Secretarii temporari. Cum a ajuns funcția menită să țină politicul departe de prefecturi să depindă, din șase în șase luni, de pixul premierului

Alina Zibrițchi

Opt cereri fără răspuns

Pe 15 iulie 2025, Zoltán Györke, președintele Asociației Inspectorilor Guvernamentali, i-a trimis premierului a opta cerere în patru ani. Cerea să fie numit secretar general al Prefecturii Cluj, post vacant la acel moment.

Györke îndeplinește condițiile cerute de lege pentru post. Este înalt funcționar public din 2008, a fost de trei ori subprefect al județului Cluj și are un doctorat despre prefectura Clujului interbelic. Primele șapte cereri, trimise din februarie 2021, au rămas fără răspuns. Nici a opta nu a primit unul.

Harta secretarilor temporari

Cazul lui Györke nu e o excepție, e regula. PressOne a analizat toate deciziile prim-ministrului publicate în Monitorul Oficial din 2021 până în octombrie 2026 privind secretarii generali ai celor 42 de prefecturi. În cinci ani, un singur post a fost ocupat așa cum prevede legea, la Timiș, prin mobilitate.

Este vorba despre decizia 487 din 2021 a premierului Cîțu privind aplicarea mobilităţii pentru Mircea Băcală din funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului în funcţia publică de secretar general al Instituţiei Prefectului din județul Timiș. Băcală ocupa funcția și în prezent. 

Mircea Băcală ocupă funcția de Secretar General al Instituției Prefectului Timiș din 2021 până în prezent.

Azi, 32 de prefecturi au un secretar general numit „cu caracter temporar”. Alte nouă nu au deloc. În 16 prefecturi, aceeași persoană ocupă „temporar” postul de peste patru ani. Recordul îl deține județul Bihor: 12 decizii succesive pentru același om – Tibor Feneși, din mai 2021. 

Din 2021 și până în prezent au fost emise, în total, 293 de ordine privind exercitarea cu caracter temporar a funcției de secretar general al Instituției Prefectului. Grafic: PressOne

De ce a fost nevoie de funcția de secretar general al Instituției Prefectului

Prefectul reprezintă Guvernul în județ. Una dintre atribuțiile sale principale este controlul de legalitate, respectiv poate ataca în instanță hotărârile primarilor și ale consiliilor locale care încalcă legea.

Din 2006, ca urmare a angajamentelor asumate de România în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, prefecții și subprefecții au devenit înalți funcționari publici, neutri politic. În practică, potrivit avocat.net, oameni de partid obțineau statut de funcționar prin concursuri la primării și erau apoi numiți „temporar” prefecți. În 2021, din 87 de posturi de prefect și subprefect, doar patru erau ocupate definitiv. 

„Sunt în total patru persoane care prin concurs au ocupat aceste funcţii de prefect, respectiv de subprefect şi au această calitate de înalt funcţionar public. Conform legii, pe legea generală, Codul administrativ, li se vor aplica (…) decizii de mobilitate (mutarea dintr-o funcție în alta – n.r.) a înalţilor funcţionari publici”, spunea în ianuarie 2021 ministrul dezvoltării lucrărilor publice şi administraţiei, Attila Cseke, atunci când a anunțat că, prin ordonanţa de urgenţă aprobată de Guvernul Cîțu, funcţiile de prefect şi de subprefect devin de demnitate publică.

Astfel, așa cum era anterior aderării la UE, din 2021 prefecții pot fi, din nou, membri de partid.

Ca să echilibreze situația, aceeași ordonanță a creat funcția de secretar general al Instituției Prefectului. Postul e rezervat unui înalt funcționar public, subordonat prefectului, dar cu rolul de a asigura continuitatea instituției și de a coordona verificarea legalității. Secretarul general contrasemnează ordinele prefectului. Astfel, secretarul general funcționează ca un filtru între prefectura condusă de un om politic și autoritățile locale.

Cseke a spus atunci că delimitarea între politic și administrativ fusese cerută explicit de Comisia Europeană.

„Poți să trăiești din banii de la Geta”. Adulți cu dizabilități, dați afară de pe-o zi pe alta din centrele statului, ca să dea bine în documente

În timp ce autoritățile se laudă că au integrat în comunitate mii de oameni care locuiau în centre pentru persoane cu dizabilități, în realitate, mutarea lor s-a făcut pe grabă și i-a pus pe mulți în situații și mai vulnerabile.

