de lapte. E cea mai scumpă brânză din lume.

Se spune că liderul clasamentului ATP ar vinde Pule Cheese într-un circuit închis, exclusiv în restaurantele sale de lux.

Cristian Câmpan e tentat ca, de la toamnă, să încere o rețetă proprie de brânză din lapte de măgăriță.

„Mi-au spus mai mulți că poți să iei un litru de lapte de vacă, îl amesteci cu puțină apă, pui niște zahăr, iar apoi nu-l dai cu doi lei, ci cu 80 sau 100 de lei.
Marea problemă e că, dacă îl dai unui copil bolnav, care chiar are nevoie de laptele ăsta, îi faci, Doamne ferește, și mai mult rău.
E o mare responsabilitate, nu poți să-ți bați joc de clienții tăi. Trebuie să oferi ceea ce promiți, lapte de măgăriță crud, sută la sută natural.”

Cum își prezintă Câmpan marfa

Este foarte recomandat persoanelor cu sistem imunitar slăbit, persoanelor anemice sau sportivilor.

În SUA se promovează ideea că ar fi bun pentru copiii afectați de sindromul Pandas, care se manifestă printr-o serie de tulburări psihice și motorii.

Laptele de măgăriță se folosește și la produsele cosmetice, fiind recomandat pentru ameliorarea bolilor de piele.

Nivelul de antioxidanți din laptele de măgăriță este foarte ridicat.

*

Cristian Câmpan a absolvit Relații Internaționale la Oradea, mai are o afacere în turism și a renunțat la 23 de ani la arbitraj, pentru a urma un curs de leadership în Londra.

Deși spune că era un arbitru asistent de perspectivă, acum se felicită că a ieșit din fotbal. Botezul în arbitraj îl primise la Nucet, în 2006, la un meci dintre gazde și Luceafărul. A fost lovit atunci de unul dintre spectatorii care au intrat în teren, iar cazul a fost mediatizat în Gazeta Sporturilor și Pro Sport.

La centru se afla Dorin Mudura, bătut și el la acel meci. Un an mai târziu, Mudura avea să fie implicat într-unul dintre cele mai violente episoade din istoria fotbalului românesc, când a fost strâns de gât și lovit pe teren de Ionel Ganea!

Lui Cristian i-a venit ideea afacerii cu lapte de măgăriță după ce a văzut un reportaj legat de un oier din Huedin, Ioan Tomoș, care are circa 40 de măgari, dintre care jumătate femele.

Tomoș vinde litrul cu 100 de lei și se promovează pe OLX cu un anunț simpatic: „Pentru încrederea tuturor persoanelor ofer posibilitatea vizitării fermei, deoarece am fost și la ProTV.” 

Și Roxi a devenit vedetă TV. Cristian s-a ținut de cuvânt.