Scump sau eficient? De ce încă doborâm drone Gheran cu rachete lansate de F-16

Ridicarea de avioane F-16 și folosirea de rachete antiaeriene de sute de mii de dolari pentru doborârea unor drone nu e o simplă problemă de contabilitate, redusă doar la un raport preț-calitate.

„Campionii” exercitării temporare

Potrivit datelor consultate de PressOne, primele ordine privind exercitarea temporară a funcției de secretar general al Instituției Prefecturii au apărut în mai 2021, la patru luni după ce prefecții au devenit din nou demnitari politici. De atunci, mecanismul s-a repetat în 39 de județe și în municipiul București. Mecanismul e simplu: un funcționar din prefectură sau din altă instituție e numit, printr-o decizie a premierului în urma propunerii prefectului, să exercite temporar funcția, pentru șase luni. Apoi decizia e reînnoită iar și iar. 

Acest mecanism a permis ca aceiași oameni să rămână în funcție câte patru-cinci ani, având câte 10-12 ordine de numire temporară pe numele lor. 

Pentru respectarea legalității, numirea unui secretar general în cadrul unei prefecturi ar trebui să se facă la propunerea prefectului. Cel din urmă înaintează propunerea către guvern, iar premierul face numirea pentru o perioadă nedeterminată. Astfel, un secretar general care ocupă astfel funcția  nu va putea fi înlocuit minimum un an, în timp ce un interimar poate fi schimbat după șase luni. 

În timp ce unii secretari generali au rămas în continuare în funcție, alții au plecat după aproape cinci ani de „interimat”: 

Acolo unde nu există un „temporar”, postul nu e ocupat de nimeni  de ani întregi. La Mureș e vacant din mai 2022. La Gorj n-a existat secretar general  din mai 2022 și până pe 7 octombrie 2026, adică mai bine de patru ani. La Argeș și Brăila, postul nu a fost ocupat deloc patru ani după ce a fost înființat. La Dâmbovița, în Monitorul Oficial nu apare nicio numire. 

Potrivit legii, în județele unde nu există un secretar general atribuțiile acestuia sunt realizate de șeful compartimentului juridic, tot un subordonat al prefectului, care poate fi membru de partid. 

Conform articolului 510 din Codul Administrativ, o persoană poate ocupa temporar o funcție publică timp de șase luni. În mod excepțional, perioada poate fi prelungită cu încă șase luni cu notificarea prealabilă a Agenției Naționale a Funcționarilor Publici (ANFP). Din 2023, regula vizează și înalții funcționari publici, respectiv secretarii generali ai Instituției Prefectului. 

Sursă: Ordonanța de urgență a Guvernului din 21 decembrie 2023, privind completarea Codului Administrativ

Legea spune mobilitate. Candidații existau

Codul Administrativ nu interzice numirile temporare, dar le tratează ca pe o excepție. O funcție de înalt funcționar public poate fi exercitată temporar doar la propunerea justificată a conducătorului instituției și doar dacă, „din motive obiective”, nu a putut fi ocupată prin mobilitate. Adică prin mutarea unui înalt funcționar public deja existent.

Fragment din Codul Administrativ care confirmă că posturile de secretar general al Instituției Prefectului puteau fi ocupate prin mobilitate. 

Agenția Națională a Funcționarilor Publici a confirmat această regulă într-un răspuns trimis lui Györke în aprilie 2025. A precizat însă că nu are competența să se pronunțe asupra oportunității deciziilor premierului.

„Raportat la atribuțiile ANFP, vă informăm că punctul de vedere vizează normele legale generale aplicabile funcției publice și funcționarilor publici, cu precizarea că Agenția nu are competența de a formula opinii cu privire la oportunitatea măsurilor dispuse de prim-ministru, ca persoană care are competenţa legală de numire în funcţia publică corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici”, se arată în răspunsul instituției. 

În tot acest timp, înalți funcționari publici care puteau fi mutați existau. Erau inspectorii guvernamentali de la Secretariatul General al Guvernului, cei mai mulți dintre ei fiind foști prefecți, subprefecți sau secretari generali de ministere. 

În mai 2021, Asociația Inspectorilor Guvernamentali i-a cerut premierului Florin Cîțu să-i numească pe posturile nou create din prefecturi. Iar dacă nu, să le scoată la concurs național. Nu s-a întâmplat nici una, nici alta. 

Într-o scrisoare din august 2024 către președinta Comisiei Europene, asociația mai menționa un caz. Inspectorul Lilian Onescu, fost prefect și secretar general în mai multe ministere, ceruse postul de la Prefectura Ilfov. Nu l-a primit. 

Într-un interviu acordat PressOne, Onescu a declarat că menținerea interimarilor le permite prefecților numiți politic să influențeze ocuparea acestor funcții. „Tocmai ca să-și pună oamenii lor”, a spus acesta, referindu-se la motivul pentru care, în opinia sa, au fost menținute numirile temporare.

Lilian Onescu consideră că funcția de secretar general ar trebui ocupată de înalți funcționari publici de carieră, selectați prin mobilitate, nu de persoane numite temporar. „Primul ministru, legal, trebuie să numească din corpul înalților funcționari pe funcțiile de secretar general”, a afirmat el.

Contactat pentru un punct de vedere de PressOne, Florin Cîțu, fostul premier al României, a transmis că nu-și amintește foarte multe detalii despre proiectul care, potrivit lui, ar fi fost inițiat de USR și PNL. „Hotărârea totuși și-a atins obiectivul privind statutul prefecților”, a adăugat acesta. 

„Interesul partidelor politice și a prefecților a fost politizarea acestor funcții, prin ocuparea lor cu persoane agreate, docile, după ce în prealabil, au agreat împărțirea lor după diverse algoritme. În acest fel, înalților funcționari publici nu li s-a permis ocuparea acestor funcții, conform principiului mobilității, fiind preferați în schimb funcționari publici de execuție”, susține la rândul său Zoltán Györke.

Soluția Guvernului: desființarea funcției

Prin OUG 7/2026, Guvernul Bolojan a desființat funcția de inspector guvernamental. Cei 15 inspectori au fost trecuți în corpul de rezervă al funcționarilor publici, cu încetarea raporturilor de serviciu la 25 februarie 2026. Deciziile au apărut în Monitorul Oficial pe 4 martie. Printre ei, Györke și Onescu. 

Din Ordonanța de urgență dată de Guvernul Bolojan care desființează funcția de inspector guvernamental.

Asociația inspectorilor a avertizat încă din septembrie 2025, într-un memoriu către Guvern și o scrisoare către președintele Nicușor Dan.„Desființarea funcției publice de inspector guvernamental fără a aduce în acest sens o temeinică justificare constituie încălcarea dispozițiilor din Carta socială europeană privind dreptul lucrătorilor de a nu fi concediați fără un motiv întemeiat. Măsura afectează drepturi prevăzute de Constituția României şi anume dreptul la muncă, drept complex reglementat de Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale. Propunerea legislativă de desfiinţare a funcţiei de inspector guvernamental vine în contradicţie şi cu Directiva nr. 2000/78/CE privind egalitatea de tratament în privința încadrării în muncă și a ocupării forței de muncă”, se arăta în scrisoarea adresată președintelui Nicușor Dan. Potrivit datelor ANFP citate în același document, din 155 de funcții de înalt funcționar public, 127 erau vacante sau ocupate temporar. Inspectorii propuneau să fie redistribuiți pe ele în 30 de zile. Propunerea nu a fost preluată.Expunerea de motive a proiectului spunea că activitatea inspectorilor nu aducea plus de valoare și nu putea fi cuantificată. Totuși, în cazul funcției de secretar general al Instituției Prefectului ei cereau să ocupe exact funcțiile libere.

De ce contează

Secretarul general al Instituției Prefectului contrasemnează ordinele prefectului și coordonează structura care verifică legalitatea actelor emise de primării și consilii locale. Este singurul filtru profesional între un prefect numit politic și administrația locală controlată, adesea, de același partid.

Un secretar general „temporar” depinde, la fiecare șase luni, de o nouă decizie a premierului, la propunerea prefectului. Un secretar care, de exemplu, ar ataca prea des actele primarilor din partidul prefectului și-ar putea risca reînnoirea. 

Editor: Laura Popa